19 matches
-
vedere terminologic, cuvantul există din perioada bizantina, proskynesis. În limba română, „închinarea” apare cu termenul de „ a se închină”, „ a face plecăciune”. În istoriografia românească, închinarea are două înțelesuri: fie acceptarea plății unui tribut către Poartă, fie că „supunere” sau „capitulațiune” în fața sultanului. În izvoarele vremii, „închinarea” Țărilor Române față de Poartă era asociată cu cel puțin una din următoarele acțiuni politico-diplomatice: prezentarea voievodului în persoana la Poarta sau a reprezentantuui, sau chiar a unor boieri de frunte ai țării; supunerea de
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
opinia noastră, ci chiar aceea a diplomației rusești se dovedește din istoria celor din urmă 150 de ani. De câte ori Rusia stipula ceva în favorul Principatelor în tratatele ei cu Turcia, ea se provoca totdauna la drepturile imprescriptibile, ab antiquo, la capitulațiunile Principatelor. Același Rumianțof de care d. X pretinde c-ar fi cucerit Basarabia de la tătari realipește Basarabia și Hotinul la Moldova, Giurgiu și Brăila la Valahia. Rumianțof se învoiește cu desființarea mitropoliei Proilabului (Brăila), creată de greci pentru părțile pe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
prilejit, arătîndu-le cum nu vor putea ținea țara precum o au ținut el; ci socotind decât toți mai puternic pre turc și mai înțelept au dat învățătură să se închine turcului. Într-adevăr, în anul: 1511, Bogdan, voievodul Moldovei, încheie capitulațiunea întîia cu turcii. În această capitulațiune Poarta recunoaște: (Arl. 1) că Moldova e țară liberă și nu cucerită; (art. 3 ) că Poarta e obligată de-a apăra Moldova contra oricării agresiuni eventuale și de-a o mănținea în starea în
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ținea țara precum o au ținut el; ci socotind decât toți mai puternic pre turc și mai înțelept au dat învățătură să se închine turcului. Într-adevăr, în anul: 1511, Bogdan, voievodul Moldovei, încheie capitulațiunea întîia cu turcii. În această capitulațiune Poarta recunoaște: (Arl. 1) că Moldova e țară liberă și nu cucerită; (art. 3 ) că Poarta e obligată de-a apăra Moldova contra oricării agresiuni eventuale și de-a o mănținea în starea în care se găsea de mai-nainte
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
XV-lea am cercetat cu mult folos Istoria critică a românilor de d. B. P. Hajdeu și Arhiva istorica a României, editată de același, apoi.................... V. Eudoxius, Frhrn. v. Hurmuzaki; pentru veacul al XVI-lea materialul cel mai prețios sânt capitulațiunile Domnilor moldoveni cu Poarta; pentru al XVII-lea, textul cronicelor editate de d. Mihail Cogălniceanu, iar, în privirea eparhiei Proilaviei, Cronica Hușilor de P. S. S. Părintele Melchisedec, episcopul Dunărei de Jos; pentru al XVIII-lea aceeași colecție de cronici, cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
asupra neștiinței publicului, căruia nu i se dă nici i se poate da cartea întreagă cu spiritul ei, ci numai bucățele cari se potrivesc cu panglicăria argumentatorului 3. evidența adevărului combătut, de vreme [ce] ploaia de citate e egală cu capitulațiunea. Citarea gândirii altor oameni nu dovedește și n-a dovedit de când lumea nimic în privirea obiectului în discuțiune. Argumentațiunea trebuie să fie adevărată și evidentă prin sine însăși, fără ajutorul zeilor de teatru (deorum ex machina). Noi am argumentat astfel
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
condiții pentru independența noastră; căci numai în epoca domniei fanariote a căzut în desuetudine, însă n-au încetat nicicând deplina suveranitate internă și în parte cea externă a Principatelor. {EminescuOpX 305} Numeroasele tractate de comerț a Domnilor vechi, încheiate după capitulațiunile lui Mircea cel Bătrân și a lui Bogdan cel Chior, deplina libertate de a stabili dreptul de cetățenie și de așezare în țările lor, o libertate mănținută contra osmanilor chiar, adecă contra poporului suzeran, dovedesc că nici un amestec nu putea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
aflăm, guvernul austriac a transmis reprezentantului român din Sofia o comunicațiune, cu care e de acord și guvernul englez, prin care se stabilește că, pe baza articolului mai sus pomenit al Tractatului, românilor li se cuvine jurisdicția consulară stabilită prin capitulațiuni. Din partea Bulgariei nu se ridicase nici un fel de obiecțiune în contra drepturilor capitulațiilor, dar s-a crezut numai că, întru cât privește pe români, s-ar putea face abstracție de la ele, iar pretențiunea aceasta se-ntemeia pe încercarea de-a comenta
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care este întemeiat dreptul public al Europei. Numai acelor tratate, și mai cu seamă acelor de la București, Akerman și Adrianopol, datoresc Moldova și Țara Românească privilegiile adăugite sau substituite acelor de care se bucurau de la început, pe temeiul vechilor lor capitulațiuni cu Poarta: modul de alegere a domnilor, scutire de dări apăsătoare, înlocuite printr-un tribut anual mai moderat, liberul exercițiu al religiei lor, libertatea comerțului, a industriei și a navigației... ... În sfârșit, prin aceste tratate s-au garantat acestor provincii
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
d-voastră de la 20 decembrie (1 ianuarie) prin care-mi comunicați declarațiunile date de Es. sa Safvet-pașa asupra înțelesului și scopului art. 7 din charta constituțională otomană.4 Aceste declarațiuni au produs o impresiune penibilă asupra guvernului A.S. principelui Carol. Capitulațiunile principilor români cu sultanii otomani au stabilit între Sublima Poartă și Principate raporturi bine definite, cari n-au alterat întru nimic pozițiunea lor de stat suveran. Existența legală a acestor raporturi a fost consacrată prin Tratatul și Convențiunea de la Paris. Aceste
