311 matches
-
Arte Frumoase din Paris" (1975). Prin forța lucrurilor și prin imanența naturii sale, Dieter Acker se impune ca un muzician prodigios, creația lui cuprinzînd un impresionant număr de opusuri răspîndite generos în mai toate genurile și formele muzicale: simfonii, concerte, cantate, motete, lucrări camerale, corale, lieduri etc. Face parte din jurii internaționale de compoziție, este chemat ca visiting teacher la Academia de Muzică din Beijing; călătorește intens pe urmele muzicii sale la prestigioase reuniuni și festivaluri europene. Totul pînă într-o
Un neamț hîtru by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11349_a_12674]
-
înfierat în caricaturi la gazeta de perete... De la corul Radio m-au dat afară nu pentru că, fiind neînsurat, eram mare specialist în soprane și altiste (știți, ei aplicau morala proletară - da' șefii aveau câte patru amante), ci fiindcă, la o Cantată sovietică (Lumini pe Volga, de Makarov), publicul m-a cerut la rampă de două ori, dar n-am ieșit decât o dată. S-a făcut imediat o ședință, în care am fost acuzat că am vrut să minimalizez o operă sovietică
Cu maestrul Emanuel Elenescu - "Domnule, există oameni inteligenți, fără humor" by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15326_a_16651]
-
fi scăpat din ceașca tremurată de emoție, stropi de cafea pe feregeaua pașei. În această monografie, totul decurge din ritualul tipic vieții care, privită de la distanța timpului nostru prin pana lui Ion Ghica, pare o comedie polifonic compusă, ca o cantată. În cazul de față, instrumentele diferite fiind cele ale scrisului, efectele ce decurg din ele își multiplică șansele de a nu fi date cu ușurință uitării. Exemplele abundă. E greu a alege unele, în defavoarea celorlalte. Totuși, mă opresc asupra a
Între verb și imagine by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15072_a_16397]
-
al gândirii sale. Unisonul ca soteriologie se manifestă multiplu în această muzică: ca agent al plenitudinii și bucuriei, ca imagine a Divinității, ca promisiunii a Judecății, ca salvare și reîntoarcere în matca originară. El adoptă, pe rând funcții de "liman" (Cantata a III-a), de "soclu" (Ison II), de "hierofanie" (Simfonia a II-a, Omagiu lui Enescu și Bartók), de "vox Dei" în chip de coral (în Invocatio, Deisis, Litanii). Modalitate de relaxare după tensionare și de relansare a fluxului muzical
Ștefan Niculescu sau unisonul ca soteriologie by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15228_a_16553]
-
există o clară orientare spre subiecte mistice. Din ce în ce mai multe studente ale secției de muzicologie comentează în eseuri sau studii bunăoară aspecte ale recviemului, iar titlurile compozițiilor tinerilor evocă programatic ritualuri folclorice, descântece, psalmi sau anumite simboluri creștine. Ascultând cele cinci cantate pentru soprană și șapte instrumente, înscrise în concursul de compoziție "Paul Constantinescu", mă gândesc cum s-ar putea defini acest episod de muzică românească, semnificativ probabil pentru viitorul nostru componistic. Din fericire, există diversitate. Pare că tradiția europeană, accesibilitatea și
Săptămîna studențească by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13962_a_15287]
-
date puternice pentru tânărul ieșean Ion Ciprian Andrei ( anul V la Universitatea de Arte din Iași, distins cu premiul al III-lea), în Prea-Sfântă Fecioară Maria. Tot raportarea la tradiție, cu mai mare atenție pentru densitatea substanței muzicale armonice, caracterizează cantata Adinei Sibianu (anul III, Universitatea Națională de Muzică din București UNMB, premiul al II-lea), Metanoia (după versete din Psalmi). Diana Danciu (studii aprofundate, UNMB, premiul al II-lea) preferă timbralitatea, explorarea culorii, într-o muzică scrisă cu mijloace minimale
Săptămîna studențească by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13962_a_15287]
