767 matches
-
special instituite. Chiar și copiii cantori erau uneori în lista concurențială. Între secolele XV și XVI, capelele muzicale s-au înmulțit incluzând și complexe instrumentale și erau dotate cu statute și regulamente proprii. La început, capelele erau alcătuite numai din cantori. Ludovic al XIV-lea al Franței (1638-1715) a introdus și orga și alte instrumente, reunind în capela sa clericii, care aveau rolul de cantori, și instrumentiștii laici. Acest obicei s-a răspândit pretutindeni, cu excepția Romei. Pe lângă capelele romane, cele mai
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
instrumentale și erau dotate cu statute și regulamente proprii. La început, capelele erau alcătuite numai din cantori. Ludovic al XIV-lea al Franței (1638-1715) a introdus și orga și alte instrumente, reunind în capela sa clericii, care aveau rolul de cantori, și instrumentiștii laici. Acest obicei s-a răspândit pretutindeni, cu excepția Romei. Pe lângă capelele romane, cele mai faimoase au fost cele din Milano, Florența, Napoli, Veneția, Loreto, Padova, Paris, Monaco, Viena și Londra. Multe capele, chiar dacă finalitatea lor era rezervată cultului
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
și alte combinații vocale, uneori originale și neobișnuite. De exemplu, în capela din Ferrara, la curtea lui Ercole I, între 1471 și 1505, este atestată prezența a două coruri, unul format din adulți și unul din copii, cu partiturile existente. Cantorii, al căror număr era variabil în funcție de disponibilitatea financiară a comitenților, se dispuneau în cerc înaintea unui enorm pupitru de lemn așezat între altar și nava centrală; în jurul lor, se aflau eventualele instrumente de suflat. Existau și elemente laice, dar cu
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
moderne. Cele două situații au dus la excluderea credincioșilor de la orice participare activă la ceremoniile liturgice: limba latină devenea tot mai enigmatică, capabilă să fie înțeleasă numai de clerici, iar muzica, devenind polifonică, era accesibilă numai unui grup restrâns de cantori și muzicieni calificați. În aceste condiții, poporul a dat naștere unor forme de pietate și devoțiune, în limba populară, în afara liturgiei. Am văzut deja cum s-a născut lauda populară monodică. Odată cu dezvoltarea polifoniei, lauda a fost reînnoită total din
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
vocii superioare; vocile inferioare sunt concepute ca o susținere armonică; există o corespondență naturală între frazarea melodică și cea textuală, cu momente cadențiale clare; numărul vocilor variază de la trei la patru având un ambitus accesibil. Așadar, aceste compoziții erau adresate cantorilor și instrumentiștilor neprofesioniști, ele nepresupunând abilități deosebite. 4.6 Muzica sacră și Conciliul din Trento Conciliul din Trento a avut loc între anii 1545 și 1563 și a fost convocat pentru a rezolva problema reformei protestante. Spre sfârșitul sesiunii, părinții
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
unor mici grupuri vocale, cu acompaniament de bas continuu. Acest gen de muzică s-a răspândit și a avut succes pe toată durata secolului al XVII-lea, îndeosebi în capelele muzicale minore și în bisericile care nu dispuneau de mulți cantori sau instrumentiști. Celelalte biserici - cele mai importante și cele care dispuneau de resurse economice - se transformau, deseori, în săli de concert și erau adevărate temple ale artei, căutate de cei care voiau să se afirme și de cei pasionați de
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
realitate, a fost neglijat. Pentru o mai bună specializare, se dorește fondarea unor institute și a unor școli superioare de muzică sacră, deoarece „este foarte important ca Biserica însăși să aibă grijă de instrucția maeștrilor săi, a organiștilor și a cantorilor, ținând cont de adevăratele principii ale artei sacre”. Ultimul paragraf al acestui Motu propriu invită la actualizarea și punerea în practică a normelor prezentate: „Se recomandă capelmaiștrilor, cantorilor, persoanelor din rândul clerului, superiorilor seminariilor, a institutelor eccleziastice și a comunităților
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
însăși să aibă grijă de instrucția maeștrilor săi, a organiștilor și a cantorilor, ținând cont de adevăratele principii ale artei sacre”. Ultimul paragraf al acestui Motu propriu invită la actualizarea și punerea în practică a normelor prezentate: „Se recomandă capelmaiștrilor, cantorilor, persoanelor din rândul clerului, superiorilor seminariilor, a institutelor eccleziastice și a comunităților religioase, parohilor și rectorilor de biserici, canonicilor din colegii și catedrale, și îndeosebi episcopilor diecezani, de a favoriza cu tot zelul aceste înțelepte reforme, de mult timp dorite
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