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
principilor români cu sultanii otomani au stabilit între Sublima Poartă și Principate raporturi bine definite, cari n-au alterat întru nimic pozițiunea lor de stat suveran. Existența legală a acestor raporturi a fost consacrată prin Tratatul și Convențiunea de la Paris. Aceste capitulațiuni fac astăzi parte din dreptul public european. Și tocmai în virtutea acestor drepturi a îndeplinit România, în timp de 20 ani, diferite acte politice și de suveranitate națională recunoscute de puterile garante și chiar de Sublima Poartă. Orice transformare ar face guvernul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
20 ani, diferite acte politice și de suveranitate națională recunoscute de puterile garante și chiar de Sublima Poartă. Orice transformare ar face guvernul otoman în regimul său interior prin charta-i constituțională, aceasta nu poate absorbi individualitatea noastră po litică asigurată prin capitulațiunile noastre și prin tratatele europene. Charta acordată de M.S. Sultanul supușilor săi nu poate dar s-atingă întru nimic relațiunile stabilite prin aceste acte internaționale. Afirmarea Excelenței-sale Safvet-pașa că România e una din provinciile pri vilegiate ale Imperiului e, dar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
consulare pe care România le încheiase cu Italia, Belgia și Statele Unite; 2) că prin această convenție se instituiau pe teritoriul României legi, notari și tribunale germane. Lahovary a spus că această convenție cu Germania merge chiar mai departe decât vechile capitulațiuni ce aveam cu Turcia și era mai favorabilă streinilor decât însăși convențiunea ce aveam cu Italia și care, din toate câte încheiasem, era cea mai aspră pentru noi. [comitetul de salut public] Această chestiune a convenției consulare mărește agitațiunea politică
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
redactarea unui proiect de mulțămire cătră puterile garante, cetește proiectul care are următoarea cuprindere: "1. Adunarea electivă a Moldovei rostește a sa adâncă recunoștință puterilor ce au subscris Tractatul de Paris pentru recunoașterea și garantarea drepturilor Principatelor Române, înscrise în capitulațiunele lor cu Imperiul Otoman. 2. Adunarea electivă, înaintea lui Dumnezeu și a oamenilor, declara că: Unirea Principatelor într-un singur stat și sub un principe străin din familiile domnitoare ale Europei, cerută în unanimitate de adunările ad-hoc în memorabilele zile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cesiunea celor două ținuturi de hotar, pe care Austria le boteză cu un nume impropriu „Bucovina”, pentru a acoperi prada în ochii diplomației europene. Actul de cesiune s-a încheiat fără consimțământul înaintașilor noștri, de Poarta suzerană, care, în virtutea vechilor capitulațiuni cu Domnii Moldovei, n-avea dreptul de a înstrăina nici o palmă de loc din pământul țării. Declarațiile de mai târziu ale părinților noștri nu pot avea putere legală, fiind stoarse de usurpatori de la o populație robită și dezbrăcată de dreptul
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
preliminariile păcii de la San Stefano (19 februarie / 3 martie). Principalele surse, precizate de Eminescu, în final, erau: colecția Arhiva istorică a României, datorată lui B.P. Hasdeu, lucrarea acestuia Istoria critică a românilor, Beiträge zur Geschichte der Rumänen, de Eudoxius Hurmuzaki, capitulațiunile domnilor moldoveni cu Poarta, cronicarii moldoveni editați de Mihail Kogălniceanu, Chronica Hușilor și a Episcopiei cu aseminea numire (1869), de Melchisedec Ștefănescu, cronica tradusă de Amiras în grecește, la porunca lui Grigorie Vodă, colecția de documente Hurmuzaki, Histoire des Mongols
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
puțini oameni, încît comandanții împărătești fură încunjurați în cetatea Prilapos și ținuți locului ca prizonieri. Trădarea deschise inamicului porțile cetății și garnizoana strâmtorată astfel se văzu silită de-a da pe mâna despotului rebel Mihail puternica tărie Prilapos contra unei capitulațiuni, juruite și de dânsul, pe care însă el n-o ținu, căci, deși făgăduise atât garnizoanei cât și conducătorilor ei deplină libertate de retragere, totuși îi lăsă să sufere în obezi și lanțuri, nepuindu-i pe picior liber. Schimbare de guvern
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
țării. În caz de-a se ataca Ardealul de cătră inamicii din afară, românii de acolo se declară obligați de-a veni în faptă în ajutorul ioaniților, precum și ioaniții erau obligați din parte-le a veni în ajutorul românilor. În capitulațiunea încheiată solemn cu Rembald, magistrul ordinului, Bela IV își rezervă espres și lămurit drepturile suveranității sale. Pentru a sta mai ușor în legătură cu frații lor stabiliți în Dalmația și în Italia, precum și pentru a se aproviziona mai bine cu o samă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
îndreptar al dezvoltărei interne și externe, în direcția căruia începuse regenerarea noastră și care trebuia acum urmat până la sfârșit, erau cele 5 puncte fundamentale, formulate de divanurile adhoc din Iași și București la 7 și la 9 Octombrie 1857: respectarea capitulațiunilor, dinastia hereditară dintro familie domnitoare a Europei, neutralitatea garantată de Puteri și sistemul constituțional. [...] Eram noi deodată conservatori? Noi eram în prima linie susțiitori programului hărăzit de la divanul adhoc. Și fiindcă politica liberalilor din primăvara anului 1871 periclita realizarea lui
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]