27 matches
-
se poartă jobenul de culoare neagră ("țilindrul", cum spuneam noi în glumă, top hat cum spun englezii, haut-de-forme cum spun francezii)**. Vara bărbații purtau pălării de pai Panama (pai de orez) cu calotă și boruri drepte și tari, așa-numitele canotiere. Tot canotiere (cu panglică atîrnîndă) purtau și marinarii britanici pînă către finele secolului XIX. Perfecționarea mașinilor de cusut creează industria confecțiilor de serie ("de gata"), primele prêt-à-porté-uri (în engleză ready-made) apărînd tot la Paris în celebrele magazine universale Au Bon
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
jobenul de culoare neagră ("țilindrul", cum spuneam noi în glumă, top hat cum spun englezii, haut-de-forme cum spun francezii)**. Vara bărbații purtau pălării de pai Panama (pai de orez) cu calotă și boruri drepte și tari, așa-numitele canotiere. Tot canotiere (cu panglică atîrnîndă) purtau și marinarii britanici pînă către finele secolului XIX. Perfecționarea mașinilor de cusut creează industria confecțiilor de serie ("de gata"), primele prêt-à-porté-uri (în engleză ready-made) apărînd tot la Paris în celebrele magazine universale Au Bon Marché, Galleries
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
iar americanii sneakers). Pentru golf se poartă, natural, pantalonii-golf (bell-bottoms) și pantofi cu talpă groasă (brogues), asociate cu o șapcă cu calota mare și moale. La canotaj, jacheta în dungi verticale alb-bleumarin, alb-roșu sau alb-galben (sau alte combinații coloristice), precum și canotierele de pai de orez sînt, cum ar zice francezul, de rigueur. Pentru șofat pe drumurile de țară nepavate, pasagerii mașinilor deschise (cu capotă amovibilă) poartă caschete, halate lungi și ochelari de aviator, totul de culoare deschisă (alb, gri, bej, gri-bej
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
punctul de vedere funcțional al teoriei capurilor fuzionate 76. b) Capul de grup substantival și eventuala prepoziție sunt omise prin fuziune cu modificatorul substantival cu sau fără prepoziție, acesta preluând funcția de cap de grup și sensul sintagmei: fr. canotier "canotieră, pălărie tare de paie, cu fundul și borurile drepte (purtată inițial de către canotori)" < [chapeau (de)] canotier "idem" (chapeau "pălărie", canotier "vâslaș, canotor"); lat. martis "marți" < [dies] Martis sau Martis [dies] "idem" (literal: "ziua lui Marte"); magh. dial. szuflet "copil de
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
de lapte" < [veste, tente, respectiv vache] canadienne "idem"; candi "zahăr candel" < [sucre] candi "idem" (sucre "zahăr", candi "[despre zahăr] cristalizat" < ar. qandī, v. CNRTL); canotier "pălărie tare de paie, cu fundul și borurile drepte (purtată la început de către barcagii)" (> rom. canotieră "idem") < [chapeau] canotier "idem" (chapeau "pălărie", canotier "vâslaș, barcagiu, canotor", der. de la canot "barcă"; este posibil ca, inițial, sintagma să fi avut forma chapeau de canotier, deoarece canotier nu este atestat cu valoare adjectivală decât în sintagma menționată, dar nu
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
s.m. (Zahl s.f., Kellner s.m.). Excepțiile de la aceste reguli, în care nu mai funcționează argumentul finalei termenului etimologic reținut, ci se produc schimbări radicale ale caracteristicilor morfologice așteptate, se datorează influenței sinonimelor din limba receptoare (la fel ca în rom. canotieră s.f. "pălărie..." < fr. canotier s.m.), atracției unei clase semantice cuprinzând cuvinte de un anumit gen sau număr gramatical și / sau nevoii de a se elimina concurența omonimică: rom. danaidă s.f. "deschizătură a unei conducte, profilată în așa fel încât să
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
prieten de familie. Ele sunt bine retușate, grație unui aparat din acea vreme. Iată-l pe tata, destul de puternic, cu o mustață mare și albă și, aproape întotdeauna, cu o pălărie cubaneză pe cap (cu excepția uneia în care poartă o canotieră). Iat-o pe mama la douăzeci și patru de ani, brunetă și zâmbitoare, ieșind din biserică, de la slujbă, salutată de toate notabilitățile satului. Iată-i pe părinții mei pozând cu o umbreluță de soare, și mama cocoțată pe un măgar (fotografie care
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
la derularea unei pelicule în care vedeta juca pe un iremediabil cabotin, ce-și irosea viața intimă, încredințat că este un mare și neînțeles artist. Numărul în care se producea pe scenă cabotinul de music hall înfățișa, cu baston și canotieră, un ins încă tânăr, dansând step - ceea ce-i permitea anumite figuri cu bastonul - pe când se plângea de rigorile fiscului, de ubicuua prezență a perceptorului. Publicul de pe ecran făcea un haz moderat de fâțâielile eroului, cel din sală, printre care mă număram
