KorAP: Find »[drukola/base=cancerogeneză & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 5 >

104 matches

Corola-llms4eu/Law/298957

limfoame, leucemii, mielom multiplu) ... ... 5.11. Oncologie medicală Obiective teoretice și practice: 1. Cancerogeneza și progresia tumorală – Inițiere și promoție ... – Progresia tumorală ... – Prevenirea și depistarea precoce a cancerului și educația sanitară a populației ... – Leziuni precursoare ale malignității ... ... 2. Biologia moleculară a cancerogenezei – Transducția semnalului ... – Ciclul celular ... – Genele cancerului ... – Genele reparatorii ... – Genele de detoxifiere ... – Oncogene ... – Gene tumoral supresoare ... ... 3. Istoria naturală a cancerului și fenotipul malign – Proliferarea celulară ... – Invazia locală și metastazarea ... – Progresia tumorală ... ... 4. Citostatice - generalități. – Clasificarea citostaticelor ... – Modalități de acțiune a

ANEXE din 7 mai 2025 (2025) [Corola-llms4eu/Law/298957]
științifice; se va publica cu 1 an înaintea următorului examen de obținere a titlului de medic specialist ... TEMATICA pentru examenul de medic specialist specialitatea RADIOTERAPIE I. PROBA SCRISĂ ... II. PROBA CLINICĂ ... III. PROBA PRACTICĂ ... I. Proba scrisă 1. Biologia cancerului: cancerogeneza și progresie tumorală ... 2. Epidemiologia cancerului ... 3. Prevenirea cancerului, depistare precoce, educația sanitară a populației ... 4. Morfopatologia tumorilor maligne ... 5. Semne și simptome ale bolii canceroase ... 6. Metode de diagnostic ... 7. Clasificarea, stadializarea și factori de prognostic ... 8. Decizia terapeutică

ANEXE din 7 mai 2025 (2025) [Corola-llms4eu/Law/298957]
Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186

se știe de foarte multă vreme că alimentele conțin un vast ansamblu de substanțe ce pot fi deopotrivă nefaste și benefice pentru sănătate. Alimentația conține compuși atât naturali, cât și chimici, care pot fie să inhibe, fie, dimpotrivă, să favorizeze cancerogeneza. Aceste substanțe pot, așadar, la fel de bine să declanșeze o boală canceroasă și să favorizeze evoluția ei. O alimentație dezechilibrată este realmente un factor de risc. Să luăm exemplul unei alimentații prea bogate În grăsimi animale. Aceasta nu numai că favorizează

Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
0 ++ 0 0 Alcool + + ++ 0 ++ +: creșterea riscului -: diminuarea riscului 0: nu există efecte demonstrate În lumina acestor cunoștințe, posibilitatea de prevenire a cancerelor este reală. Puteți de acum acționa asupra sănătății dumneavoastră și a celor din jur. Cum intervine alimentația? Cancerogeneza este un proces multifactorial și multifazic. Factorii de risc legați de alimentație pot interveni În fiecare dintre fazele dezvoltării tumorale. Interesul se Îndreaptă În mod evident asupra micronutrimentelor conținute În alimente (În special În fructe și legumeă care modifică metabolismul

Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
multor componente ale fructelor și legumelor, Îndeosebi compușii antioxidanți capabili să se opună acumulării la nivel celular a radicalilor liberi, acești derivați activați ai oxigenului a căror acumulare conduce la leziuni ale ADN-ului și ale membranelor, favorizând procesele de cancerogeneză și de aterogeneză. Riscul de a dezvolta un cancer sau o boală cardiovasculară este de două ori mai mare la subiecții ale căror aporturi sau niveluri serice de beta-caroten, vitamina C, vitamina E sunt cele mai slabe”. Când prevenția Își

Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
la originea mirosului lor caracteristică, se opun evoluției multor tumori experimentale (esofag, ficat, colonă. Acțiunea lor ar putea fi astfel Întârziată. Printre aceste substanțe, disulfura de dialil prezintă proprietăți anticarcinogene remarcabile. Acest compus previne dezvoltarea a două faze precoce ale cancerogenezei: inițierea și promovarea. Activitatea antiinițiatoare rezultă din două mecanisme complementare. Pe de o parte, disulfura de dialil Împiedică activarea unor substanțe cancerigene. Pe de altă parte, ea stimulează enzimele capabile să neutralizeze activitatea substanțelor cancerigene. Aceste două mecanisme reduc toxicitatea

Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483

supresor tumorale”. În inițierea și progresia cancerului există o strânsă interrelație în funcționarea celor două tipuri de gene. În acest mod, se explică fenomenul de diviziune necontrolată însoțită de stoparea procesului de control al reparării ADN și al apoptozei. In cancerogeneză genele responsabile de transformarea malignă pot fi inactivate prin mutație genică, incluzând deleția parțială sau totală a genei, sau ele își pot păstra secvența intactă, dar expresia acesteia să fie alterată într-o manieră transmisibilă în descendența celulară, prin mecanisme

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
domeniile CARD și RING Zn finger, și un fragment amino-terminal alcătuit din cele trei domenii BIR, care este degradat rapid. Semnificația fiziologică a clivajului determinat de caspaze nu este încă complet elucidată (Liston, 2003). 30.3.3. ROLUL IAP ÎN CANCEROGENEZĂ Principalii factori de risc pentru apariția proliferărilor maligne sunt factorii de mediu, vârsta și predispoziția genetică. Acești factori de risc conferă un background favorabil pentru transformarea celulelor normale în celule tumorale prin intermediul alterării unor mecanisme de reglare la nivel celular

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
juca un rol important. Alterarea expresiei sau a funcției proteinelor anti-apoptotice amplifică probabilitatea unui prognostic nefavorabil al bolii. Deși funcția anti-apoptotică a proteinelor IAP și relația dintre alterarea apoptozei și cancer sunt două aspecte bine cunoscute, rolul proteinelor IAP în cancerogeneză a fost foarte puțin studiat. Până în prezent, această relație a fost studiată mai ales pentru proteina Survivin, amplificarea cantitativă a acesteia fiind demonstrată în mai multe tipuri de cancer. În ceea ce privește gena NAIP, s-a observat că supraexpresia acesteia este asociată

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
microtubulii fusului de diviziune decât cu kinetocorii, și că este implicată în controlul progresiei cromozomilor în metafază (Fortugno și colab., 2002). Legarea proteinei Survivin la microtubulii polimerizați, prin intermediul domeniul coiled-coil carboxi-terminal reprezintă un mecanism prin care această proteină intervine în cancerogeneză. Deleția acestui domeniu împiedică legarea proteinei Survivin la microtubuli, abolindu-se astfel capacitatea acesteia de a conferi protecție împotriva apoptozei induse de antineoplazicul citotoxic taxol. Aceste date arată că asocierea cu microtubulii este critică pentru funcția proteinei Survivin, însă nu

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
Corola-website/Law/146454_a_147783

b) un nivel foarte scăzut sau absența nivelului "fără efect"; ... c) o relație clară în structura chimică între substanță studiată și alte substanțe existente, care s-au dovedit periculoase. ... 4. Studii suplimentare de mutageneza și/sau studii de depistare a cancerogenezei, așa cum sunt indicate în metodele de testare din anexă nr. 3 la Normele metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și preparatelor chimice periculoase. În cazul în care două

HOTĂRÂRE nr. 1.300 din 20 noiembrie 2002 privind notificarea substanţelor chimice. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146454_a_147783]
Corola-publishinghouse/Science/422_a_768

au evidențiat și alți markeri care, deși încă nu au intrat în utilizarea curentă, par a avea sensibilitate mai mare: CASA (Cancer-Associated Serum Antigen), MSA (Mammary Serum Antigen), TPS (Tissue Polypeptide-Specific Antigen) [361,363,364]. Capitolul 2 TEORIA MULTISTADIALĂ A CANCEROGENEZEI CANCEROGENEZA MAMARĂ Conform datelor actuale, cancerogeneza este un proces multi-stadial, în sensul că între stimulul carcinogenic inițial și manifestarea în final a cancerului există mai multe etape sau stadii, fiecare prezentând manifestări specifice [159,160,196]. Din punct de vedere

