KorAP: Find »[drukola/base=canalicul & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...7 >

158 matches

Corola-website/Law/191370_a_192699

lacrimal - anatomia și fiziologia aparatului lacrimal - semiologia afecțiunilor aparatului lacrimal - anomalii congenitale ale aparatului lacrimal (principii de diagnostic și tratament) - aparatul secretor = glandele lacrimale (anatomie, fiziologie, patologia glandelor lacrimale, inflamații, tumori ale glandelor lacrimale) - căile lacrimale = afecțiuni ale punctelor lacrimale, canalicule, sac lacrimal, inflamații, tumori - patologia secreției lacrimale (secreția anormal��, deficit de secreție lacrimală, hipersecreția lacrimală) - tumorile aparatului lacrimal 12. Patologia orbitei - anatomie, fiziologie, semiologia patologiei orbitare - anomalii congenitale ale orbitei și ale conținutului său - afecțiunile inflamatorii ale orbitei - exoftalmia și

EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/191370_a_192699]
Corola-website/Law/266238_a_267567

lacrimal - anatomia și fiziologia aparatului lacrimal - semiologia afecțiunilor aparatului lacrimal - anomalii congenitale ale aparatului lacrimal (principii de diagnostic și tratament) - aparatul secretor = glandele lacrimale (anatomie, fiziologie, patologia glandelor lacrimale, inflamații, tumori ale glandelor lacrimale) - căile lacrimale = afecțiuni ale punctelor lacrimale, canalicule, sac lacrimal, inflamații, tumori - patologia secreției lacrimale (secreția anormală, deficit de secreție lacrimală, hipersecreția lacrimală) - tumorile aparatului lacrimal 12. Patologia orbitei - anatomie, fiziologie, semiologia patologiei orbitare - anomalii congenitale ale orbitei și ale conținutului său - afecțiunile inflamatorii ale orbitei - exoftalmia și

EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/266238_a_267567]
Corola-website/Law/237660_a_238989

lacrimal - anatomia și fiziologia aparatului lacrimal - semiologia afecțiunilor aparatului lacrimal - anomalii congenitale ale aparatului lacrimal (principii de diagnostic și tratament) - aparatul secretor = glandele lacrimale (anatomie, fiziologie, patologia glandelor lacrimale, inflamații, tumori ale glandelor lacrimale) - căile lacrimale = afecțiuni ale punctelor lacrimale, canalicule, sac lacrimal, inflamații, tumori - patologia secreției lacrimale (secreția anormală, deficit de secreție lacrimală, hipersecreția lacrimală) - tumorile aparatului lacrimal 12. Patologia orbitei - anatomie, fiziologie, semiologia patologiei orbitare - anomalii congenitale ale orbitei și ale conținutului său - afecțiunile inflamatorii ale orbitei - exoftalmia și

EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/237660_a_238989]
Corola-website/Law/219526_a_220855

lacrimal - anatomia și fiziologia aparatului lacrimal - semiologia afecțiunilor aparatului lacrimal - anomalii congenitale ale aparatului lacrimal (principii de diagnostic și tratament) - aparatul secretor = glandele lacrimale (anatomie, fiziologie, patologia glandelor lacrimale, inflamații, tumori ale glandelor lacrimale) - căile lacrimale = afecțiuni ale punctelor lacrimale, canalicule, sac lacrimal, inflamații, tumori - patologia secreției lacrimale (secreția anormală, deficit de secreție lacrimală, hipersecreția lacrimală) - tumorile aparatului lacrimal 12. Patologia orbitei - anatomie, fiziologie, semiologia patologiei orbitare - anomalii congenitale ale orbitei și ale conținutului său - afecțiunile inflamatorii ale orbitei - exoftalmia și

EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/219526_a_220855]
Corola-website/Law/219530_a_220859

lacrimal - anatomia și fiziologia aparatului lacrimal - semiologia afecțiunilor aparatului lacrimal - anomalii congenitale ale aparatului lacrimal (principii de diagnostic și tratament) - aparatul secretor = glandele lacrimale (anatomie, fiziologie, patologia glandelor lacrimale, inflamații, tumori ale glandelor lacrimale) - căile lacrimale = afecțiuni ale punctelor lacrimale, canalicule, sac lacrimal, inflamații, tumori - patologia secreției lacrimale (secreția anormală, deficit de secreție lacrimală, hipersecreția lacrimală) - tumorile aparatului lacrimal 12. Patologia orbitei - anatomie, fiziologie, semiologia patologiei orbitare - anomalii congenitale ale orbitei și ale conținutului său - afecțiunile inflamatorii ale orbitei - exoftalmia și

EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/219530_a_220859]
Corola-website/Law/266259_a_267588

lacrimal - anatomia și fiziologia aparatului lacrimal - semiologia afecțiunilor aparatului lacrimal - anomalii congenitale ale aparatului lacrimal (principii de diagnostic și tratament) - aparatul secretor = glandele lacrimale (anatomie, fiziologie, patologia glandelor lacrimale, inflamații, tumori ale glandelor lacrimale) - căile lacrimale = afecțiuni ale punctelor lacrimale, canalicule, sac lacrimal, inflamații, tumori - patologia secreției lacrimale (secreția anormală, deficit de secreție lacrimală, hipersecreția lacrimală) - tumorile aparatului lacrimal 12. Patologia orbitei - anatomie, fiziologie, semiologia patologiei orbitare - anomalii congenitale ale orbitei și ale conținutului său - afecțiunile inflamatorii ale orbitei - exoftalmia și

EUR-Lex (2012) [Corola-website/Law/266259_a_267588]
Corola-website/Law/237659_a_238988

lacrimal - anatomia și fiziologia aparatului lacrimal - semiologia afecțiunilor aparatului lacrimal - anomalii congenitale ale aparatului lacrimal (principii de diagnostic și tratament) - aparatul secretor = glandele lacrimale (anatomie, fiziologie, patologia glandelor lacrimale, inflamații, tumori ale glandelor lacrimale) - căile lacrimale = afecțiuni ale punctelor lacrimale, canalicule, sac lacrimal, inflamații, tumori - patologia secreției lacrimale (secreția anormală, deficit de secreție lacrimală, hipersecreția lacrimală) - tumorile aparatului lacrimal 12. Patologia orbitei - anatomie, fiziologie, semiologia patologiei orbitare - anomalii congenitale ale orbitei și ale conținutului său - afecțiunile inflamatorii ale orbitei - exoftalmia și

EUR-Lex (2007) [Corola-website/Law/237659_a_238988]
Corola-website/Science/307534_a_308863

medie 1 mm, crește la nivelul marginii posterioare a testiculului, îndeosebi în jumătatea superioară, unde este mult mai mare și alcătuiește mediastinum testis, sau corpul lui Highmore. Prin vârful acestuia pătrund, în testicul, vasele sangvine și ies din el 10-15 canalicule (ductuli efferentes), ce aparțin căilor spermatice, care străbat tunica albuginee și pătrund în capul epididimului. De la nivelul vârfului și fețelor laterale ale mediastinului pornesc radial în toată grosimea organului numeroase septuri conjunctive, care împart testiculul în lobuli. Aceștea, de formă

Testicul (2017) [Corola-website/Science/307534_a_308863]
ale mediastinului pornesc radial în toată grosimea organului numeroase septuri conjunctive, care împart testiculul în lobuli. Aceștea, de formă piramidală sau conică, a căror bază este situată pe albuginee, opusă ca dispoziție mediastinului, sunt în număr de 200-300 și conțin canaliculele seminifere contorte (tubulli seminiferi contorti). Lungimea acestor canalicule foarte flexuoase este între 0,70-0,80 m, numărul lor variază de la 1-4. Ele formează parenchimul testicului (parenchyma testis) și reprezintă porțiunea glandulară a acestuia, constituită dintr-o membrană bazală, pe care

Testicul (2017) [Corola-website/Science/307534_a_308863]
numeroase septuri conjunctive, care împart testiculul în lobuli. Aceștea, de formă piramidală sau conică, a căror bază este situată pe albuginee, opusă ca dispoziție mediastinului, sunt în număr de 200-300 și conțin canaliculele seminifere contorte (tubulli seminiferi contorti). Lungimea acestor canalicule foarte flexuoase este între 0,70-0,80 m, numărul lor variază de la 1-4. Ele formează parenchimul testicului (parenchyma testis) și reprezintă porțiunea glandulară a acestuia, constituită dintr-o membrană bazală, pe care se găsesc două feluri de celule: celule germinative

Testicul (2017) [Corola-website/Science/307534_a_308863]
spermatozoizii sau spermiile), care sunt implantate în celelalte celule ale tubilor, în celulele de sprijin ale lui Sertoli. Între tuburile contorte, în țesutul conjunctiv se găsesc celulele interstițiale ale lui Leydig, cu funcție secretoare internă. Tuburile contorte se unesc în canaliculele drepte, ce se continuă cu rețeaua testiculară a lui Haller din mediastin, din care iau naștere ducturile eferente, ce se deschid în capul epididimului. Membrii tribului Bubal, situat între Kenia și Somali, folosesc în alimentație secrețiile menstruale ale bovinelor, care

Testicul (2017) [Corola-website/Science/307534_a_308863]
Corola-website/Science/302324_a_303653