Mic bilanț de ocazie by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17119_a_18444]
-
a curge din butoaie de lapte și miere în ceardacul iliescian. Să nu pună stăpânire pe mine, atunci, o dulce-funerară nostalgie la trezirea imaginii cabotinului ce frământa scândurile scenei cu tălpi scârțâitoare, învârtind zadarnic bastonul, trimițând câte un deget spre canotieră, în monotona căinare de ravagiile fiscului? Într-un poem al său, Constant Tonegaru vorbea de o lentilă care se descompunea fiindcă văzuse prea multe. Ridicând lupa deasupra hârtiei, ca s-o străpungă raza de soare, încă gratuită, o mică flacără
Mic bilanț de ocazie by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17119_a_18444]
-
vechi, cu zbaturi, ca-n romanele de odinioară, cu doi cântăreți la banjou, chitara scundă, rotundă, prevăzută cu o tobă de rezonanță, care îi amplifică sunetele stridente. Discutăm cu unul din cântăreți, care e alb și poartă pe cap o canotieră de paie, la un frac alb, cu papion roșu, știind că va cânta pe vas pentru niște scriitori străini. Al doilea, un negru, pare handicapat. Ni se spune că este surd de tot și că are vorbirea greoaie, după o
America invicta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16756_a_18081]
-
acesta le-a gîndit nu seamănă însă cu indivizii din berăria de peste drum. Ele aparțin clasei de mijloc de la 1900, pe care Zarifopol a sintetizat-o foarte bine în studiul despre Caragiale, sînt îmbrăcați corect, cu gust, domnii poartă pălării (canotierele epocii) și bastoane, costumele fiindu-le adaptate la anotimp și la împrejurări, iar doamnele cu sau fără căței, sînt elegante, poartă ciorapi și bluze de mătase naturală, demibotine de piele și nu uită umbreluțele de soare. Pînă și copii sînt
Caragiale după Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15530_a_16855]
-
ați ascunselea pe care o adresează celor doi, Marie și Francis, poartă însemnele unei inocențe campestre, în schimb atracția pentru filmul vechi și literatura pe care o studiază în paralel reflectă un suflet mai complicat. Marie îi face cadou o canotieră care rimează cu spiritul idilic al acestui Adonis, în schimb, Francis, adresându-se celei de-a doua personalități a lui Nicolas, îi cumpără un jerseu portocaliu destul de sofisticat. În ceremonialul erotic, vestimentația și culorile joacă un rol esențial pentru Francis
Chagrins d’amour by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5846_a_7171]
-
pe asfalt, în fața Bisericii Sfântu Gheorghe, trecând peste bordura metalică a trăsurii, cu bastonul agățat ușor pe braț, și s-a îndreptat cu pași măsurați pe sub copacii în umbra cărora ședeau țărani lângă desagii și coșercile lor spre bulevard, cu canotiera de pai pe cap: în sfârșit, viața avea să i se ofere în acea formă îndelung râvnită și neatinsă a unei existențe ordonate, așezate, purtând pecetea prosperității și nobleței. Tigănci vindeau flori, îl îmbiau cu strigătele lor, Conașu, Conașu, aveau
Christian Haller - Muzica înghițită by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13122_a_14447]
-
Cele două țărăncuțe de cincisprezece și șaptesprezece ani (Vasilica era sora mai mare) dormeau împreună la etaj, într-un pat, frânte de ore și ore de tras la mașină, și visau toată noaptea mașini Singer și tineri eleganți, funcționari cu canotiere albe și bastoane de trestie. Se trezeau îmbrățișate, obraz lângă obraz, dornice să intre iar în agitația marelui oraș. Duminicile aveau liber și ieșeau la plimbare pe străzi, printre blocurile pătrate de pe bulevardele străbătute de automobile și trăsuri, uitîndu-se uimite
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
doarmă după-amiază. Pe la orele șase, o trăsură cu doi cai albi, aceeași din seara precedentă, se opri în fața porții, și din ea coborî Pascalopol, îmbrăcat într-un costum pepit, bine croit, cu ghetre albe, cu floare la butonieră și cu canotieră pe cap. Pascalopol deschise voios portița și ușa gotică de la intrare, stârnind schelălăitul prelung al clopoțelului. Glasul Otiliei răsună aproape numai-decît și se auziră totodată tropotele furtunoase pe scară. Pascalopol intrase înăuntru, dar geamurile odăilor din curte fiind deschise, se
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
cu mustața în chip de muscă. Un guler tare și înalt ținea o cravată înfoiată ca o lavalieră. Venise îmbrăcat într-un costum de soie-écrue deschis și Felix fusese izbit, de la început, de lărgimea hainei și de ridicola dimensiune a canotierei de paie, care abia îi cuprindea părul. Stănică vorbea sonor, rotund, cu gest artistic și declamator, iar Olimpia, moale, sentențios și cu o mare convicțiune. Aglae deschise focul: - Ar trebui să fiu supărată pe voi, Olimpio. Niciodată nu s-a
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
