11 matches
-
în regim vados, având o rețea vastă de galerii neafectate de impactul uman. Morfologia să, departe de a posedă arabescurile specifice peșterilor puternic concreționate, este sobra și impunătoare. În peștera au mai fost semnalate gasteropode, paianjeni, pseudoscorpioni, coleoptere chiroptere și carabide.
Peștera cu apă de la Bulz () [Corola-website/Science/314036_a_315365]
-
sunt aproape amorțite, de-abia putându-se mișca. Este o șopârlă foarte sperioasă, nu se poate cățăra, iar mișcările ei nu sunt prea rapide. Înoată bune și dacă o urmărește vreun dușman se refugiază în apă. Se hrănește cu insecte (carabide, ortoptere, diptere, trihoptere), omizi, râme, melci, păianjeni. Printre principalii dușmani se numără și vipera comună ("Vipera berus"), care trăiește în același biotop. Dintre toate șopârlele din România, numai șopârla de munte este ovovivipară, adică ouăle se dezvoltă complet în corpul
Șopârlă de munte () [Corola-website/Science/334006_a_335335]
-
unde numărul chiropterelor cunoaște o evoluție pozitivă și constantă. Numărul cel mai mare de lilieci este dat, în special de 4 specii: Miniopterus schreibersi, Pipistrelus pipistrelus, Myotis myotis, Rhinolophus ferrumequinum. În peștera au mai fost semnalate gasteropode, paianjeni, pseudoscorpioni, coleoptere carabide și diverse rozătoare. Peșteră este foarte puțin cercetată din punct de vedere arheologic. Au fost identificate urme ale omului preistoric, resturi de unelte de piatră neșlefuite care ar putea aparține omului de Neanderthal (probabil 50 000 ani în urmă). Sunt
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
specii se întâlnesc în apele lin curgătoare sau stagnante. În păduri se întâlnesc speciile de pseudoscorpioni "Chernes hahnii", "Neobisium sylvaticum" etc, iar în locuințe și în gospodării "- Chelifer cancroides". Destul de variată este biota solului alcătuită din lumbricide, furnici, enchitreide, elateride, carabide, chilopode, diplopode, gasteropode. Biomasa microbiană (bacterii, actinomicete) în sol pentru stratul 0 - 50 cm constituie 2640,6 - 3406,9 kg/ha (valoarea medie 3087,1 kg/ha).
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
de 125 m. în peșteră se găsesc stalactite, stalagmite, scurgeri parietale, gururi, draperii, depuneri de montmilch, la origine albe sau galbene acum înegrite de humusul ajuns în apele de infiltrație. În peșteră au mai fost semnalate gastropode, păianjeni, pseudoscorpioni, coleoptere, carabide și diverse rozătoare. Poteca de apropiere este lungă și dificilă. Pentru peșteră sunt necesare surse de iluminat.
Peștera Poarta Zmeilor () [Corola-website/Science/309411_a_310740]
-
cu silvostepa din depresiunea de contact Hârlău-Cotnari, apare și brasca brună de pământ (Pelobates fuscus). Litiera pădurilor, luminișurile, scoartă copacilor, sunt populate de numeroase nevertebrate: gosteropode, miriapode, păianjeni, pseudoscorpionide, etc. Dintre insecte, o contribuției mportantă la igiena pădurilor o au carabidele, furnica roșie (Foenica rufa) care se hrănesc cu larve, omizi și alți dăunători (V. Băcăuanu, 1880). FAUNA SILVOSTEPEI Este mai săracă, ea având mult de suferit de pe urma expansiunii activităților umane. Mamiferele cele mai reprezentative sunt din grupul rozătoarelor: popândău (Citellus
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
dezvoltă în lunile septembrie- octombrie. Un rol important în reducerea populațiilor acestui dăunători îl au agenții patogeni și zoofagi. Dintre agenții patogeni, larvele și pupele pot fi distruse de Empusa muscae și Spicarisa aphodii. Ca prădători sunt menționate speciile de carabide. Bembidion quadrimaculatum L., Anysodactylus signatus Pz., Pterostichus cupreus L., Brachynus crepitans L., Ophonus rufipes De Geer., Amara aenea De Geer. Din familia Staphilinidae prezintă importanță speciile: Aleochara bilineata Gyll., Oxytelus insectatus L., Paederus fuscipes Curt., Staphylinus caesareus Ced., Tachyporus nitidulatus
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
speciilor de Agriotes spp. este prezentat în fig. 24. Larvele de elateride sunt parazitate de diferiți nematozi (Heterorhabditis bacteriophaga, Neoplectana bibionis și Neoplectana carpocapsae). Prădătorii prezintă principalul factor de reglare al populațiilor de Agriotes, cu diferite genuri și specii de carabide (Carabus, Harpalus, Calosoma etc., precum și diptere asilide (Machius) - Grecia, Tartra Alexandrina, 1966). Dintre insectele parasite, Lăcătușu Matilda și colab., situează pe primul loc himenopterele proctotrupide: Parocodrus apteroginus Hal. și Phaenoserphus fuscipes Hal. Plante atacate și mod de dăunare. Produc pagube
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
taxonomice și 9 planșe cu un număr de 77 specii. SUPRAFAMILIA DYTISCOIDEA în această grupă sunt încadrate coleoptere adaptate la viața în mediul acvatic, atât în stadiul de larvă cât și de adult. Insectele aparțin Subordinului Adephaga fiind înrudite cu carabidele, având împreună o serie de însușiri comune. Antenele sunt de regulă filiforme cu articolele homonome (la Gyrinidae antenele sunt auriculate). Aparatul bucal prezintă 3 perechi de palpi, cu excepția fam. Gyrinidae unde există 2 perechi de palpi. Elitrele bine dezvoltate iar
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
șes și colinară. l=2,5-3,2 mm. ♂ Ghearele picioarelor anterioare au dimensiuni simetrice. ♀ Cu excepția unei porțiuni triunghiulare situate în dreptul scutelului, întreaga suprafață a elitrelor prezintă o punctuație microscopică extrem de fină. 4 Familia Dytiscidae Din Subordinul Adephaga, ditiscidele sunt după carabide cele mai răspândite coleoptere. Insectele trăiesc cea mai mare parte a vieții lor în mediul acvatic, fiind bune înotătoare. Morfologia externă Dimensiunile corpului sunt cuprinse între 1 mm la speciile din genul Notomicrus, și 50 mm lungime, întâlnită la specia
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
și lățit, este înfundat în pronot până la nivelul ochilor (fig.14, pag.15). Antenele filiforme și glabre, ele sunt alcătuite din 11 articole și se inseră pe marginile laterale ale capului, în spatele bazei mandibulelor. Maxilele au conformația asemănătoare cu a carabidelor, având 2 perechi de palpi maxilari, dintre care cei externi au 4 articole (fig.15A, pag.15). Mandibulele scurte și lățite, marginea lor internă prezintă 2 denticuli ascuțiți. Labiumul cu mentumul simplu, prevăzut cu 2 lobi laterali, palpii labiali fiind
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]