-
al II-lea) preferă timbralitatea, explorarea culorii, într-o muzică scrisă cu mijloace minimale, semnificând ritualul în Descântecul apelor. Eficiență, umor, claritate a construcției muzicale deloc simple, relația complice poate postmodernă cu citatul muzical au asigurat un succes deloc surprinzător cantatei Inog (după Blaga) semnată de Cătălin Crețu (doctorand, UNMB, premiul I). După Gustav Mahler care ironiza amar Frère Jacques / Bruder Martin în prima sa Simfonie, după experiența "Șostakovici" și cea a muzicii electronice, Cătălin Crețu înglobează astfel de sugestii în
Săptămîna studențească by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13962_a_15287]
-
Șostakovici" și cea a muzicii electronice, Cătălin Crețu înglobează astfel de sugestii în manieră personală, într-o "muzică nouă" care știe să revină spre public. Toți acești tineri și alături de ei Ana Iulia Giurgiu (doctorand, UNMB), cu Descântecdevrajășerpească, mai precis cantata sa ce esențializa sensibil un filon folcloric românesc, prezentată în afara concursului au beneficiat de burse din partea Uniunii Compozitorilor. De asemenea, de o interpretare exemplară a ansamblului Profil, dirijat de Tiberiu Soare. Ideea creării acestui ansamblu exista în germene de ceva
Săptămîna studențească by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13962_a_15287]
-
cunoaștem pe aceea pentru clavecin, iar începând cu secolul XX, concertul a fost interpretat cel mai des la pian. În 1728, Bach, care era mulțumit de această creație a sa, l-a aranjat pentru orgă, folosind unele părți în două cantate ulterioare. Partitura originală, aflată la Biblioteca de Stat din Berlin, ne dezvăluie un concert din creația timpurie a lui Bach, care datorită efectelor de virtuozitate, poate fi comparat cu maniera concertelor lui Antonio Vivaldi. Pentru a-i demonstra notorietatea avută
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94292_a_95584]
-
acoperită cu o pânză albă, ca o imensă cămașă funebră. Asist la o reprezentare scenico-muzicală dintr-un ciclu numit „Vanitas”, dedicat unui dialog între concepția barocă a morții și aceea contemporană. O mică orchestră, dirijată de Knut Jensen, execută o cantată de Buxtehude despre cele șapte părți ale corpului lui Iisus („ad pedes”, „ad genua”, „ad manus”, „ad latus” etc.), cântată de studenți ai renumitei „Schola cantorum basilensis”, care, în costume și roluri de chelneri, servesc o cină somptuoasă. Punerea în
Un spectacol ciudat by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13172_a_14497]
-
de chelneri, servesc o cină somptuoasă. Punerea în scenă, aparținând lui Björn Jensen, fratele dirijorului, este de un suprarealism decent, ideea fiind că acei servitori, în pauzele lor de lucru, descoperă mai multe aspecte ale morții, în relație cu structura cantatei dedicate părților trupului lui Iisus. Clipele cele mai intense sunt acelea în care se joacă ruleta rusească - cu un singur glonț în revolver - și când pe fondul unui text din Cântarea Cântărilor, închinat inimii lui Iisus („ad cor”), bărbați și
Un spectacol ciudat by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13172_a_14497]
-
Clipele cele mai intense sunt acelea în care se joacă ruleta rusească - cu un singur glonț în revolver - și când pe fondul unui text din Cântarea Cântărilor, închinat inimii lui Iisus („ad cor”), bărbați și femei se ating. În pauzele cantatei dirijorul introduce compoziții proprii, muzică electronică, virtuală, creată cu ajutorul unui ordinator. Sunt trimiteri la actualitate care transpar și din alte elemente ale spectacolului. Se organizează în aceleași pauze un fel de interviuri cu unii invitați pe teme ale lumii de
Un spectacol ciudat by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13172_a_14497]
-
