210 matches
-
peretele aproape transparent al acestei distanțe, între munții tăi și munții mei, la două margini de continent auzim și acum pulsând miezul latinei - din care odată în direcții opuse, viae stratae s-au răsfirat și multele poteci neștiute Prin perdele campestre de lumină prin zidul de rocă translucid, timp condensat față în față cuvintele care-au fost cândva unul se privesc degajă ploi de stele, nebuloase fantasme fluide ale războaielor fără șir ale speranței și pierderii absolute ale visării, nedreptății, surâsului
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12179_a_13504]
-
patosul exasperat al spaimelor existențiale și al sentimentului absurdului, de la bucuria pură a jocului și fronda simpatică a boemei, la răzvrătire și revoltă a creatorului care se ia în serios, de la valorizarea picturală a cuvîntului în "descrieri" de natură, peisaje campestre ori tablouri citadine, pînă la exploatarea lui muzicală în cele mai variate ritmuri de la melopeea doinei și sugestia simbolistă pînă la improvizația sincopată a jazzului sud-american. Aici apar pentru prima oară îngerii și păsările ce străbat mai tîrziu cerul poeziei
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
zodia melancoliei, amestecul de trecut și viitor, acea tensiune combinată a tîmpilor extremi, eludînd prezentul. Slăvirea timpului consumat nu e decît tendința de renaștere, pește accidentele zilei de azi, într-un triumf al "eternei reîntoarceri": "Într-o zi de vară, campestra/ mușc din mărul angelic,/ epuizat de exercițiile de peste an, la palestra// Rețină a manuscriselor oarbe,/ văd printre zabrele, în penumbra/ cum ziua de mîine, gravidă, mă soarbe// Aici, în curtea Casei cu turn din Copou/ voi reciti versurile poeților morți
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
gîndesc nimic. Este o limbă tainică care nu are vorbe și nu cuprinde gîndiri, o limbă pe care o pricep și cei ce n-o știu. Asta se vorbește însăși pe sine". Am ales pasajele, anume, din acea excepțională idilă campestră care este La crucea din sat. Realismul întruchipării nu este aici, ca într-o bună parte din producția lui Slavici de pînă la 1893, sufocat de etnografism. Contopiți cu natura, ale cărei taine le pot descifra după un alfabet numai
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
unidimensionate social. Diferențierea socială apare ca o realitate bine desenată, cu consecințele și implicațiile inevitabile. Știm prea bine că nuvelele lui Slavici (cu deosebire cele care au intrat în sumarul primului volum din 1881) au, în parte, caracterul unor idile campestre. Și o idilă nu poate fi dramatică, conflictele care se profilează sfîrșind prin a se concilia în armonie. Important este însă faptul că realitatea diferențierii sociale nu este niciodată nici ocolită, nici tăinuită. Satul apare cu stratificarea reală și trecerea
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
naționaliza bunurile, demnii urmași ai activiștilor de mai ieri au găsit o altă formulă de atac: minimalizarea și împingerea în derizoriu; cu alte cuvinte încercarea de a transforma proiectul de la Cărbunari într-un moft monden, într-un fel de chermeză campestră în care vanitatea patronului se întîlnește cu veleitarismul unor mărunți cioplitori în piatră. Neputința unor sancțiuni administrative, frustrarea colectată surd în cei patru ani, timp în care toate speranțele că proiectul va eșua de la sine au fost una cîte una
Construcție versus administrație (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16019_a_17344]
-
detaliază complezent resursele de poezie descoperite în satul unde era stăpîn necontestat. Pe de altă parte, în acest pudic poet zăceau și comori de naivitate. Serialul intitulat Calendarul viei, ca și alte poezii scrise sub impulsul aceleiași inspirații, relatau amorurile campestre ale seniorului cu june țărănci anonime, Cireșar, de exemplu (din Calendarul viei) oferă varianta balcanică a lui The Miller’s Daughter, dar, în timp ce Tennyson abia dacă îndrăznea să ridice privirea spre frumoasa fată a morarului, dorind să fie doar lănțișorul