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
evidențiat și alți markeri care, deși încă nu au intrat în utilizarea curentă, par a avea sensibilitate mai mare: CASA (Cancer-Associated Serum Antigen), MSA (Mammary Serum Antigen), TPS (Tissue Polypeptide-Specific Antigen) [361,363,364]. Capitolul 2 TEORIA MULTISTADIALĂ A CANCEROGENEZEI CANCEROGENEZA MAMARĂ Conform datelor actuale, cancerogeneza este un proces multi-stadial, în sensul că între stimulul carcinogenic inițial și manifestarea în final a cancerului există mai multe etape sau stadii, fiecare prezentând manifestări specifice [159,160,196]. Din punct de vedere morfologic

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
deși încă nu au intrat în utilizarea curentă, par a avea sensibilitate mai mare: CASA (Cancer-Associated Serum Antigen), MSA (Mammary Serum Antigen), TPS (Tissue Polypeptide-Specific Antigen) [361,363,364]. Capitolul 2 TEORIA MULTISTADIALĂ A CANCEROGENEZEI CANCEROGENEZA MAMARĂ Conform datelor actuale, cancerogeneza este un proces multi-stadial, în sensul că între stimulul carcinogenic inițial și manifestarea în final a cancerului există mai multe etape sau stadii, fiecare prezentând manifestări specifice [159,160,196]. Din punct de vedere morfologic, în procesul cancerogenezei, pot fi

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
datelor actuale, cancerogeneza este un proces multi-stadial, în sensul că între stimulul carcinogenic inițial și manifestarea în final a cancerului există mai multe etape sau stadii, fiecare prezentând manifestări specifice [159,160,196]. Din punct de vedere morfologic, în procesul cancerogenezei, pot fi identificate, chiar dacă nu întotdeauna clar delimitate, trei stadii succesive: inițierea, promoția și progresia [90, 159, 160,196,444]. Această evoluție în stadii succesive este confirmată de analiza modificărilor moleculare subtile ce au loc, evoluția spre malignitate fiind un

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
carcinogeni ADN, a frecvenței mutațiilor și a modificărilor citogenetice, precum și determinarea prin reacția în lanț a polimerazei (PCR) a expresiei unor protooncogene sau a unor gene specifice supresoare, oferă metode de apreciere a stadiului în care se află procesul de cancerogeneză (dacă a fost declanșat), dar și posibilitatea de a individualiza persoanele expuse riscului de a face cancer [128,211]. Cancerogeneza, procesul dobândirii de către o celulă a unor proprietăți ce permit transformarea ei malignă, include stadiile de inițiere și de promoție

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
unor protooncogene sau a unor gene specifice supresoare, oferă metode de apreciere a stadiului în care se află procesul de cancerogeneză (dacă a fost declanșat), dar și posibilitatea de a individualiza persoanele expuse riscului de a face cancer [128,211]. Cancerogeneza, procesul dobândirii de către o celulă a unor proprietăți ce permit transformarea ei malignă, include stadiile de inițiere și de promoție. Astfel definită, este delimitată de progresia tumorală, prin care se înțelege evoluția fenotipului malign într-o tumoră deja constituită [90

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
expresiei oncogenelor simultan cu pierderea funcțiilor inhibitorii de reglare, conduce celula spre defecte din ce în ce mai mari ale controlului ciclului celular la nivel molecular, iar pe plan morfologic la dezvoltarea unui fenotip tot mai malign [313,420,424]. Un fenomen principal al cancerogenezei, care apare atât în faza de inițiere, cât și în cea de progresie, este reprezentat de acumularea mutațiilor. Un rol decisiv în acest proces îl joacă leziunile ADN și defecțiunile în controlul ciclului celular, care vor determina o instabilitate crescândă

