14 matches
-
unii s-au pensionat, alții s-au mutat la țară sau la copii), rude (de-ale lui, de-ale ei...), vecini...Am primit lumânări...și...Coșmar!!! Care mai afon decât care! Preotul acela simpatic, pe alocuri mai nimerea melodia...dar cantorele/cântărețul...era și mai paralel! Mi-am amintit, cu drag, de preoții din copilăria mea...de la țară. N-or fi avut ei nici studii superioare și nici medie să prindă post la oraș, dar când cântau, plângeau și sfinții de
PULBERE DE STELE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Pulbere_de_stele_corina_lucia_costea_1327869567.html [Corola-blog/BlogPost/360587_a_361916]
-
lui. - partea hotărîrei prin care se va slobodi falitulu de la arestu sau de sub pază persoanei sale, va putea totu-deuna, după împrejurări, se o desființeze mai la urmă tribunalulu, si chiaru de sine. Articolul 203 Pecetiele se voru pune pe magazii, cantore, case, zapise, catastise, hariii, mobile, si pe tote lucrurile falitului. - De va face falimentu o tovărășie în nume coprindatoru, pecetiile se voru pune, nu numai in stabilimentulu celu de căpetenie alu tovărășiei, ci și la sălășluința fia căruia din tovărășii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]
-
economice ieșene prin apariția unor ateliere tipografice, primul dintre ele legat de începturile activității lui Gheorghe Asachi și de publicația „Albina Românească. La scurt timp, acestei inițiative i-a succedat activitatea lui Mihail Kogălniceanu. În 1840, el punea bazele tipografiei „Cantora Foaei Sătești”, unde, dincolo de câștigul imediat, a intuit un mijloc rapid de promovare a ideilor novatoare, menite să faciliteze progresul. Cum lucrul bun își merită continuitatea, în deceniul următor, la Iași, avea să-și înceapă activitatea un alt atelier celebru
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
românești”, care va fi însă interzis după cinci numere; în martie 1840 scoate revista „Dacia literară”, suprimată și ea după trei numere. Editează gazeta oficială „Foaia sătească a Prințipatului Moldaviei” (1840-1845), alături de care înființează o tipografie și o editură proprie (Cantora Daciei literare sau Cantora Foaiei sătești), cu litere cumpărate de la Heliade. La „cantora” lui K. au apărut scrieri literare sau istorice semnate de autori din ambele Principate: Gr. Alexandrescu, N. Bălcescu, Al. Donici, C. Stamati, V. Alecsandri, Gh. Sion, Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
însă interzis după cinci numere; în martie 1840 scoate revista „Dacia literară”, suprimată și ea după trei numere. Editează gazeta oficială „Foaia sătească a Prințipatului Moldaviei” (1840-1845), alături de care înființează o tipografie și o editură proprie (Cantora Daciei literare sau Cantora Foaiei sătești), cu litere cumpărate de la Heliade. La „cantora” lui K. au apărut scrieri literare sau istorice semnate de autori din ambele Principate: Gr. Alexandrescu, N. Bălcescu, Al. Donici, C. Stamati, V. Alecsandri, Gh. Sion, Al. Hrisoverghi, D. Ralet, C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
revista „Dacia literară”, suprimată și ea după trei numere. Editează gazeta oficială „Foaia sătească a Prințipatului Moldaviei” (1840-1845), alături de care înființează o tipografie și o editură proprie (Cantora Daciei literare sau Cantora Foaiei sătești), cu litere cumpărate de la Heliade. La „cantora” lui K. au apărut scrieri literare sau istorice semnate de autori din ambele Principate: Gr. Alexandrescu, N. Bălcescu, Al. Donici, C. Stamati, V. Alecsandri, Gh. Sion, Al. Hrisoverghi, D. Ralet, C. Caragiali ș.a. În 1840 K. este numit, împreună cu V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
de la tatăl său. Starea financiară a marelui Mihail Kogălniceanu se poate deduce și dintr-un document destul de interesant, cum e „Catalogul cărților de vândut din biblioteca lui Mihail Kogălniceanu". Acest catalog a fost tipărit în Iași, în anul 1845 la „Cantora Foaei Sătești" de către însuși Mihail Kogălniceanu. Catalogul în format octav, tipărit cu literă veche și în cuprins total de 21 pagini, este precedat de următoarea introducere a marelui bărbat de stat: „Jos iscălitul voind a se desface de o mare
