297 matches
-
și a unor violări flagrante a normelor internaționale. Totodată, regele constată că duplicitatea comunismului a ajuns să schimbe în Occident inclusiv percepțiile asupra semnificațiilor evenimentelor care au precedat și urmat instalării Cortinei de Fier. Prima tema are o profundă dimensiune caracterologica, morală, etică, principiala. Problemă Basarabiei este un pentru Mihai I o chestiune grav, o nedreptate a istoriei, o consecință care demonstrează încă faptul că multe dintre nedreptățile, abuzurile și fărădelegile sovieticilor au rămas în picioare. Regele vede în continuare o
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
victimă a Vestului, un sacrificiu și un cataclism al URSS. Întreaga paradigmă este înțeleasă prin prisma unor înțelegeri ilegitime care au despărțit continentul pentru jumătate de secol. Cele trei teme, bogate în semnificații, au, la rândul lor, trei conotații majore: caracterologice, spațiale și memoriale. Note 1 "Mesajul adresat de Regele Mihai cu prilejul zilei de 10 Mai", în Liviu Vălenaș, Regele Mihai printre noi (1989-1999), Prefață de Liviu Antonesei, Ars Longa, Iași, 1999, pp. 331-333. 2 Alexandru Zub, " În loc de prefață", în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
hermeneutice și chiar rezolvări interpretative originale, tot atâtea rezultate, la Ion Vartic, ale unei ingeniozități de veritabil “șahist” al criticii literare. După ce propune “revizuirea” critică a cazului insolitului casier Anghelache din caragialiana Inspecțiune, prin integrarea sa într-o altă serie caracterologică (adică într-o “viață paralelă” cu domnul Belikov, “omul din carapace” al lui Cehov), eseistul întrerupe pentru moment fluxul argumentației sale critice - pune în abis, în fond, întreaga sa demonstrație -, inserînd următoarea revelatoare frază în paranteză : “(Datorită criticului, iar, în
Gratia interpretandi by Laura Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13191_a_14516]
-
3. Dacă în societatea de tip melancolic primadone erau arta subtilă și rafinată, individualitatea și labilitatea, în societatea de tip coleric regine sunt concurența și reclama, înserierea și agrementarea. 4. Există, se pare, la nivelul toposului civilizațional, o anume structurare caracterologică analogă tempera mentalității umane. S-au perindat, astfel, în ampla desfășurare ontică a civilizațiilor omenești, societăți de tip flegmatic, sangvin, melancolic și coleric, fiecare tip de societate trasând un traiect cultural ciclic, ce descrie o mișcare de revoluție în jurul unui
Un model sonor temperamental by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12141_a_13466]
-
ficțiune și de construcție obiectivă. E ciudat cât de radical anti-subiectiv e G. Călinescu într-o epocă modernă ce valorifică tocmai resursele eului. Se cunoaște prea bine opțiunea călinesciană pentru un clasicism generic, pentru "o umanitate canonică" și "o psihologie caracterologică" - ceea ce-l determină să meargă sfidător împotriva curentului modernității, după cum declară răspicat în 1946: "E necesar să diminuăm, pe cât e legitim, subiectul și să reducem prestigiul genialității, ca proiecție a eului" (p.280). Dar ar fi prea simplu să punem
Defaimarea jurnalului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12234_a_13559]
-
monument de subversivitate, prin numeroasele aluzii strecurate, ca de pildă ,semnificația profundă" a ,faptului că bourul de odinioară a rămas un bou-bouț". Pentru Mihai Cimpoi, Povestea cu cocoșul roșu e un mare roman parabolic, în care este angajat un cuplu caracterologic: Serafim Ponoară, ,ingenuul aservit frumosului, firea angelică inadaptată la destin", și Anghel Farfurel, ,îngerul căzut, ușor demonizat, adaptat caraghios la noile realități, fiind aservit în toate utilitarismului". Acest cuplu ar ilustra nici mai mult, nici mai puțin decât ,dihotomia platoniciană
Un roman comic izvodit dintr-o snoavă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11562_a_12887]
