33 matches
-
sezonul rece reprezintă un motiv în plus pentru ca cei necăjiți să vină la cantină. Noi privim latura umană și încercăm să facem față la toate solicitările .Deocamdată nu sunt probleme în funcționare și în asigurarea hranei”, a declarat viceprimarul Valeriu Caragață. La cantina de ajutor social, o farfurie de mâncare primesc și cei care au probleme pe o perioada scurtă de timp. Mai apoi, în baza unei anchete sociale, pot primi zilnic hrană.
Cantinele sociale din Vaslui sunt din ce în ce mai pline () [Corola-journal/Journalistic/24702_a_26027]
-
am cum, nici tătucă, nici tătucuțu, nici tătuță... Pentru dumneata, junețe, eu mi-s un pasager mai vîrstnic și fără ceas, nici de mînă, nici de buzunar... Rîsete. Băiatul nu-i singur, sînt vreo cinci, șase la un loc, făcînd "caragață". Dintre puștime se alege unul, "avocatul" găștii: - Bravo, dom' profesor, așa-i! Poate, însă, ai apucat să știi și matale ce-i acela "șoricelul" pe care-l folosesc pînă și preșcolarii cînd lucrează pe tastatura calculatorului... Altă explozie de veselie
Insomnia cuvintelor by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16310_a_17635]
-
reuniune, de aceeasi înaltă calitate, s-a desfășurat a doua zi, 30 noiembrie 2007, la Universitatea din Florența, în cadrul celebrului "Circolo linguistico fiorentino", prezidat actualmente de prof. Carlo Alberto Matrelli. La Florența s-a comemorat centenarul nașterii profesorului Gheorghe (Giorgio) Caragața (1907-1978), fondator în 1934 al seminarului de Limbă Română în orașul lui Dante Alighieri Gheorghe Caragața a servit cu egal patriotism și dăruire profesională atât România sa natală cât și Italia, țară care i-a adăpostit suferințele și exilul. Au
Manifestări universitare italo-române by Emilia David Drogoreanu () [Corola-journal/Journalistic/8879_a_10204]
-
din Florența, în cadrul celebrului "Circolo linguistico fiorentino", prezidat actualmente de prof. Carlo Alberto Matrelli. La Florența s-a comemorat centenarul nașterii profesorului Gheorghe (Giorgio) Caragața (1907-1978), fondator în 1934 al seminarului de Limbă Română în orașul lui Dante Alighieri Gheorghe Caragața a servit cu egal patriotism și dăruire profesională atât România sa natală cât și Italia, țară care i-a adăpostit suferințele și exilul. Au participat la acest eveniment, evocând figură celui ce a fost Gh. Caragața, foști elevi sau persoane
Manifestări universitare italo-române by Emilia David Drogoreanu () [Corola-journal/Journalistic/8879_a_10204]
-
lui Dante Alighieri Gheorghe Caragața a servit cu egal patriotism și dăruire profesională atât România sa natală cât și Italia, țară care i-a adăpostit suferințele și exilul. Au participat la acest eveniment, evocând figură celui ce a fost Gh. Caragața, foști elevi sau persoane care l-au cunoscut și apreciat. între aceștia, prof. Carlo A. Mastrelli, prof. Alexandru Niculescu, prof. Bruno Mazzoni, precum și prof. Aldo Cuneo, al cărui omagiu a fost deosebit de emoționant (fusese unul dintre ultimii săi elevi apropiați
Manifestări universitare italo-române by Emilia David Drogoreanu () [Corola-journal/Journalistic/8879_a_10204]
-
și apreciat. între aceștia, prof. Carlo A. Mastrelli, prof. Alexandru Niculescu, prof. Bruno Mazzoni, precum și prof. Aldo Cuneo, al cărui omagiu a fost deosebit de emoționant (fusese unul dintre ultimii săi elevi apropiați). A fost prezent și fiul profesorului comemorat, Ion-Olimpiu Caragața. în această ambiață, prof. Angela Tarantino, coordonatoarea seminarului de Limbă și Literatura Română din Florența, a prezentat starea actuală întru totul satisfăcătoare a studierii limbii române la Universitatea florentina.