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
anomalii genetice sunt amplificările ADN, în special la nivelul protooncogenelor (c-myc, c-erbB 2/neu, int2-bcl, 1/PRAD, 1/CYCD, 1-HST) și mutațiile sau pierderile heterozigoției, ce pot inactiva genele supresoare ale cancerului (p53) [37, 298, 464]. Genele implicate în cancerogeneza mamară nu sunt clar definite, cu excepția celor implicate în formele ereditare. Identificarea receptorului ERβ 1 , a cărui genă este localizată 14q22-24, a permis o nouă înțelegere a unor mecanisme ale cancerogenezei mamare [385]. Celulele tumorale mamare pot prezenta expresii ale

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
ale cancerului (p53) [37, 298, 464]. Genele implicate în cancerogeneza mamară nu sunt clar definite, cu excepția celor implicate în formele ereditare. Identificarea receptorului ERβ 1 , a cărui genă este localizată 14q22-24, a permis o nouă înțelegere a unor mecanisme ale cancerogenezei mamare [385]. Celulele tumorale mamare pot prezenta expresii ale altor gene, diferite de protooncogene și antioncogene: receptorii factorilor de creștere [177], proteine induse hormonal (pS2) [382], proteaze (catepsina D) [142]. Rolul oncogenelor este demonstrat prin implicarea lor în transformarea celuleor

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
Celulele inițiate reprezintă o sursă pentru dezvoltarea de leziuni preneoplazice dacă vor beneficia de acțiunea cronică a agenților promotori. Aceștia nu prezintă activitate cancerigenă sau mutagenă, dar, în asociere cu agenți carcinogeni, prezintă efect sinergic Reprezentarea schematică a procesului de cancerogeneză. Se remarcă o succesiune de etape, având ca punct de plecare alterările genetice la nivel celular, punctul final fiind reprezentat de invazie și metastazare. O categorie foarte importantă de promotori este reprezentată de factorii endogeni, majoritatea cu structură steroidică sau

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
alterări structurale ale genelor, există și posibilitatea unor modificări ereditare, cum apar în cancerele de endometru, la descendentele mamelor ce au primit estrogeni în timpul sarcinii [21]. Celulele transformate prezintă diverse modificări genetice în raport cu stadiul în care se află procesul de cancerogeneză. Modificările care „inițiază” celulele sunt de tip mutații punctiforme (modificări de bază tip tranziție sau transverse) și / sau mici deleții în unele protooncogene, cu rol critic în procesul de replicare. În stadiul de progresie, modificările sunt evidente și mai accentuate

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
128,160]. Modificările specifice interesează oncogene și gene supresoare. În cancerul mamar apar mutația și deleția p53, amplificarea genei erbB2 [8,45,239] pe CRS17q și deleții pe 1q, 3p, 6q, 17q, 18q [452]. Există o anumită specificitate pentru stadiul cancerogenezei, o secvențialitate în producerea alterărilor genetice precum și o cooperare a acțiunii diferitelor gene. Cooperarea genică, demonstrată experimental, este evidentă în toate neoplaziile [345]. Stadiul final al cancerogenezei este reprezentat de progresia celulei neoplazice în celula malignă. Acest proces are loc

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
pe 1q, 3p, 6q, 17q, 18q [452]. Există o anumită specificitate pentru stadiul cancerogenezei, o secvențialitate în producerea alterărilor genetice precum și o cooperare a acțiunii diferitelor gene. Cooperarea genică, demonstrată experimental, este evidentă în toate neoplaziile [345]. Stadiul final al cancerogenezei este reprezentat de progresia celulei neoplazice în celula malignă. Acest proces are loc continuu, fie până la eradicarea bolii printr-un tratament eficient, fie până la moartea gazdei. Se caracterizează prin modificări ale materialului genetic ce corespund fenotipului malign: ritm rapid de

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
WDNM-1 și -2, cu rol supresor [390]. Acțiunea lor se realizează prin intermediul unor nucleotid-difosfatkinaze ce participă la transmiterea semnalului prin proteinele G și intervin în asamblarea și separarea microtubulilor, respectiv la formarea fusului mitotic și în locomoția celulară [106,263]. Cancerogeneza și progresia tumorală apar astfel ca două procese intricate, constând în evenimente succesive în care intervin multiple interacțiuni între celule și matricea extracelulară. Leziunile inițiale sunt discrete și pot interesa orice segment al căii de transducție a semnalului normal de

CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID (2009) [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]