-
ură cu țara natală. De regulă, prozatorul acordă mai multă atenție conturului individual decât celui național. Dacă identitatea profundă a unui ins reprezintă o ecuație cu mai multe necunoscute, nici apartenența sa la un anumit spațiu nu constituie un reper caracterologic fix. Cele mai bune povestiri ale volumului sunt Mesagerul și Sirena, iar cea mai slabă: Un dar neașteptat. În prima, planul realist și cel fantastic interferează printr-o complexă strategie epică, cu atât mai demnă de remarcat cu cât e
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
teritoriu. Atâta simetrie ar putea obosi - și ar fi o dovadă de naivitate din partea autorului să o expună ca atare, în chip transparent didactic, precum în moralitățile medievale. Arta prozatorului român se vede însă tocmai din amestecul savant al substanțelor caracterologice și din fărâmițarea conflictului central într-o sumedenie de particule epice elementare, frânturi de scene, crâmpeie de episoade, gesturi mărunte și "întâmplătoare" împrăștiate de un suflu puternic pe pânza albă a tabloului. La sfârșit, abia, cititorul constată cu surprindere că
Viața e în altă parte (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11745_a_13070]
-
teme din prima secțiune sunt introduse, sugerând apariția lui Faust, până ce tema acestuia și cea a Margaretei se Împletesc Într-un duet pasional al iubirii. Apariția lui Mefistofel În ultima secțiune poate fi interpretată ca o Înfățișare a unei laturi caracterologice a lui Faust, o altă fațetă a personalității eroului sau poate fi Înțeleasă ca o portretizare a personajului demonic. Indiferent de opțiunea pe care ascultătorul o va alege, se poate remarca incapacitatea lui Mefistofel de a-și crea propriile teme
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
sergenților și caporalilor, cu vocabularul mai modern și agresiv al Danei, care se apropie, prin comportament, atitudine și personalitatea în clocot, de atitudinea nonconformistă a adolescenților din zilele noastre. Cu alte cuvinte, scriitorul își nuanțează stilistic lexicul, ca element definitoriu caracterologic, după specificul, după încadrarea socio-culturală a personajelor sale, a locului și a timpului desfășurării faptelor, după arealul socio-uman pe care-l descrie. Apasă insistent pe tușe de efect, îngroașă, recurge la efecte epatante, cu un vocabular, cu un limbaj neaoș
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
intrebare firească, la care nu putem gasi un răspuns: de ce regizorul l-a pus pe Scarpia să se autoflageleze, lovindu-se cu o curea, gol până la brâu, în timpul Te Deum-ului? Este un gest teatral neartistic, inestetic și nefuncțional cu structura caracterologica a personajului. Scarpia este un baron, un om de lume, aristocrat, cinic, rău, bigot, disimulat, criminal, dar foarte atent cu gesturile sale în public. Este greu de crezut că ar putea avea o criză de conștiință în biserică. Acest simbol
„Tosca“ by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2476_a_3801]
-
și un clișeu. Individul este anulat nu doar prin lespedea totalitară, ci și prin aceea, ulterioară, a memoriei colective”. Problematica identitară este, desigur, cea care conferă individualitate estetică și etică operei lui Norman Manea, alături de tema subversiunii, modulată în amprenta caracterologică a unor personaje emblematice (clovnul, „prostul”, marginalul etc.). Pe de altă parte, percepția bolii, a unei corporalități degradate, dar și decupajele anamnetice sau expresivitatea simbolică a dialogului etic dintre victime și călăi sunt fixate, cu incontestabilă expresivitate narativă, într-un
Recursul la memorie by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/2433_a_3758]
-