Modelul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2800_a_4125]
-
Câmpia bănulesciană, un spațiu mitic Cântecele de câmpie (poemele publicate de Ștefan Bănulescu în 1968, care au circulat, mai apoi, ca Addenda a volumului de nuvele Iarna bărbaților) concentrează, ca într-un parfum tare, toate esențele care fac din teritoriul campestru unul ,,pulverizat de vraja" mitului. Câmpia bănulesciană în variantă lirică este un spațiu stăpânit de un timp al sfârșitului și locuit de creaturi stranii - Costea Nebunul, Andrei Mortu, Duda Cruda etc.i - a căror biografie fabuloasă a ajuns, la rându
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
până la umeri, salcâmi și sălcii, plopi în care înfloresc maci roșii, mistreți bătrâni, dropii, bivoli, cai cu bărbi galbene și priviri omenești), univers păstrător al unor obiceiuri ,,de-nceput de lume" locuit de personaje cu biografii ieșite din comun. Teritoriul campestru din nuvele și din poeme capătă, în roman, înfățișarea Dicomesiei și a Insulei Cailor. Dicomesia este un ținut binecuvântat, un eden terestru, cu ,,grâie" mari ,,până la coama unui cal dicomesian", cu păsări ,,atât de multe și atât de netemătoare prin
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
Spațiul comercial al unității este împărțit în cinci sectoare bine delimitate, care își definesc stilul prin tipul de îmbrăcăminte expus spre vânzare în locurile respective și care se vor schimba în funcție de sezon. Cele cinci teme alese pentru sezonul verii sunt: „Campestre”, „Romantic”, „Pirat”, „Marinar” și „Poise”. Hainele oferite sunt importate din Italia și sunt realizate din fibre naturale (in, bumbac sau cânepă). Pentru cei interesați, prezentăm în cele ce urmează câteva din produse și prețurile aferente: fuste - 79-260 lei, topuri - 90-220
Agenda2006-22-06-comert () [Corola-journal/Journalistic/284998_a_286327]
-
cînd cerul își plînge/ Mîhnirea, stropind chiparoșii,/ Prin parcul cu-aleile triste,/ Ca umbrele trec ofticoșii/ Flegmatici, tușind în batiste,/ Și scuipă petale de sînge,/ Ca purpurul frunzelor roșii” (Toamna în parc). O notă particulară întîlnim în expresia unui simțămînt campestru, al spațiilor largi de stepă, ale căror arome aspru-fragede insinuează un fior al infinitului: „Și-a lăsat amurgul trist catapiteasma/ Purpuriualbastru, de mătasă fină,/ Cîmpul își revarsă, tămîind mireasma/ De fînețe coapte, cimbru și sulfină.// Liniște și pace peste tot
Un poet basarabean by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4310_a_5635]
-
Fagus silvatica) se întâlnește mai mult ca exemplare izolate. Condițiile climatice modificate de pe urma defrișărilor nechibzuite la care au fost supuse aceste păduri, au favorizat înlocuirea fagului cu alte specii de foioase: tei argintiu (Tilia tomentosa), carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer campestre), arțar (Acer platanoides), paltin (Acer pseudoplatanus), cireș sălbatic (Crasus avium), frasin (Fraxinus excelsior) ș.a. Pădurile din subetajul stejarului sunt prezente în toate celelalte dealuri (culmi), atât de pe stânga Lohanului, cât și de pe dreapta acestuia. În alcătuirea lor intră, ca esențe
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
saga inventată cu bună-știință de personajul-narator Ana-Maria, urmând liniile magnetice prefigurate de multiple- și nu consecvent explicitate - frustrări: aceea a copilului vitreg și vitregit, aceea a transfugului sătul de bunăstarea depeizată a Americii, aceea a terorii comuniste și a Gulagului campestru prea încăpător pentru oponenții regimului comunist, aceea a copilăriei petrecute la țară și vertebrate de o dragoste destul de confuză, aceea a unei prietenii nubile și dominatoare, în fine, aceea a trecutului care - în afara câtorva fotografii și a câtorva povești fragmentare