au divizat-o și apoi au rămas mereu schimbătoare pînă în momentul unificării.224 Aceasta nu reprezintă la urma urmelor decît o fațetă a "sindromului german" al națiunii etnice. Există alți responsabili de tendința radicalistă, deoarece Kant s-a făcut cantorul logicii dominatoare a Statului rațional înainte ca Herder să-l dea de rușine. Pe urmă, Hegel aproape că a divinizat acest Stat căruia, în opinia lui, societatea trebuie să i se supună fără rezerve. "Statul este pentru Hegel voința divină
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ale cărui sentimente față de Franța par a fi temperate.358 Cei mai remarcabili sînt totuși medicii plictisiți de activitatea obscură a spitalelor de provincie, în special psihiatrii, cum ar fi Jovan Raskovitch sau Radovan Karadzič. Primul s-a erijat în cantorul precoce al "purificării etnice" o dată cu cartea sa Țara nebună, publicată la Belgrad în 1990.359 Sîrb din Croația născut la Knin, el este totodată și fondatorul Partidului democrat sîrb al regiunii secesioniste Krajina și autorul acestei separări. Cît despre al
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
mai ales sînt privite ca produse ale mașinațiunilor lor. Internaționala antifasciștilor se poate extinde de aici încolo, fiindcă nu contravine sentimentului național ci, dimpotrivă, ea furnizează argumentele unei întreprinderi mai puțin meschine decît crisparea naționalismului burghez. În Franța, filozoful Alain, cantor al radical-socialiștilor, aderă în 1934 la Comitetul de vigilență al intelectualilor antifasciști, în compania foarte respectabilului Paul Langevin. Într-un sens mai general, transplantul antifascismului regenerează patriotismul unei vaste coaliții a liderilor de opinie sau a "tovarășilor de drum" mai
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
specifice activate la indivizi de receptarea unui stimul "ostil" (Hokanson și Burgess, 1962a; Hokanson și Burgess, 1962b; Hokanson, Burgess și Cohen, 1963; Hokanson și Shetler, 1961; Hokanson, Willers și Koropsak, 1968; Gentry, 1970a; 1970b; Rule și Hewitt, 1971; Zillmann și Cantor, 1976 citați de Pahlavan). Rezultatele studiilor experimentale ne permit să concluzionăm că stimularea ostilă acționează asupra echilibrului neurovegetativ al individului. Iar aceste activități neurovegetative sunt influențate de natura, intensitatea și modul în care subiectul percepe cauzele stimulării la care a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
provoacă subiectul. Apoi subiectul folosește un chestionar pentru a-l evalua pe cel care l-a provocat. Subiectul este lăsat să creadă că o evaluare negativă din partea sa îi poate face rău provocatorului (O'Neal și Taylor, 1989; Zillmann și Cantor, 1976 citați de Tedeschi et al., 1994). Într-un experiment, un om este rugat să traseze un cerc cât mai lent posibil. Apoi experimentatorul intră brusc în cameră și se prezintă ca fiind supervizorul. Pretinzând că urmăriseră performanțele subiectului printr-
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
depinde, printre altele, de momentul în care aceste informații sunt oferite. Un număr important de studii arată că informațiile atenuante prezentate imediat înainte sau după insultă au un efect mai bun decât cele oferite cu o anumită întârziere (Zillmann și Cantor, 1976 citat de Tedeschi et al., 1994). Inducerea unor comportamente incompatibile cu agresivitatea Care este reacția individului față de suferința victimei? Una dintre ipoteze ar fi satisfacția pentru că scopul agresivității este de a face rău. În cazul în care agresorul este
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
literare. Reproducem un sonet: Signor, pregio e onor di questa etade, cui tutte le virtù compagne fersi, che con tante bell'opre e si diversi effetti gite al ciel per mille strade: quai fien, che possan mal tante, doti vostre cantor prose, nè versi? In voi solo (e son parca) può vedersi giunta a sommo valor, somma bontade. Voi Saggio, voi clemente, voi cortese onde nel primo fior de' più verd' anni vi fu dato da Dio si grande impero, per
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
BĂRNUȚIU, Simion (2.VIII.1808, Bocșa, j. Sălaj - 28.V.1864, Hida sau Treznea, j. Sălaj), estetician. Este fiul Anei și al lui Ioan Bărnuțiu, cantor și învățător. Asemenea celorlalți șapte frați și surori, a învățat mai întâi la școala din satul natal, ultimii doi ani (1818-1820) făcându-i la Șimleu. A urmat apoi cursurile Liceului Piarist din Carei, iar la Blaj, între 1826 și 1829
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285652_a_286981]
-
de familie Dr. Dogaru Manuela │Neuropsihiatrie pediatrica │ └─────────────────────────────────┴────────────────────────────────┘ MEDICI DENTIȘTI 1. Dr. Tărăboi Natasa FARMACIȘTI 1. Fărm. Cel Mare Lucia ASISTENȚI MEDICALI/MOAȘE 1. Direa Iulian JUDEȚUL BIHOR MEDICI ┌─────────────────────────────────┬────────────────────────────────┐ │ Numele și prenumele │ Specialitatea Medicină de laborator Sănătate publică și management Dr. Cantor Liana │Medicină sportivă Dr. Cheregi Gavril Obstetrică-ginecologie Dr. Șuteu Corina │Medicină muncii Dr. Piticaș Ana Maria │Boli infecțioase Dr. Hriscu Cristea Costel │Medicină muncii Dr. Rus Ovidiu │Medicină de urgență Dr. Ilieș Alexandru Dan │Psihiatrie Dr. Petri Doina Igienă Dr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248113_a_249442]