41 matches
-
definea Pavel Kiseleff) s-a schimbat substanțial. Balurile și "soareurile" se țineau lanț, lăutarii și orchestrele nu mai pridideau cîntînd, iar cîrciumile și saloanele de joc de cărți erau mereu pline de bejenari.19 "Era curioz a videa cineva atunci capitalia Beserabiei - își aduce aminte Costache Negruzzi -, atît de deșeartă și de tăcută, cît se făcuse de vie și de zgomotoasă. Plină de o lume de oameni care trăiau de az pe mîne, care nu știau de se vor mai înturna
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
enumerate numeroase alte ceremonii funebre pe care Șerboianu le-a ținut în capela Crematoriului Cenușa. Așa de pildă, conform revistei, arhimandritul oficiase la capela crematoriului pentru generalul Ioan Holban, profesorul universitar Paul Grunau, Ludovic Smetan, comisarul șef al Prefecturii Poliției Capitaliei, Elena Dressler, sora ministrului Ion Costinescu și cumnata lui Constantin I.C. Brătianu, avocatul Ion Ionescu-Boancă, membru în Consiliul de Administrație a Societății "Cenușa", generalul Constantin Scărișoreanu, cavaler al Ordinului Mihai Viteazul, profesorul universitar Nicolae Călugăreanu, Anton Vârnav, arhitect, Nicolae Bottea
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
s-a dat ocazia de a câștiga fără muncă, adecă pe acela al funcționarismului și al proletariatului condeiului, nu este în stare de a exercita controlul de care vorbim, nu este în stare a fi regulatorul exclusiv al vieții publice. Capitaliile cele mari a acestei clase consistă în sume colosale de fraze, în cuvinte deșerte; arta de a ști, sau mai bine de a nu ști scrie și citi e echivalentă în România cu dreptul de a domni peste munca și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
catagrafia din 1845, ceea ce este și firesc, dacă avem în vedere că ei n-au putut fi înregistrați în toate orașele, ca de pildă în Iași. Într-un referat al Sfatului din 13 decembrie 1856, se nota că „aici în capitalie viețuiesc sute de indivizi fără nici o garanție despre conduita lor și fără a plăti un ban la casa statului...”. Alături de ei, în orașele mai mari, se aflau o mulțime de „vagabonzi” (adică oameni fără ,,acte”) și „potlogari”. Numai la Iași
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ntreabă totdauna a câta parte din capitalul ce există într-o țară se pune la dispoziția muncii, a câta se risipește pe plăceri și în mod cu totul neproductiv. Daca vom cerceta acest punct important vom observa că aproape toate capitaliile câte le produce agricultura se cheltuiesc pentru mărfuri introduse din străinătate, adecă pentru servicii făcute de străini; că ele se risipesc pe lux și în mod improductiv, că la dispoziția muncii din țară nu rămâne aproape nimic. A treia piedecă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
totul, se manifestă ca un spirit moderat, omagiind eroismul femeii române de la 1848, dar totodată socotind că la acel an „politica predomnind, literatura amuți”. Nu s-a agitat nici pentru Unire, fără să fie împotrivă, după cum reiese din broșura Despre capitalia României (1861). De altfel, în 1862 va vota și el unirea definitivă a Principatelor. În 1867 este chemat ca membru în Societatea Academică Română, dar bolnav, nu poate da curs invitației. Moare de apoplexie, după ce în ultima parte a vieții
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
lui Alexandru cel Mare din piscurile Hemului. Pentru a apăra mai ales intrările cetăților se construiau înaintea porților niște întărituri provizorii făcute din pământ întărit prin legături de nuiele (fașine) precum și prin bârne. Un asemene agger se vede lângă zidurile capitaliei regatului dac. Romanii întrebuințau însă aceste metereze și pentru a închide o cetate dușmană reducându-o prin foame, precum puneau în lucrare catapultele cu care bombardau cetatea. Este probabil că Dacii întrebuințau și alte mijloace de apărare pe lângă catapulte, precum
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
plăcere că nu aversiunea naturală, nu lipsa de talent îi face pe români să nu se ocupe cu lucrări industriale, oricât de grele, ci împrejurările economice în care trăiesc și mai ales concurența omorâtoare a statelor vecine, cari pe lângă avantagiul capitalielor mari mai au și pe acela că-și procură adesa materiile brute pe loc, pe când noi ni procurăm fierul din Siberia, de ex. Am văzut espuse mai multe teascuri pentru tescuit vinul, de o soliditate rară, șurubul gros de fier