domeniul apărăturii seismice la Institutul Național de Fizică a Pământului. Pasionat de arheologie și literatura, da la iveală românul istoric Tragă șerpilor, un debut surprinzător prin iscusința narației, prin echilibrul stilistic între relatarea aventuroasa, dramatică, descrierea eficientă, plastică și oralitatea caracterologica captivantă. Bref, e vorba de talent, de o intuiție artistică rar dobândită din primul foc, ceea ce ne face să credem că autorul va fi aproape obligat să se ia în serios și să "recidiveze" cel puțin la nivelul acestei cărți
Aventuri la apa Teleormanului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17107_a_18432]
-
dovadă romanele lui Alexandre Dumas ori piesele de teatru ale lui Victor Hugo în Franța, celebrii congeneri, cu doar un deceniu și jumătate mai vîrstnici decît Ion Ghica (ambii, născuți în 1802). Raportul dintre document istoric și invenție epică ori caracterologică este demn de luat în seamă în opera lui Ghica. El ne va dezvălui un lucru puțin remarcat. Nu știu să fi făcut cineva, un istoric bunăoară, un studiu atent al detaliilor de locuri, de nume, de vestimentație ori de
Secolul lui Ion Ghica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15945_a_17270]
-
filozofiei. De aceea, cu riscul de a sacrifica realismul (descripției, analizei), voi crea numai personagii... care să deschidă orizonturi". În Adio, Europa! personajele nu au o identitate estetică realistă, fiind simpli purtători de cuvânt auctoriali. Autorul doar sugerează anumite trăsături caracterologice descriind fizionomii, cel mai adesea grotești, într-un stil cerebral, abstract: "Ochiul drept îi fugise spre ureche, nările i se despărțiseră, diferitele componente ale fizionomiei sale păreau a executa, ca într-o dementă pictură de Picasso, un dans războinic cuțovlah
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
și noaptea sunt aproximativ egale). agenda aniversărilor Duminică, 16 martie Maxim Gorki Cu 135 de ani în urmă s-a născut scriitorul rus Maxim Gorki. Opera sa literară include atât povestiri romantic-simbolice și nuvele realiste, cât și romane de factură caracterologică, ce definesc critic tipuri ale burgheziei, și piese de atmosferă care înfățișează tabloul sumbru al lumii declasaților („Azilul de noapte“) sau contradicțiile dramatice ale momentului social contemporan („Micii burghezi“, „Dușmanii“). Luni, 17 martie Urmuz Acum 120 de ani s-a
Agenda2003-11-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280798_a_282127]
-
nuvela abandonată, probabil în lipsa unui conflict literar suficient de productiv, într-o pagină din eseul Câteva ore la Snagov, din 1862, care deschide alte orizonturi în fața scriitorului: în portretul lui Matei Basarab. În trăsăturile acestuia, Odobescu distinge elemente morale și caracterologice destinate să explice și să coloreze domnia unui prinț care, cum spune el, „nu știa multă carte, nu vorbea altă limbă decât limba țării, dar vorba-i era vorbă sănătoasă și, când lua condeiul în mână, apoi condeiul plătea cât
Pe marginea prozei lui Odobescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2605_a_3930]
-
lucrează în coordonate documentare aproape fără fisuri. El nu răstoarnă, nu modifică și nici nu modelează altfel datele fundamentale de cadru și de atmosferă (...). Este apoi, pe lângă evocare, puterea inventivității epice și este mai cu seamă elementul decisiv al viziunii caracterologice, care transfigurează, ambele, materia istorică, o depășesc și o transcend”. Florin Mihăescu, Argeș, Pitești, An. XII, nr. 4 (110), decembrie 1977. „Proza plină de pitoresc și de tensiune dramatică a lui Mihail Diaconescu se dovedește a fi o foarte personală
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/92517_a_93809]
-
noastră este lumea cea adevărată, este lumea bună, cu oameni și pomi înfloriți...“ Dintre privirile aruncate nouă înșine ca popor, „Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român“ este probabil cea mai originală, complexă și documentată lucrare. Spre deosebire de viziunea istorică și caracterologică a lui Dumitru Drăghicescu sau de cea filosofică a unor Lucian Blaga, Mircea Vulcănescu sau Constantin Noica, autori care au dedus ethosul românesc din poezia cultă și populară sau din studiul limbii populare, Ernest Bernea împletește filosofia și sociologia cu