Cumințenia pământului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8835_a_10160]
-
perioada sa prolifică în creația literară. Poetul își alege, pentru prima dată, drept surse de inspirație, viața și peisajele de la țară, descriind într-un registru epicurian plăcerea traiului rustic, departe de onoruri deșarte. În poezia sa reprezentativă Întoarcere la viața campestră, el elogiază viața retrasă, munca alături de țărani și micile îndeletniciri gospodărești. Traiul la țară și atmosfera idilică, purificate și înfrumusețate în opera lui Tao Yuanming, devin refugiul spiritual în realitatea socială, plină de suferințe. În ultima parte a vieții, considerând
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
culege fără nici un sentimentalism fructele care i se oferă, amuzîndu-se copios de naivitatea fetelor: "Dară iacă trec la cunoștințe mai delicate, feminine. Știi că de-acasă-s flăcău frumușel. Am între altele un costum semiorientale care face furoare cînd ieșim la promenadă campestră cu un ciopor de copile. Cînd mă acutrez cu fesul grecesc ornat cu ciucuri de fir pînă la umăr, nu numai oglinda-mi face complimente, dară toate domnișoarele-și dispută prerogativa de a mă avea de cavaler" (Scr. XV, iulie
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
iubirea menită să ofere o substanță de contrast escaladării violenței și chipurilor încruntate de copii, chipuri devenite măști impenetrabile, rigide. Această relație care evoluează pe coordonatele unei inocențe care se regăsește pe sine ca bucurie și împlinire, într-un decor campestru, într-o plimbare cu șareta, are ceva dintr-o idilă mozartiană cu o Germanie veche, un îndepărtat reflex weimarian. Tocsina violenței a infectat însă comunitatea pe o bandă largă de frecvență asupra doctorului, spre exemplu, planând bănuiala unui comportament incestuos
Sfârșitul inocenței by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6312_a_7637]
-
o ignorăm pentru că nimeni nu țipă, violența este uneori dată de ton, de gravitatea cuvintelor, se consumă la limită cu tăcerea grea care însoțește disperarea. Este doctorul iresponsabil, un monstru? Nu știm, dar știm că în lumea de o ritmicitate campestră, sub aparențe, zace un rău mortal care-și așteaptă clipa. Opțiunea lui Haneke pentru alb-negru imprimă filmului o notă de autenticitate și întoarce în timp, înlocuind culoarea cu lumina și umbra și colaborarea dintre acestea, clarobscurul. O anumită austeritate se
Sfârșitul inocenței by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6312_a_7637]
-
lui Ion Pillat. Ultimul paragraf al prefeței e în întregime memorabil: „Ion Horea e unul din cele mai clare cazuri de metempsihoză poetică. În el și-a găsit sălaș sufletul lui Ion Pillat, retrăind astfel un nou ciclu al «reveriilor campestre» [...] Identitatea de structură se relevă nu numai în reluarea genuină a repertoriului tematic și a repertoriului gestual al devoțiunii, ci mai cu seamă în ritualul imaginativ, care nu e altceva decât un ritual anamnetic. Memoria ține funcțiile imaginației și ea
Ardeleanul definitiv by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6322_a_7647]
-
scrie, în postfața la Bătaia cu aur, antologia reprezentativă din 2009: „Ion Horea e unul din cele mai clare cazuri de metempsihoză poetică. În el și-a găsit sălaș sufletul lui Ion Pillat, retrăind astfel un nou ciclu al «reveriilor campestre» [...] Identitatea de structură se relevă nu numai în reluarea genuină a repertoriului tematic și a repertoriului gestual al devoțiunii, ci mai cu seamă în ritualul imaginativ, care nu e altceva decât un ritual anamnetic. Memoria ține funcțiile imaginației și ea