medievale. Destinat exclusiv, în secolul al XlV-lea și al XV lea, serviciului liturgic, motetul va solicita, în secolul al XVI-lea și al XVII-lea, din ce în ce mai mult instrumentele, influențând mai ales în Italia genuri, precum messa -> ricercar, anthem -> oratoriu -> cantata, iar în secolul al XVII-lea și al XVIII-lea un ultim și îndepărtat avatar cu Marele motet francez, după care va urma un iremediabil declin. Prin trăsăturile sale specifice, motetul va conduce ca gen aproape două secole (XIII-XV). Cel
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
cu trăsăturile pompoase caracteristice cântării catolice. Motetul a devenit deosebit în Anglia, având în vedere cantitatea mare de lucrări ale lui Morley, fiind înlocuit însă de cele două forme de anthem. Anthemul, gen specific englez, apropiat de motetul francez și cantata germană, pune pe muzică un text în engleză. Henric al Vlll-lea așezat în anul 1534 în fruntea bisericii favorizează noul gen anthem. Anthemul va cunoaște mutații în formă și limbă, evoluând în timpul secolelor XVI, XVII-lea și XVIII-lea de la
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
a patrimoniului coralului luteran, precum și refacerea liturghiei luterane a condus la organizarea autorizată și uniformă a imnologiei protestante germane. 2. Anthem-ul<footnote Cristian Caraman, Genuri ale Muzicii Protestante, “Anthem”, 93-103. footnote>, ca gen muzical este apropiat de motetul francez și cantata germană, forma inițială fiind a cântului alternat, iar scriitura sa se evidențiază prin folosirea frecventă a imitațiilor melodice ale diverselor voci, ca factor de unitate. Termenul de anthem derivă din antifonie, fiind specific englez. Structura anthem-ului este foarte diversificată datorită
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
we adore thee de Henry Van Dyke (scris după o melodie din Simfonia a IX-a de Beethoven, 1907), sau God of grace and God of Glory de Harry Emerson Fosdick (scris după o melodie galeză Cwm Rhonda, 1930). 5. Cantata<footnote Cristian Caraman, Genuri ale Muzicii Protestante, “118-140”. footnote>, apărută la începutul secolul al XVIII-lea în Italia (1620), avea o formă muzicală modestă, căreia Giacomo Carissimi (1605-1674) îi conferă eleganță și claritate, precum și o nouă amploare, atât vocală cât
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
Caraman, Genuri ale Muzicii Protestante, “118-140”. footnote>, apărută la începutul secolul al XVIII-lea în Italia (1620), avea o formă muzicală modestă, căreia Giacomo Carissimi (1605-1674) îi conferă eleganță și claritate, precum și o nouă amploare, atât vocală cât și instrumentală. Cantata religioasă poate fi definită în termeni funcționali ca principală muzică a serviciului religios luteran, iar în termeni structurali ca o lucrare vocală ce cuprinde un număr relativ de momente muzicale independente. Recitativul și aria constituie baza formei seculare a cantatei
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
Cantata religioasă poate fi definită în termeni funcționali ca principală muzică a serviciului religios luteran, iar în termeni structurali ca o lucrare vocală ce cuprinde un număr relativ de momente muzicale independente. Recitativul și aria constituie baza formei seculare a cantatei, la care în perioada lui Bach s-au adăugat corurile, ariile și coralele cu texte biblice. După anul 1660, în mai multe orașe ale Germaniei, au apărut publicații cu așa zisele cantate-sacre, având o muzică convențională sau de calitate inferioară
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
apărut publicații cu așa zisele cantate-sacre, având o muzică convențională sau de calitate inferioară, scrise de Andreas Hammerschmidt (16111675), Johann Rudolph Ahle (n. 1650) sau de Karl Wolfgang Briegel. Stilul german protestant se va impune mai ales în creația de Cantate și Pasiuni, genuri înrudite cu Oratoriul (ca structură și ca formație interpretativă), singura deosebire impunând-o natura textului (cu bază evanghelică în al doilea caz). Locul cantatei în liturghie era între citirea Evangheliei și Credo, înaintea predicii. Un alt tip