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Döring, la 19 ianuarie 1941, în fața sediul Misiunii germane de la Hotelul Ambasador, Antonescu decide a doua zi să înlocuiască titularul Internelor cu un om de-al său, generalul Dumitru Popescu, care din 8 septembrie 1940 era șeful Comandamentului Militar al Capitaliei, invocând că „la nouă ore” de la incident nu se luaseră „măsurile adecvate”. Alarmat că vor urma și alte măsuri punitive, Horia Sima trece la atac. Adună comandanții legionari, pentru a hotărî o desfășurare de forțe la scara întregii țări, ca să
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Centrale a Clerului"), la care s-au adăugat 15.000 lei luați de la Sf. Spiridon (din "paragraful milelor") și vreo 14.000 rezultați "prin productul reprezentațiilor în folosul săracilor, la care sunt îndatoriți toate trupele de teatru ce petrec în capitalie". În total, bugetul era apreciat la vreo 79 mii lei anual; prin hărăziri binevoitoare vor mai spori cu vremea și vor înlesni o mai mare întindere a ospițiului". Ospiciul a funcționat cu un număr total de 40 paturi, număr constant
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
s-ar putea așeza această școală și pentru că are și loc îndestul spre a să face cu vremea și alte zidiri ce ar mai cere trebuința". Acestor înlesniri previzionate, Epitropia, prin pana mitropolitului Veniamin Costachi, le mai adăuga și "apropierea capitaliei", oferind astfel șansă profesorului de desen linear, de la Academie, de a se deplasa acolo de două ori pe săptămână, dar și "întinderea viei și a locului", care puteau astfel fi exploatate "iconomicește, în priința acestui așezământ"12. În privința costurilor estimate
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de 2.755 de stânjeni. La poalele acelui deal, structura solului și vegetația specifică îl îndreptățeau pe Mihalic de Hodocin să aprecieze existența unui bogat rezervor subteran constând în mai multe izvoare, care, "deschizându-se și împreunându-se, ar asigura capitaliei apa de băut în măsură mult mai mare". Analizând apoi și comentând neajunsurile sistemului în uz al aducțiunii, își rezuma observațiile la trei și anume: mai întâi, la izvoare, constata pierderea unui volum mare de apă din pricina inexistenței unor mazlâcuri
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de fier, către cișmelele publice și private din perimetrul orașului, răspunzând astfel așteptărilor sau speranțelor mărturisite ale autorităților, așa cum se reflectă acestea în cuvântul de deschidere a sesiunii Obșteștii Adunări a Moldovei din același an: "Drumurile de apă a<le> capitaliei, care mai înainte nu înfățoșau nici o condiție de trăinicie, au luat o îmbunătățire însămnătoare și făgăduiesc cișmelelor orașului o curgere neîncetată; în locul țevilor de oală, să vor așeza țăvi de fier vărsat, care s-au gătit și care vor sluji
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
dorința de a-i atenua efectele în urma unei potențiale și nedorite publicități, același Departament propunea Sfatului Cârmuitor ca ținând cont de serviciile aduse țării de reclamant, vreme de 14 ani, "diriguind mai cu osebire așezarea țevilor de fier pentru apeducul capitaliei" să aprobe, în ultimă instanță, cererea acestuia de a i se acorda o pensie guvernamentală. Abia la 4 aprilie, același an, Secretariatul de Stat al Moldovei era în măsură a comunica Departamentului reclamat soluția dată de Sfat și transmisă, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
lucrători, cu uneltele și materialele necesare (cazmale, drugi și pene de fier, ciocane etc.), precum și un car sau două, pentru transportul probelor de rocă la Iași. În propria-i opinie, profitul economic realizat prin "descoperirea stâncilor mai compacte în apropierea capitaliei" i se înfățișa cu atât mai sigur și mai mare cu cât și materialul rezidual rezultat din cioplirea pietrelor de pavaj putea fi utilizat "pentru înființarea șoselelor mai trainice, care acum <sunt acoperite> din pietre moi, văroase, precum acele către
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a fi comparate cu cele utilizate anterior în domeniu, exprimându-și totodată opinia că și "aproape de Cotnari" se aflau astfel de stânci "în mare câtime și vârtoșime mai însămnată decât acele de la Tarcău, care se pot întrebuința atât pentru paveluirea capitaliei, cât și pentru o șosea trainică de la Târgu Frumos spre Iași"12. Cam în aceeași vreme, mai precis la 23 iulie 1856, specialistul în montanistică și hidrologie Mihalic de Hodocin figurează în documente ca îndeplinind funcția de expert al guvernului
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în curs de 20 de ani nota petiționarul s-au sârguit iscălitul, din toate puterile, spre a face țării cele mai folositoare serviciuri". Reamintind, cu titluri de referință, că "pe lângă Școala de Arte organizată de el și facerea apeducului din capitalie cu țevi de fier, iscălitul, ca montanist [...] n-au lipsit a înfățoșa, în mai multe rânduri, trista stare a importantei, însă apropietii de totala ruinare a salinei de la <Tg.> Ocna și, totodată, a propus planuri și cele mai nimerite înorânduiri