când am ras ouă la capac la Popolare, localu lu Godoy Cruz, Încubasem d-acu planu dă campanie. Am obținut, cu caracter dă Împrumut, hainile noi ale lu spălătoru dă vase dă la Popolare și nentârziat le-am pus deasupra canotiera neagră a lu bucătaru, care ie un monden d-ăia dă trăiesc pentru figurație. O raită la tunderia dân colț m-a lăsat să abordez trancavaiu 38. M-am evacuat la răscrucea cu Rodríguez Peña și foarte natural am defilat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
care nu-mi plătești nesomnu dă observator. Sunt dezamăgit pă bune și nu-ț pot asigura că-mi voi reveni cu rapidulețu dân lovitură. Pă când Îi turnam parole pă coarda dă sentiment, mergeam d-acu la ușă. Și, fluturând canotiera neagră a lu bucătaru, m-am sucit leneș și i-am trântit-o demn și amărât: — Să știi că n-am gândit să mă mulțumesc cu ajutoru care mi l-ai fi dat la scenar; bașca, aveam să-ți pap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
am greșit. Ies din casa ta cum am intrat, cu mâinile curate. N-ai să spui c-am luat baremi un firfiric. I-am zis adevărurile dă la obraz și p-ormă mi-am Îndesat În cap cu ambele gheare canotiera neagră până ce boru mi-a ajuns pă umeri. La ce-oi vrea parale, dacă tot iești neam dă măscărici? mi-a strigat oligarha dă pă divan, da mandea ieram d-acu În vestibulu dă la bucătărie și n-am auzit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
pe Wilde În chip de François I Într-un tren american sau, În noiembrie 1895, În haine de ocnaș, la Clapham Jonction, pe Montesquiou ca un Ludovic al XV-lea, pe Lytton Strachey În redingotă, pe Schwob și Jaurès cu canotieră În plin noiembrie, pe Cocteau În duffle-coat, pe bătrânul duce de Montmorency „În haine roase, cadaveric, acoperit de mușchi și licheni, cu jobenul sub braț, formidabil totuși ca alură și eleganță”, pe Rolling Stones „Îmbrăcați În mătase zmeurie, cu jobene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
ghete albe, și sfârșind cu Încălțările lui Mateiu Caragiale, care au smuls privitorilor exclamații de admirație, iar prietenilor scriitori - câteva bune paragrafe. Dacă am avea suficient răgaz, am descoperi și descrie pălăriile marilor dandy (marca Bandoni), jobenele (de la Delion), meloanele, canotierele sau tot ce poate fi Însemn de eleganță și unicat la capitolul „acoperăminte pentru cap”. Lucrurile s-ar complica, mai mult decât sigur, ca Întreaga problemă a dandysmului În zilele noastre, dacă am urmări cariera (total reciclată) a șepcilor, băștilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
prea pudic pentru o jartieră... Bilețele în care-i solicită mici servicii, sau îl sfătuiește să-și pună ventuze. Bunica îți povestea mereu de primul ei flirt, un domn foarte bine din Rîmnicu Vâlcea, care să dădea în vânt după canotiere și scordolea de raci. Asta se întîmpla imediat după războiul cu turcii. Odată ți-a arătat fotografia. Ioniță îi seamănă grozav... Mă întreb dacă Sanda Marin dă rețeta pentru scordolea..." ― Am stat de dimineață o oră la coadă, declară din
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
ziua în care apărea în Monitorul textul meu despre amuzata paralelă Andrei Pleșu Mircea Crișan, aflîndu-mă pe bulevardul din Sinaia, văd pe trotuarul opus un ins corpolent făcînd notă frapant-diferită de restul pietonilor: mai întîi, pălăria, ceva între sombrero și canotieră, apoi toate celelalte, nou-nouțe, evident scumpe, cămașă în dungi bej, cu butonii manșetelor, vizibili cred, și de pe Vîrful cu Dor, pantaloni ou de rață, cu dungă lamă de brici, pe umeri, lejer, ca să fie, o geacă-buret, tot ou de rață
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
exista costumul alb de vară, al lui Vadim Tudor, poate am rîvni, iarăși, la talia elegantă a elitei românești dintre războaie, cea înnobilînd exodurile, în mașini decapotabile, la Mamaia, la Sinaia. Văd, brusc, silueta lui Ion Pillat, cu baston și canotieră. Metaforă a unei Românii care fuge-ndărăt, tot mai departe de noi. În scuarul din fața Teatrului Național, Sadoveanu, făcut de Irimescu, e, firește, supraponderal. Amîndoi moldoveni, unul taciturn, cu gabaritul propriei opere, celălalt, suplu și molcom-verbios, au trăit prosper în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la pălărie, să văd dacă s-a ivit vreo modificare, cumva, o rosătură, o pată, un desant de păsăruică, nu, nimic, de-o viață-l știu cu pălăria asta impecabilă, ceva între fetrul de calitatea-ntîi, pentru sezon rece, și paiul canotierei. Nimic. Nici o modificare. E ca acum treizeci, patruzeci de ani, cînd era teribil de arătos (și-acum, la optzeci, oho!...): fotografia lui făcea, ea însăși, competitivă vitrina studioului fotografic de pe... cum dracu se numea străduța cocheta, pariziana, ieșeana străduță ceva
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]