179 matches
-
a unor instituții autohtone era izvor de drept. Tradiția, dreptul istoric deveneau hotărâtoare în negocierile și tratativele purtate pentru ca Principatele să constituie o unică națiune. Un precedent la acțiunea și mistificțiunea patriotică a pașoptiștilor poate fi înregistrat la așa-numitele "capitulații" (ahidname): actele încheiate cu Poarta Otomană. Raporturile noastre de vasalitate, cu anumite avantaje, fuseseră menținute în relația cu otomanii pe baza unor acte intrate în tradiție, ba chiar în folclor, dar inexistente. Mulți le invocă, nimeni nu le-a văzut
Cum se scrie istoria by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8164_a_9489]
-
de acest tip a fost publicat de Mihail Kogălniceanu, în volumul II al Arhivei Românești din 1845 (Tractaturile vechi ce au avut Moldova cu Poarta otomanicească etc.), dar istoricii care s-au ocupat de chestiune - în special C. Giurescu, în Capitulațiile Moldovei cu Poarta Otomană, din 1908 - au arătat că este vorba de un fals. Fusese redactat, probabil, în anii dinaintea încheierii tratatului de la Kuciuk-Kainargi din 1774, când li s-a cerut atât delegaților munteni, cât și celor moldoveni să producă
Cum se scrie istoria by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8164_a_9489]
-
aflau pe mâna lor. Scările Levantului (orașe și porturi din Imperiul Otoman, din Orientul Apropiat și din Africa de Nord, unde sultanul a renunțat la o parte din prerogativele sale, mai ales de natură juridică, în favoarea negustorilor francezi) erau orașe care, în virtutea capitulațiilor încheiate între sultan și regele Franței, depindeau direct de acesta din urmă; li se ofereau anumite privilegii* Începând cu secolul al XVI-lea, consulii europeni au jucat un rol care nu era doar unul comercial. Convențiile, cărora li s-a
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
și regele Franței, depindeau direct de acesta din urmă; li se ofereau anumite privilegii* Începând cu secolul al XVI-lea, consulii europeni au jucat un rol care nu era doar unul comercial. Convențiile, cărora li s-a dat numele de Capitulații, le-au conferit o autoritate particulară, iar acest regim se regăsea în toate țările din Extremul Orient, ca, de pildă, în Siam, în China și în Japonia. În virtutea convențiilor, consulii aveau un rol de jurisdicție asupra compatrioților lor în materie
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
de jurisdicție asupra compatrioților lor în materie penală, civilă și comercială și se bucurau de privilegii diplomatice. În aceste țări, justiția era atât de imperfectă, autoritatea guvernului atât de arbitrară, iar moravurile atât de diferite de ale noastre încât, fără Capitulații, europenii n-ar fi putut trăi în siguranță și nici comerțul nu s-ar fi putut practica în mod pașnic. Puterile civilizate au datorat Franței acest regim de favoare, iar meritul îi revine lui Francisc I94, care a îndrăznit să
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
acești aventurieri "protejați". Ar fi trebuit ca aceste abuzuri să provoace o anumită reacție, mai ales în vremuri în care oamenii de culoare începeau să le conteste albilor superioritatea de până atunci. Începând cu anul 1899, Japonia a respins regimul Capitulațiilor și iată cum, în noua Turcie, Adunarea de la Angora, care credea că se "eliberează" de Europa adoptându-i instituțiile, dar și coafurile, a hotărât să le ia consulilor drepturile seculare de jurisdicție. E ușor de înțeles de ce, în cazul consulilor
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
ale afacerilor importante, „Condicile de porunci financiare”, „Condicile de porunci ale Divanului Imperial”. Legăturile dintre Țările Române și Imperiul Otoman se bazau pe așa-numitele ahidnâme, adică înscrisuri ce reglementau raporturile juridice româno-otomane, cunoscute în limba română sub numele de capitulații. Faptul că pentru Moldova nu s-a gasit în secolul al XVlea decât o singură capitulație, cea din 1490, în timp ce pentru Muntenia nici măcar una, i-au făcut pe unii cercetători să traga concluzia neexistenșei acestora în raporturile româno-turce. Totuși, existența
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
Române și Imperiul Otoman se bazau pe așa-numitele ahidnâme, adică înscrisuri ce reglementau raporturile juridice româno-otomane, cunoscute în limba română sub numele de capitulații. Faptul că pentru Moldova nu s-a gasit în secolul al XVlea decât o singură capitulație, cea din 1490, în timp ce pentru Muntenia nici măcar una, i-au făcut pe unii cercetători să traga concluzia neexistenșei acestora în raporturile româno-turce. Totuși, existența acestor capitulații este susținută documentar. Prima știre în legătură cu capitulațiile datează din Bătălia de la Rovine, 1394 1542
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
