41 matches
-
facerea pietrelor cubice la Movila lui Purcel, din acele pietre care nu vor fi bune pentru producerea acelor cubice să se facă pietre naturale de pave cu 4 fețe și să se așeze în stânjeni cubici pentru întrebuințare la paveluirea capitaliei, despăgubindu-se lucrătorii pentru fiecare stânjen cubic de aceste pietre naturale, fiindcă numai în acest chip vor pute ei ave subzistența trebuitoare și vor fi în stare a produce pietrele cubice din stânca de dolomit, mult mai vârtoasă, de la Movila lui
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Döring, la 19 ianuarie 1941, în fața sediul Misiunii germane de la Hotelul Ambasador, Antonescu decide a doua zi să înlocuiască titularul Internelor cu un om de-al său, generalul Dumitru Popescu, care din 8 septembrie 1940 era șeful Comandamentului Militar al Capitaliei, invocând că „la nouă ore” de la incident nu se luaseră „măsurile adecvate”. Alarmat că vor urma și alte măsuri punitive, Horia Sima trece la atac. Adună comandanții legionari, pentru a hotărî o desfășurare de forțe la scara întregii țări, ca să
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Casei Centrale a Clerului", la care s-au adăugat 12.000 lei luați de la Sf. Spiridon (din "paragraful milelor") și vreo 14.000 rezultați "prin reprezentații în folosul săracilor, la care sunt îndatoriți toate trupele de teatru ce petrec în capitalie". În total, bugetul era apreciat la vreo 79 mii lei, "care cu ajutorul lui Dumnezeu, prin hărăziri binevoitoare, vor mai spori cu vreme și vor înlesni o mai mare întindere a Ospițiului". Ospiciul a funcționat cu un număr total de 40
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
E un băiat foarte deștept, cred că prima calitate a poeziei sale este comprehensivitatea. În orice caz, sînt de acord cu ce scrie. A terminat anul trecut filologia, în Buc., cu media cea mai mare. E la un liceu în capitalie. Am sărbătorit cartea-i, la Mariana, într-o noapte faină. M-am întors pe la Iași. Pe la Lucian (Vasiliu n. red.) și Liviu Antonesei, prieteni admirabili. Am stat numai o zi. Începea școala, nu mai puteam rămîne. Dar periplul acesta mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Casa "Vasile Pogor", Iași n. red.), și nu el! Am dezaprobat asta; ei zic că totuși așa zicea Brumaru. Îți spun asta pentru că știu că nici tu nu suporți ipocrizia! Și ca să te aperi! Mi-am adus discuri grozave din capitalie, muzică mare, cu Herbert von Karajan și Rubinstein la pupitru! Îți închipui! Am primit și un dar din Franța, de la Paris: Malraux "Antimémoires", Céline "Voyage au bout de la nuit" și Sartre "Le mur". Astea ar fi faptele generale ce mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
-i credință atinge extrema cînd pune în seama mea o sintagmă ce nu apare nicăieri în carte "aer imponderabil" cu evidenta tendință de a mă cataloga drept incult. Ce să mai spun de complexul lui că numai dacă stai în capitalie nu ai complexe culturale! Tonul său este cel al lui Narcis Zărnescu. Nu-i pot purta pică unui om inteligent, de certă vocație, dar nu mă așteptam să se manifeste așa. N-avea decît să mă desființeze, desigur, dar trebuia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Ioniță Popovici din 1839 din Moldova, care se încadrează în starea generală de nemulțumire premergătoare revoluției de la 1848, reprezintă o mișcare social-politică îndreptată împotriva domniei și a regimului politic existent. Departamentul Dinlăuntru face o cercetare, din care rezultă că „În capitalie (Iași, n.a.) s-au descoperit un însămnat complot de răi cugetători cu scopos de a porni spre tulburarea liniștii obștești”. Majoritatea complotiștilor erau străini (bulgari, sârbi sau greci). Istoricul Gh. Platon a concluzionat că, prin intermediul căpitanului Cernat, complotiștii din Iași
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Și doar nimene dintre noi nu avea în vedere foloase personale. Din contra, toți știam de mai înainte sacrificiile ce eram chemați a face odată cu realizarea Unirei; toți știam că interesele noastre materiale aveau să fie întrucâtva zdruncinate prin strămutarea capitaliei din Iași, și cu toate aceste, dorința mare a constituirei statului român ne stăpânea întru atâta, încât nici unul dintre noi nu se gândea să-și calculeze pagubele, căci dinaintea ochilor fiecăruia strălucea de astă dată un țel pe care cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