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
însă apropietii de totala ruinare a salinei de la <Tg.> Ocna și, totodată, a propus planuri și cele mai nimerite înorânduiri pentru o păstrare și exploatare cu mult mai mari folosuri, nu mai puțin și pentru producerea de pietre pentru paveaua capitaliei"5. Meritul asumat în legătură cu acest din urmă material de construcții consta în prețul mult mai scăzut al exploatării sale, ca și în sporita-i rezistență la uzură. Din ipostaza-i de "montanist", Hodocin reamintea faptul că descoperise "foarte însemnătoare straturi
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Iași, la Institutul Albinei, 1843 Băi publice și o shoală de înotat Între institutele de educație și de sănătate, scăldătoarele publice și shoalele de înotare au cuprins astăzi posturi foarte însemnătoare. Drept aceea, în țerile țivilizate, nu se află o capitalie, ba nici politie ținutală, care să nu aibă băi publice și o shoală de înotat. Fiind că în capitala noastră lipsesc încă aceste două institute, d<umnealui> K. Mihailik de Hodocin, director shoalei mehanice, căruia sîntem datori cu multe folositoare
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
dupre cum se înfățoșază în planul înadins carele s-au făcut dupre proiectarea d<umisale> directorului Mihailik. Făcându-să pe acest loc sterp un asemene institut, <în>cungiurat de o frumoasă grădină, care și în privirea sănătății ar fi foarte folositoare, capitalia ar câștiga o nouă înfrumusețare, iar viața soțială a publicului, un plăcut centru de întrunire. Pentru a dovedi folosul cel mântuitor și înrâurirea ce au băile și înotarea asupra sănătății omului, împărtășim următoarea disertație a d<umisale> profesorului doctor aga
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
disertație a d<umisale> profesorului doctor aga C. Vârnav. Cinstitul Sfat Administrativ, prețuind asemenea temeiuri, au supus Preî<nălțatului> Domn, prin anafora, acest proiect, carele au câștigat și luminata întărire, încât au rămas a se pune în lucrare de Eforia capitaliei. Disertație asupra scăldătoarei reci și asupra înotului Precum nu putem tăgădui că sănătatea omului este cel mai scump dar ceresc care se revarsă asupra noastră, de asemene nu putem tăgădui că sănătatea trupului atârnă de la puterea sa. Un mijloc, deci
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
întrebuințați cu folos ca ucenici. Folosurile acestei școale După 3 sau 4 ani, ar ieși din această școală câte 30, iar cu vremea și mai mulți ucenici cu deplină știință de meșteșugul ce au învățat, cari, așăzându-să cu lăcuința în capitalie și în celelalte politii din țară, nu numai că i-ar aduce felurite folosuri prin sporirea în tot anul a meșterilor pământeni, dar și cultura în acest chip ar ajunge la un înalt grad, deci și scoposul acestui așezământ s-
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
dirigați atenția asupra tuturor lucrurilor ce au de scop îmbunătățirea stării Moldovei, subiscălitul îndrăznește ca în privirea proiectatului drum de fer de la Tg. Ocna până la Galați, în privirea neapărat trebuitoare regulării salinelor de la ocnă, a completării apeductului și a paveluirii capitaliei, a propune cu supunire oarecari socotinți în scurt, răzămate pe temeiuri pozitive. Că proiectul drumului de fer: 1. ar trece peste mijloacele Moldovei; pe lângă acestea: 2. ar fi și de prisos, cum și 3. chiar în cazul dacă acesta s-
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
decât în țerile streine. Prin urmare, să vederează și aceasta că adunarea capitalului trebuitor pentru acest drum de fer proiectat cu greu este de a se realiza în Moldova. De asemenea, se prevede că dacă drumurile de fer care unesc capitaliile Germaniei cu politiile comerciale însămnate nu aduc proțentele legale țării noastre, aceasta cu atât mai puțân să poate aștepta de la un drum de fer proiectat de la Ocnă la Galați, încât el va fi lipsit de un transport personal și cea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
facerea pietrelor cubice la Movila lui Purcel, din acele pietre care nu vor fi bune pentru producerea acelor cubice să se facă pietre naturale de pave cu 4 fețe și să se așeze în stânjeni cubici pentru întrebuințare la paveluirea capitaliei, despăgubindu-se lucrătorii pentru fiecare stânjen cubic de aceste pietre naturale, fiindcă numai în acest chip vor pute ei ave subzistența trebuitoare și vor fi în stare a produce pietrele cubice din stânca de dolomit, mult mai vârtoasă, de la Movila lui
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]