că pentru Moldova nu s-a gasit în secolul al XVlea decât o singură capitulație, cea din 1490, în timp ce pentru Muntenia nici măcar una, i-au făcut pe unii cercetători să traga concluzia neexistenșei acestora în raporturile româno-turce. Totuși, existența acestor capitulații este susținută documentar. Prima știre în legătură cu capitulațiile datează din Bătălia de la Rovine, 1394 1542, când hatmanul Vartic, solul lui Petru Rareș la curtea regelui polon, aduce la cunoștința suveranului catolic faptul că padișahul a ignorat înțelegerile și tratatele încheiate cu
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
în secolul al XVlea decât o singură capitulație, cea din 1490, în timp ce pentru Muntenia nici măcar una, i-au făcut pe unii cercetători să traga concluzia neexistenșei acestora în raporturile româno-turce. Totuși, existența acestor capitulații este susținută documentar. Prima știre în legătură cu capitulațiile datează din Bătălia de la Rovine, 1394 1542, când hatmanul Vartic, solul lui Petru Rareș la curtea regelui polon, aduce la cunoștința suveranului catolic faptul că padișahul a ignorat înțelegerile și tratatele încheiate cu țara sa de către înaintașii săi. O problemă
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
din română provin probabil din traduceri neatente, influențate de sintaxa originalului; modelul pare totuși să fi intrat în uzul tehnic-administrativ. Se regăsesc în română două tipare: unul în care un efort de cercetare este adresat problemelor-„enorma literatură adresată problemei capitulațiilor" (scritube.com); „conferință adresată problemelor de leadership" (gysd.net); „secțiunea adresată problemelor tehnice" (suport. forums-free. com); „echipa a conștientizat acest lucru și s-a adresat problemelor care ne-au împiedicat să atingem maximul de performanță" (f1.netsport.ro) - și altul
Probleme adresate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6049_a_7374]
-
Moldova, Grigore al III-lea Ghica, domn fanariot, dar mai român decât mulți români cu averi și funcții, a căutat s deschidă ochii Părții Otomane, de marea nedreptate ce se făcea Moldovei (puterea suzerană, Poarta Otomană, potrivit vechilor acte, numite capitulații, trebuia s apere teritoriile Moldovei), dar, pentru insistența lui, turcii l-au asasinat în anul 1777, anul în care populația din Bucovina a fost chemată să depună jurământul de credință către Imperiul Habsburgic. Noua stăpânire a promis populației românești că
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
său. Se spune că armata rusă s-a afundat într-o asemenea orgie, încît nici nu a observat apropierea armatei de peste două sute de mii de oameni a marelui vezir Ahmet. După trei zile de luptă, Petru I a obținut o capitulație destul de onorabilă care i-a permis să se retragă peste Nistru cu еще сu arme, drapele și voluntarii moldoveni care i s-au alăturat. Astfel, Dimitrie Cantemir, în loc să-și termine zilele tras în țeapă sau decapitat în fața Seraiului din Stambul
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
să fie de acord cu distrugerea unui Regulament care este opera Rusiei și care n-a fost votat de adunarea națională decît sub presiunea a o sută de mii de baionete ruse". În planul dreptului, moldo-valahii amintesc Constantinopolului spiritul textelor capitulațiilor. Această prudență nu are nici un rezultat. Bălcescu recunoaște faptul într-o scrisoare adresată lui Ion Ghica, în octombrie 1850: "Să nu credem că putem să-i înșelăm pe diplomați și că ei nu știu că despre noi este vorba și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cu republicanii francezi și cu Mazzini. Bălcescu moare însă în 1852. Exilul impune contacte și întîlniri care se realizează sub forma conspirațiilor sau pe terenul diplomației. Timpul exilului este, de asemenea, timpul perfecționării discursului românesc asupra dreptului, care așază vechile capitulații încheiate cu Poarta în cadrul conceptual al dreptului internațional contemporan. CAPITOLUL III Tradițiile naționale ale unei culturi europene Accentuarea determinismului extern în istoria Principatelor conduce la construirea unui discurs al dezvoltărilor interne în jurul a doi poli: pe de o parte, clasele
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
definitive a principatelor". Noțiunile de "privilegii și imunități", "administrare independentă și națională" sînt aceiași termeni pe care un argumentat patriotic de durată îi sublinia pentru a defini natura suzeranității Porții asupra Moldovei și Țării Românești și pentru a elucida înțelesul capitulațiilor încheiate de domnitori cu învingătorii otomani în 1393, 1460 și 1512. Linia esențială a demonstrației consistă în a proba că Principatele pot fi în același timp vasale și libere, că acestea au acceptat de bunăvoie protecția otomanilor. Istoricul român Vlad
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Îndreptarea hotarelor Principatului prin o comisie europeană. 2. Supunerea străinilor din Principate la jurisdicția țării. 3. Libera întemeiare a legămintelor comerciale ale Principatelor. 4. Organizarea puterii armate naționale în privirea sistemului de apărare a Principatelor. 5. Libertatea culturilor în marginea capitulațiilor. 6. Înființarea unei societăți sinodale centrale pentru trebile bisericii române. 7. Egalitatea înaintea legii; accesibilitatea tuturor românilor la toate funcțiile statului; așezarea dreaptă și generală a contribuțiilor; supunerea tuturor la conscripția militară. 8. Respectul domiciliului și al libertății individuale. 9