definea Pavel Kiseleff) s-a schimbat substanțial. Balurile și "soareurile" se țineau lanț, lăutarii și orchestrele nu mai pridideau cîntînd, iar cîrciumile și saloanele de joc de cărți erau mereu pline de bejenari.19 "Era curioz a videa cineva atunci capitalia Beserabiei - își aduce aminte Costache Negruzzi -, atît de deșeartă și de tăcută, cît se făcuse de vie și de zgomotoasă. Plină de o lume de oameni care trăiau de az pe mîne, care nu știau de se vor mai înturna
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
ntreabă totdauna a câta parte din capitalul ce există într-o țară se pune la dispoziția muncii, a câta se risipește pe plăceri și în mod cu totul neproductiv. Daca vom cerceta acest punct important vom observa că aproape toate capitaliile câte le produce agricultura se cheltuiesc pentru mărfuri introduse din străinătate, adecă pentru servicii făcute de străini; că ele se risipesc pe lux și în mod improductiv, că la dispoziția muncii din țară nu rămâne aproape nimic. A treia piedecă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
am Înființat la Derecția dă Cultură. Dă data aia, Fonseca a ajuns cu noaptea mai În cap ca mandea; Cufărașu dase d-acu la semnat anteproiectu la prima iediție dân Zilele lu Folcloru dă Provincie, care o să să ție În capitalile dă provincii dân țară. Io, călcând pă urma lui, i-am strecurat ciorna la o notă pentru Itindență, unde proponea, după sentimenți mai actualizați, să să schimbe numele la unele străzi. Cufărașu și-a trântit vizualii pă ea. Otostrada Repatrierea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
enumerate numeroase alte ceremonii funebre pe care Șerboianu le-a ținut în capela Crematoriului Cenușa. Așa de pildă, conform revistei, arhimandritul oficiase la capela crematoriului pentru generalul Ioan Holban, profesorul universitar Paul Grunau, Ludovic Smetan, comisarul șef al Prefecturii Poliției Capitaliei, Elena Dressler, sora ministrului Ion Costinescu și cumnata lui Constantin I.C. Brătianu, avocatul Ion Ionescu-Boancă, membru în Consiliul de Administrație a Societății "Cenușa", generalul Constantin Scărișoreanu, cavaler al Ordinului Mihai Viteazul, profesorul universitar Nicolae Călugăreanu, Anton Vârnav, arhitect, Nicolae Bottea
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
dată pe credit, și cununia o profanație“. Odinioară, voinicul alerga la cimpoieș, care se ducea să spună fetei, „în versuri întovărășite de cimpoi, că cutare flăcău moare și pere pentru dânsa“. Azi, la 1840 adică, avem „declarațiile civilizate de pin capitaliile românești, unde tânărul întreabă întâi câte mii de galbeni, câte moșii, câte suflete de țigani are fata“. În loc de a-i face curte fetei, scrie Kogălniceanu, flăcăul face azi curte „lăzei cu galbeni“, după care face o „declarație, ce pute a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
267. După cum știm, spătarul Teodor Burada și-a alcătuit, la 5/17 august, Testamentul meu..., "în vremea înfricoșatei și de viață secerătoare epidemie a holerei, întîmplată în Moldavia în lunile mai, iunie și iulie a[le] anului 1848; iar în capitalie au început omorul de la 3 iunie (st.v.) și au țînut până la 28 iulie"268 (st.v.), adică de la 17 iunie-9 august (st.n.); dar în cuprinsul documentului nu face aluzie la această molimă, ci, după cum am arătat la locul
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
catagrafia din 1845, ceea ce este și firesc, dacă avem în vedere că ei n-au putut fi înregistrați în toate orașele, ca de pildă în Iași. Într-un referat al Sfatului din 13 decembrie 1856, se nota că „aici în capitalie viețuiesc sute de indivizi fără nici o garanție despre conduita lor și fără a plăti un ban la casa statului...”. Alături de ei, în orașele mai mari, se aflau o mulțime de „vagabonzi” (adică oameni fără ,,acte”) și „potlogari”. Numai la Iași
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Centrale a Clerului"), la care s-au adăugat 15.000 lei luați de la Sf. Spiridon (din "paragraful milelor") și vreo 14.000 rezultați "prin productul reprezentațiilor în folosul săracilor, la care sunt îndatoriți toate trupele de teatru ce petrec în capitalie". În total, bugetul era apreciat la vreo 79 mii lei anual; prin hărăziri binevoitoare vor mai spori cu vremea și vor înlesni o mai mare întindere a ospițiului". Ospiciul a funcționat cu un număr total de 40 paturi, număr constant
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]