Caligrafiile memoriei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4605_a_5930]
-
său scenograf pe toate scenele mari ale lumii, răsfățat de actrițe, îmbibat de parfumurile calde ale feminității. Invitația de a se juca de-a v-ați ascunselea pe care o adresează celor doi, Marie și Francis, poartă însemnele unei inocențe campestre, în schimb atracția pentru filmul vechi și literatura pe care o studiază în paralel reflectă un suflet mai complicat. Marie îi face cadou o canotieră care rimează cu spiritul idilic al acestui Adonis, în schimb, Francis, adresându-se celei de-
Chagrins d’amour by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5846_a_7171]
-
și spuză. Astfel învolburarea imageriei înclină către neotradiționalism. Sub agitația cu iz suprarealist a ciocnirilor cu o materie indeterminată, se descoperă treptat o structură specifică a locului. Materia nu mai e neutră, dobîndind note etnice, grație unor inserții silvatice și campestre, „de acasă”: „Libertatea se desprinde din coji de copac, / de mii de ani dospește în întunericul trunchiului/ cum un clei de omizi, / se desprinde cu fluturi și aburi luminați de fulgere” (Neliniștea minții lumina). Nu absentează nici o figurație bisericească, astfel
Valențe etnice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5579_a_6904]
-
năvalnică și prea puțin controlată a tatălui. Însă, violoncelul (Wlodek) și pianul (Pawel) vor intra în dialog și se vor armoniza, muzica deschizând sufletul fiului înstrăinat. Reunirea familiei trece, este drept foarte discret, în simbolul recuperării polonității, cu un peisaj campestru, cu pensionari sentimentali și generoși, cu o bătrână veghind parcă scurgerea timpului, cu o muzică în acordurile căreia se află ceva din Chopin, cu amintirea diasporei poloneze refugiate în Anglia. Cum spuneam, toate acestea sunt acorduri fine în filmul lui
Tați, fii și iar tați by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2970_a_4295]
-
suflet al meu să te bucuri pentru mieii/ din casa lîngă care te-ai strîns în ierni friguroase/ pentru drumurile străbătute desculț spre dimineți/ cu soare îngropat în struguri” (De îndărătnicie). Regretul îndepărtării e corijat de promisiuni așijderea în materie campestră ori silvatică: „s-a stins pe lume ultima făclie/ mă-ntorc la tine mamă/ cum se întoarce firul de iarbă-n/ rădăcini” (Reîntoarcerea). Explicabil, satul apare marcat de o stare critică. Ea e indusă atît de factori de civilizație care
Într-o nouă variantă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4146_a_5471]
-
cu vânzare Magazinul timișorean „Stirex“ de pe strada V. Alecsandri nr. 2 propune iubitorilor de frumos un alt chip de a aborda ideea de a dărui: până la sfârșitul lunii iunie, aici este deschisă expoziția cu vânzare Pictură Ialomițeanu. Peisajele marine, citadine, campestre, naturile statice cu senzuală risipă florală își găsesc armonios locul printre grațioasele porțelanuri și cristaluri de la „Stirex“. Pictorul profesionist Ialomițeanu a avut expoziții în România, Bulgaria, Serbia, iar lucrările sale se regăsesc în colecții particulare din aceste țări, dar și
Agenda2005-22-05-general8 () [Corola-journal/Journalistic/283747_a_285076]
-
Soarele e arzător.../ Arde azi necruțător./ De nu plouă până mâine,/ Grâu nu vom avea, de pâine”. Paparudele, Caloianul, rituri de invocare a ploii, obiceiuri tradiționale, apar ca motiv cu parfum rural, ploaia torențială, seceta alcătuiesc un tablou în note campestre, cu tonuri ușor idilice, necesare, însă, pentru a sugera frumusețea, muzica perpetuă a acestei simfonii a naturii. Toamna este anunțată ca o victorie - Vine toamna!, dar și cu motivele bacoviene precum frigul, ploaia (Ploaie mocănească). Această notă e contracarată de
DE ANA DOBRE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384419_a_385748]