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
Wolfgang Briegel. Stilul german protestant se va impune mai ales în creația de Cantate și Pasiuni, genuri înrudite cu Oratoriul (ca structură și ca formație interpretativă), singura deosebire impunând-o natura textului (cu bază evanghelică în al doilea caz). Locul cantatei în liturghie era între citirea Evangheliei și Credo, înaintea predicii. Un alt tip de cantată dezvoltat în secolul al XVII-lea este cantata evanghelică, bazată pe texte evanghelice și alte fragmente biblice, cu arii și linii melodice împrumutate din coral
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
Pasiuni, genuri înrudite cu Oratoriul (ca structură și ca formație interpretativă), singura deosebire impunând-o natura textului (cu bază evanghelică în al doilea caz). Locul cantatei în liturghie era între citirea Evangheliei și Credo, înaintea predicii. Un alt tip de cantată dezvoltat în secolul al XVII-lea este cantata evanghelică, bazată pe texte evanghelice și alte fragmente biblice, cu arii și linii melodice împrumutate din coral. După anul 1700 cantata era strâns legată de predică în cadrul serviciului religios protestant, poziția ei
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
ca formație interpretativă), singura deosebire impunând-o natura textului (cu bază evanghelică în al doilea caz). Locul cantatei în liturghie era între citirea Evangheliei și Credo, înaintea predicii. Un alt tip de cantată dezvoltat în secolul al XVII-lea este cantata evanghelică, bazată pe texte evanghelice și alte fragmente biblice, cu arii și linii melodice împrumutate din coral. După anul 1700 cantata era strâns legată de predică în cadrul serviciului religios protestant, poziția ei în cadrul liturghiei în alt loc fiind foarte rar
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
între citirea Evangheliei și Credo, înaintea predicii. Un alt tip de cantată dezvoltat în secolul al XVII-lea este cantata evanghelică, bazată pe texte evanghelice și alte fragmente biblice, cu arii și linii melodice împrumutate din coral. După anul 1700 cantata era strâns legată de predică în cadrul serviciului religios protestant, poziția ei în cadrul liturghiei în alt loc fiind foarte rar. Structura cantatei a avut o influență foarte mare asupra Misei și Magnificat-ului. Istoria genului culminează indubitabil cu cantatele lui J.
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
bazată pe texte evanghelice și alte fragmente biblice, cu arii și linii melodice împrumutate din coral. După anul 1700 cantata era strâns legată de predică în cadrul serviciului religios protestant, poziția ei în cadrul liturghiei în alt loc fiind foarte rar. Structura cantatei a avut o influență foarte mare asupra Misei și Magnificat-ului. Istoria genului culminează indubitabil cu cantatele lui J. S. Bach, la care structura lor, calitatea înaltă și varietatea combinațiilor formale sunt unice. Majoritatea cantatelor compuse de Bach includ cantata-coral
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]
-
anul 1700 cantata era strâns legată de predică în cadrul serviciului religios protestant, poziția ei în cadrul liturghiei în alt loc fiind foarte rar. Structura cantatei a avut o influență foarte mare asupra Misei și Magnificat-ului. Istoria genului culminează indubitabil cu cantatele lui J. S. Bach, la care structura lor, calitatea înaltă și varietatea combinațiilor formale sunt unice. Majoritatea cantatelor compuse de Bach includ cantata-coral și cantata-psalm, având texte de psalmi și de coral sau versuri poetice și combinații de texte scrise
Rolul muzicii sacre în transformarea societăţii. In: Revista MUZICA by Cristian CARAMAN () [Corola-journal/Science/244_a_484]