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
lucrează în coordonate documentare aproape fără fisuri. El nu răstoarnă, nu modifică și nici nu modelează altfel datele fundamentale de cadru și de atmosferă (...). Este apoi, pe lângă evocare, puterea inventivității epice și este mai cu seamă elementul decisiv al viziunii caracterologice, care transfigurează, ambele, materia istorică, o depășesc și o transcend”. Florin Mihăescu, Argeș, Pitești, An. XII, nr. 4 (110), decembrie 1977. „Proza plină de pitoresc și de tensiune dramatică a lui Mihail Diaconescu se dovedește a fi o foarte personală
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
dexteritate și în mod creativ stilul indirect liber și pe cel direct legat, alternând persoanele gramaticale și înfățișând "eroii" din exterior sau dinlăuntrul lor, autorul face să crească volumul și complexitatea unor ficțiuni sprijinite pe câte o axă narativă și caracterologică. Ponderea faptelor, structura obiectivă a lumii epice sunt, așadar, marcate și influențate de psihologia, morala și comportamentul unui subiect, precum în romanul "ionic" (deși fără extrema solipsistă de acolo). În Istoria eroilor..., subiectul, în această accepțiune, este un scriitor, Aurel
Flacăra Roșie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8533_a_9858]
-
totul, de la sensibilitatea evanescentă, de factură extrem-orientală, la revoltă și la denunț, la sarcasm și la ironie, la fragilitatea semnului și la fermitatea opacă a tonului, de la inocența copilului și a sălbaticului și pînă la exuberanța imaginarului medieval, de la șarja caracterologică și pînă la expansiunea cosmică a unui eros polimorf, este recent apăruta sa carte de autor, de fapt un album bibliofil tipărit în doar o sută de exemplare, intitulat Pleurer, Rire, Dire. În această carte spectaculoasă și surprinzătoare, diafană și
Un artist revoltat: Alexandru Trifu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7048_a_8373]
-
Mara, acțiunea este condusă de voința feminină, bărbații fac figuri de indivizi prin definiție slabi. Chiar și Națl, cel mai puternic personaj masculin, nu suportă comparația cu Persida; aceasta din urmă, împreună cu Mara, Marta și Maica Aegidia reprezintă marile realizări caracterologice ale autorului. Trică trăiește și se mișcă doar în umbra Persidei și a Martei, Codreanu e un naiv complet lipsit de voință, Bocioacă, în ciuda aparentului prestigiu, nu iese din vorba nevestei sale, Marta. Progresul intern al prozei lui Slavici se
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
versatilitate polemică pe măsură. N. Steinhardt parodiază nu numai autori cu nume proprii și un stil personalizat, inconfundabil, ci și categorii socio-profesionale (Unui tânăr profesor sau unui student de la Facultatea de Litere și Filosofie din București, Unui tânăr doctor), formule caracterologice (Unui băiat serios), entități politic confuze (Unui tânăr de stânga-dreapta), sau scriitori insignifianți, specializați tematic (Unui autor de piese de teatru cu masse). Trasoarele ce luminează discursurile la modă, nefiltrate critic, sunt direcționate și către reviste (Unei reviste de avangardă
Un burghez incomod by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8094_a_9419]
-
părți ale globului, nu doar în Sudul luxuriant și bolnav de senzualitate. Și în Nord, și în Vest, și în Răsărit, și în miezul Europei, Corto Maltese intră în relație cu o sumedenie de personaje care nu corespund acestor linii caracterologice. Ampla distribuție feminină contrazice modelul „poveștilor cu pirați”. Reprezentantele „sexului slab” sunt, în întreaga literatură tradițională de aventuri maritime, mai degrabă elemente de decor - domnițe închise în vreun turn cu zăbrele de pe malul mării, fecioare răpite de bande de ticăloși
Iubitele lui Corto Maltese (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4317_a_5642]