înseamna "în interiorul citoplasmei", iar "reticul" înseamna "pânză/rețea mică". RE modifică proteine, produce macromolecule și distribuie substanțele în celulă. În esență, reticulul endoplasmatic este sistemul elaborat de transport al celulei eucariote. Reticulul endoplasmatic este structurat ca un sistem tridimensional de canalicule, vezicule și cisterne ramificate și anastomozate. El face legătura între membrana plasmatică și membrana nucleară. RE are aspect neted (reticul endoplasmatic neted - REN.) sau rugos (granular) când se asociază cu ribozomii (reticul endoplasmatic granular - REG.). REG lipsește în hematiile mature

Reticul endoplasmatic (2017) [Corola-website/Science/302324_a_303653]
Corola-website/Science/304651_a_305980

solubilă(bilirubina inițial este greu solubilă la pH fiziologic, bilirubina indirectă sau bilirubina neconjugată), denumită bilirubină directă sau bilirubină conjugată.Bilirubina directă poate fi conjugată cu acid glucuronic, dar și cu glucoză, xyloză sau sulfat. Bilirubuna conjugată este excretată în canaliculele biliare printr-un proces energo-dependent.În intestin flora bacteriană deconjugă și reduce bilirubina la compuși de tipul stercobilinogenului.Acești compuși se excretă de regulă prin fecale, colorînd materiile fecale în brin , culoarea lor caracteristică;cantități destul de mari sunt reabsorbie și

Bilirubină (2017) [Corola-website/Science/304651_a_305980]
Corola-website/Science/317353_a_318682

altul situat posterior glandei - țesutul gras retromamar -, mai puțin dezvoltat. Aceste două straturi comunică între ele printre parenchimul glandei. Țesutul glandular este de tip tubuloacinos. Un grup de acini constituie un lobul, iar un grup de lobuli un lob glandular. Canaliculele glandulare cuprind un strat de celule mioepiteliale și unul sau mai multe straturi de celule cubice. Lobulii au o dispoziție radiară, fiecare deschizându-se printr-un canal lactifer la nivelul mamelonului, prezentând înaintea deschiderii câte o dilatare numită sinus lactifer

Sân (2017) [Corola-website/Science/317353_a_318682]
Corola-website/Science/304665_a_305994

și nici respirator. Sistemul digestiv este minimalist; este format din un tub lung și subțire, cu un singur orificiu buco-anal și ramificații laterale scurte. Acestea facilitează circulația substanțelor nutritive, a oxigenului și a dioxidului de carbon. Excreția se realizează prin canalicule și canale excretoare. Sistemul nervos este alcătuit din ganglioni nervoși grupați în partea anterioară a corpului. Organele de simt sunt foarte slab dezvoltate, datorită faptului că duce o viață parazita. Viermele-de-gălbează este hermafrodit și se înmulțește printr-un număr mare

Viermele de gălbează (2017) [Corola-website/Science/304665_a_305994]
Corola-website/Science/300023_a_301352

sac". Anusul lipsește. Tubul digestiv nu este prezent la Clasa Cestoda și familia Fecampiidae (platheminți paraziți ai clasei Turbellaria). Aparatul excretor-corespunde tipului protonefridian. În partea terminală a acestui sistem apare o celulă cu flamură vibratilă (celulă de formă stelată cu canalicul excretor+un mănunchi de cili vibratili). Canaliculele excretoare se continuă cu un canal excretor longitudinal. Ele se pot deschide la exterior independent sau se pot uni într-un trunchi excretor. Segmentul tubular al celulei cu flamură vibratilă are o structură

Platelminți (2017) [Corola-website/Science/300023_a_301352]
prezent la Clasa Cestoda și familia Fecampiidae (platheminți paraziți ai clasei Turbellaria). Aparatul excretor-corespunde tipului protonefridian. În partea terminală a acestui sistem apare o celulă cu flamură vibratilă (celulă de formă stelată cu canalicul excretor+un mănunchi de cili vibratili). Canaliculele excretoare se continuă cu un canal excretor longitudinal. Ele se pot deschide la exterior independent sau se pot uni într-un trunchi excretor. Segmentul tubular al celulei cu flamură vibratilă are o structură similară cu gulerașul citoplasmatic al choanocitelor de la

Platelminți (2017) [Corola-website/Science/300023_a_301352]
Corola-website/Science/302329_a_303658

în interior ca fibrele optice și conduc razele ultraviolete spre pielea lor neagră, unde sunt absorbite. Este foarte călduroasă, iar temperatura corpului rămâne neschimbată atunci când este foarte frig. Sistemul lor de încălzire este foarte eficient (în părul blănii se găsesc canalicule microscopice pline cu aer care asigură o izolare termică excelentă) și de aceea uneori se tăvălesc prin zăpadă pentru a se răcori. Labele din față sunt folosite pentru înot fiind mari și membranate pentru a asigura propulsia. Cele posterioare au