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
bine și nou legate halbfranz cele mai multe sunt compuse din edițiile acele mai bune; și toate sunt păstrate în cea mai curată stare. Fieștecare uvraj se vinde în deosebi cu preț potrivit după un înadins catalog care se poate vedea la „Cantora Foaei Sătești" precum și la locuința jos iscălitului" (op. cit., p. 44-45). Iași, 28 ianuarie 1845 Mihail Kogălniceanu Tăria de caracter, faptul că a fost și a rămas un incoruptibil, o probează însuși Th. Codrescu, autorul volumelor „Uricariul": „Unul dintre tinerii ce
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
PROPĂȘIREA, publicație săptămânală, cu profil științific, literar și social, apărută la Iași, la Cantora Foaiei sătești, între 9 ianuarie și 29 octombrie 1844, sub redacția „răspunzătoare” a lui Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Ion Ghica și Panaiot Balș. Difuzarea întâiului număr tipărit, datat 2 ianuarie 1844, a fost interzisă de cenzură. Revista, care se subintitula
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289041_a_290370]
-
în înstrăinarea cea mai radicală, în blândețea edipică și în oroarea care o pângărește, în irealitatea unui timp pierdut care se dovedește însă o realitate înspăimântătoare”. Magris a mai publicat în „Corriere della Sera” o recenzie intitulată Transilvania Schlesak, ultimo cantore tedesco nella terra devastata dal terrore la un alt roman al lui Dieter Schlesak, și anume Il farmacista di Auschwitz (Garzanti, Milano, 2009), semnând, de altfel, și prefața acestui volum. Într-un interviu pe care ni l-a acordat în
Claudio Magris - DIETER SCHLESAK sau imposibila întoarcere acasă () [Corola-journal/Journalistic/5339_a_6664]
-
române din 1989. Timpul în care se petrece story-ul este imediat după vizita pontificală în România, moment de înălțătoare și cucernice trăiri întru solidaritate. Atunci, răposatul câine Tambur 1, adăsta alăturea de un grup de babe rurale, privegheate de un cantore apatic și de figura rotofeie a unui preacucernic părinte în miezul vieții, să tot aibe Rotunjimea Sa vreo treizeci și cinci de ani, nu mai mult. Discuția se animase ea mai de demult, așa că intrăm direct în subiect, adică o arătăm scriptural
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
de grâu ca impozite la stat, cum au repezit-o odată pe mama, care nu-i lăsa să se cațere-n podul casei, cum eram nevoiți să ascundem prin pădure câte un purcel sau vițel nedeclarat la primărie sau la cantora colhozului, atunci, când veneau controalele... V.P.: Care mai este situația bisericii ortodoxe române într-o țară (Ucraina) tot ortodoxă, și unde mitropolit al Kievului (1633-1646) a fost marele cărturar Petru Movilă? Se mai spune Tatăl Nostru, în biserică, în limba
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
a doua zi. Și încă alte multe jumătăți, ca să adoarmă iarăși mort. ― Ei bine, tinere Văcărescu, agent sau nu, vei plăti cu vârf și-ndesat! mârâi el. Lasă că te învăț eu minte să mai întorci spatele unui general! În cantorele rusești amenajate în incinta hanului, slujbașii abia se așezaseră pe locurile lor. Nacealnicul - filiform, dotat cu toate cele necesare menținerii în funcție: ochi iscoditori, urechi mari, gură mică - își chemă toți stolnacealnicii la raport. Sosise un ucaz de la Sankt Petersburg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
1840 anunța șase tomuri din Letopisițile Valahiei și Moldaviei, întreprindere realizată abia în 1852, și pregătea apariția, întîmplată în 1841, a unei publicații de documentație istorică, Arhiva românească. Cumpără tipografie și începu să editeze cărți. Scoase, începînd din 1842, la "Cantora Foaiei Sătești", foarte bune Almanahuri de învățătură și petrecere. Dar mai ales, în 1840, când împreună cu V. Alecsandri și C. Negruzzi luase direcția Teatrului Național, apăru din inițiativa sa Dacia literară, întîia revistă literară organizată, care nu avu îngăduința de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]