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în unanimitatea votanților găsim numele conservatorilor actuali cu de prisos, de vreme ce ei fuseseră propuitorii acelor reforme constituționale. În ședința de la 7 octomvre 1857 s-au votat următoarele: 1. Respectarea drepturilor Principatelor, și îndeosebi a autonomiei lor în coprinderea vechilor lor capitulații, încheiate cu înalta Poartă în anii 1393, 1460, 1511 și 1634. 2. Unirea Principatelor într-un singur stat sub nume de România. 3. Prinț străin cu moștenirea tronului, ales dintr-o dinastie domnitoare de ale Europei, și ai cărui moștenitori
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de Adunarea ad-hoc din Moldova și au devenit programul întregei dezvoltări a statului român. Să luăm dar pe rând voturile acelei Adunări, hotărâtoare pentru întreaga dezvoltare ulterioară. În ședința de la 7 octomvrie se votează: 1. Autonomia Principatelor în cuprinderea vechilor capitulații de la 1393, 1460, 1551 și 1634. 2. Unirea Principatelor într-un singur stat sub nume de România. 3. Prinț străin cu moștenirea tronului, ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei și ai cărui moștenitori să fie crescuți în religia țării
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Obștești Adunări, în care să fie reprezentate toate interesele nației. În ședința de la 25 octomvrie, același an, se votează: 6. Religia domnitoare în România este religia ortodoxă a Răsăritului. Exercițiul celorlalte culturi recunoscute este liber, însă cu restricția prevăzută în capitulații. În ședința de la 29 octomvrie: 7. Privilegiile de clase vor fi desființate în România. 8. Egalitatea tuturor românilor înaintea legii. 9. Așezarea dreaptă și generală a contribuțiilor în proporție cu averea fiecăruia fără deosebire. 10. Impunerea tuturor la conscripția militară
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care e de acord și guvernul englez, prin care se stabilește că, pe baza articolului mai sus pomenit al Tractatului, românilor li se cuvine jurisdicția consulară stabilită prin capitulațiuni. Din partea Bulgariei nu se ridicase nici un fel de obiecțiune în contra drepturilor capitulațiilor, dar s-a crezut numai că, întru cât privește pe români, s-ar putea face abstracție de la ele, iar pretențiunea aceasta se-ntemeia pe încercarea de-a comenta Tractatul de la Berlin așa ca și când espresia "Împărăție otomană" nu ar privi-o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
contradictorii. Este adevărat că musulmanii, potrivit Coranului, îi puneau pe “necredincioși”, adică pe creștini, în afara legii, ceea ce-a condus la o stare conflictuală. Totuși, factorul acesta religios a rămas numai aparent un factor determinant al chestiunii orientale, deoarece prin capitulații raporturile au fost reglementate, deși n-au lipsit nici abuzurile și nici conflictele. Cruciadele au jucat un rol pasager în conflictele dintre Orient și Occident, iar mai târziu acestea s-au stins cu totul. Ce-i drept, marile puteri au
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
concluzia că actul de la Luțk nu a fost pentru țar decât o diplomă, primită ca atare și de Dimitrie Cantemir. În surse documentare rusești din mai-iunie 1711, actul inițiat de Cantemir este astfel definit: domnitorul „a făcut, prin trimisul său, capitulație de supușenie față de autocrația gosudărească”; Șeremetiev s-a întâlnit pe Prut cu sus pomenitul gospodar valah*, care acum deschis s-a declarat supus al Majestății Sale, cu toți nobilii țării valahe și cu toți șefii a depus jurământul de credință
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și istorie - domnitorul urmărește afirmarea sa personală, cât și a Moldovei ca stat independent; făcând apel la istorie, el desfășoară o pledoarie în favoarea drepturilor și opțiunilor sale politice, în beneficiul aspirației Moldovei la neatârnare, vestejește încasările și abuzurile otomane, invocă capitulația lui Bogdan cel Orb nerespectată de turci - invocație care deschidea o nouă fază în îndelungata perioadă de apel al românilor la dreptul istoric în sprijinul emancipării naționale. Din instrucțiunile (7 mai 1711) lui Petru I către generalul Șeremetiev, rezultă că
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lui Dimitrie Cantemir: autonomia țării sub scutul Rusiei, a cărei stăpânire părea preferabilă celei turcești. Dar aceasta nu era decât soluția cea din urmă, pentru cazul când nu se putea obține alta mai bună”; dealtminteri, tot atunci vor fi „plăsmuite” capitulațiile, va fi revendicată autonomia sub garanția Austriei, Rusiei și Prusiei, va fi revendicat un domn național etc. Precizarea lui Filitti ne-o putem însuși ca o concluzie la analiza întreprinsă de noi mai sus. * * * Referindu-se la diferendele din Occidentul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]