Urs polar (2017) [Corola-website/Science/302329_a_303658]
Corola-website/Science/310613_a_311942

un volum maxim, apoi ea se contractă rapid, eliminând lichidul conținut în mediul ambiant. Vacuola contractilă poate lipsi la unele forme marine sau parazite, însă prezența ei la formele dulcicole este obligatorie. Vacuola contractilă este înconjurată de un sistem de canalicule colectoare, aceste canale la rândul lor sunt înconjurare de o citoplasmă excretoare numită spongiom . La parameci, reproducerea se realizează atât pe cale asexuată, cât și sexuată. Asexuat prin diviziune transversală și în condiții nefavorabile ale mediului se pot divide sub un

Parameci (2017) [Corola-website/Science/310613_a_311942]
Corola-publishinghouse/Science/422_a_768

copil Carcinomul ductal in situ se caracterizează prin proliferare tumorală malignă limitată la lumenul ductal, fără invazie periductală. Prezintă patru tipuri histologice: masivă, tip comedo, papilară și cribriformă, comedo carcinomul fiind forma cea mai malignă. Carcinomul lobular in situ interesează canaliculele intralobulare, ce prezintă disten-sie și sunt distorsionate de o populație uniformă de celule de talie mică sau moderată, cu nucleu rotund, cu cromatina bine structurată și cu puține mitoze. În carcinomul ductal invaziv apar o serie de aspecte care exprimă

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
lumenul ductal, fără invazie periductală. A fost diagnosticat în 38 de cazuri (7,6%). Tipurile histologice întâlnite sunt următoarele: masivă (cazuri), tip comedo (cazuri), papilară (cazuri) și cribriformă (cazuri), comedo-carcinomul fiind forma cea mai malignă. Carcinomul lobular in situ afectează canaliculele intralobulare, acestea prezentând distensii și distorsiuni, cu o populație uniformă de celule de talie mică sau moderată, cu nucleu rotund, cu cromatina bine structurată și cu puține mitoze. A reprezentat 1,8% din cazuistică. Carcinomul ductal invaziv reprezintă grupul cel

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
multe tipuri histologice: masivă, tip comedo, papilară și cribriformă, comedo-carcinomul fiind forma cea mai malignă. Prognosticul este bun, având în vedere caracterul strict localizat al leziunii. Expresia PR în diferite tipuri histologice de cancer mamar Carcinomul lobular in situ interesează canaliculele intralobulare, este o leziune mai puțin frecventă decât cea ductală și are un prognostic favorabil. În carcinomul ductal invaziv apar o serie de aspecte care exprimă parțial una sau mai multe din caracteristicile tipurilor specifice de cancer mamar dar nu

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
copil Carcinomul ductal in situ se caracterizează prin proliferare tumorală malignă limitată la lumenul ductal, fără invazie periductală. Prezintă patru tipuri histologice: masivă, tip comedo, papilară și cribriformă, comedo carcinomul fiind forma cea mai malignă. Carcinomul lobular in situ interesează canaliculele intralobulare, ce prezintă disten-sie și sunt distorsionate de o populație uniformă de celule de talie mică sau moderată, cu nucleu rotund, cu cromatina bine structurată și cu puține mitoze. În carcinomul ductal invaziv apar o serie de aspecte care exprimă

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
lumenul ductal, fără invazie periductală. A fost diagnosticat în 38 de cazuri (7,6%). Tipurile histologice întâlnite sunt următoarele: masivă (cazuri), tip comedo (cazuri), papilară (cazuri) și cribriformă (cazuri), comedo-carcinomul fiind forma cea mai malignă. Carcinomul lobular in situ afectează canaliculele intralobulare, acestea prezentând distensii și distorsiuni, cu o populație uniformă de celule de talie mică sau moderată, cu nucleu rotund, cu cromatina bine structurată și cu puține mitoze. A reprezentat 1,8% din cazuistică. Carcinomul ductal invaziv reprezintă grupul cel

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
multe tipuri histologice: masivă, tip comedo, papilară și cribriformă, comedo-carcinomul fiind forma cea mai malignă. Prognosticul este bun, având în vedere caracterul strict localizat al leziunii. Expresia PR în diferite tipuri histologice de cancer mamar Carcinomul lobular in situ interesează canaliculele intralobulare, este o leziune mai puțin frecventă decât cea ductală și are un prognostic favorabil. În carcinomul ductal invaziv apar o serie de aspecte care exprimă parțial una sau mai multe din caracteristicile tipurilor specifice de cancer mamar dar nu

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]