Manifestări universitare italo-române by Emilia David Drogoreanu () [Corola-journal/Journalistic/8879_a_10204]
-
o recomandare către CNA și care printr-o decizie va fi pusă în aplicare ca o normă. Un orizont de timp de un an de zile va fi necesar până vom trece concret la rezolvarea acestei probleme”, a declarat Sotir Caragață, reprezentant CNA.
Decizie importantă care-i privește pe toți cei care se uită la TV by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/79733_a_81058]
-
voi prezenta, spre tipărire, la sfârșitul lui 1935. Acum vă rog un lucru și-mi pun toată încrederea în d[umnea]voastră, fiindcă numai d[umnea]voastră sunteți în drept să mi-l faceți: vă rog încredințați d[omnu]lui Caragață 3 restul de 1400 de lire italiene câte mi se cuvin pe august și septembrie c[u]r[en]t. El are instrucțiuni cum să-mi întrebuințeze banii. Mulțumindu- vă anticipativ pentru interesul deosebit ce mi-l purtați. Vă mai
Traian Chelariu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3375_a_4700]
-
p. 149-243. 2. Lucrarea pe care trebuia să o pregătească în cei doi ani de studiu urma să se publice în anuarul Școlii Române - Ephemeris Dacoromana. Nu a finalizat cercetările și nu a publicat nimic în acest sens. 3. Gheorghe Caragață (1907-1978), lingvist și filolog. Profesor de Limba și Literatura Română la Universitatea din Florența. A fost bursier al Școlii Române în anii 1933-1935. 4. Teodor Onciulescu (1907-1981), lingvist și filolog. Profesor la Instituto Universitario Orientale di Napoli. Autor al unor
Traian Chelariu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3375_a_4700]
-
creat cele mai multe catedre de limba română în Italia. Pe cine ați cunoscut dintre lectorii care și-au început apostolatul atunci și l-au continuat până spre anii '80, în calitate de profesori? Prin intermediul lui Onciulescu l-am cunoscut la Roma pe profesorul Caragață, cu prilejul unei comunicări la Societatea Dante Alighieri. Pe profesorul Iroaie, în schimb, l-am cunoscut mai bine, întâlnindu-l de mai multe ori, la Napoli și la Roma. și pe soția acestuia, care se mutase la Roma. Cu dânșii
Cum se vede din Italia cultura română by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/10767_a_12092]
-
cu "Ultimo canto di Safo" din 1940 trecuseră ceva ani. E un om care călătorește destul de des, la congresele Societății Academice Române, nesmintit, unde vin N.I. Herescu, Eugen Lozovan, Aurelio Răuță, George Uscătescu, Teodor Onciulescu, talentatul grafician Eugen Drăguțescu, George Caragață, Alexandrina Mititelu, Eliade promite, dar apoi nu poate, vin italienii Leo Magnino, Vittorio Vettori, Marcello Camilucci. Mircea Popescu este secretar, organizator, conferențiar, deci obligatoriu e prezent. Uite, pentru Congresul de la Salamanca, din 1966, a scris cu mâna lui lista invitaților
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
intteresierten Kreise. (1976?) Prof. Dr. Wilhelm Giese (Univeristät Hamburg) *** Admirabile și entuziaste cuvinte de laudă și apreciere pentru Biblioteca și Institutul Român de la Freiburg au mai rostit - între alții: Virginia Cotruș, Gh. Bălașu, D. Berea, Al. Blaga,, Prof. Gh. I. Caragață, R.V. Bossy, Prof. Jean-Marie Carré (Sorbonne), Prof. Louis Combi (Avignon), N. P. Comnen (Florența), Prof. Luis Cortes (Salamanca), Dr. Ion Cosma, Prof. N. Dima (U.S.A), Prof. Dr. I. G. Dimitriu, Dr. Hans Diplich (Germania), Prof. Dr. W. Theodor Elwert
PENTRU SALVAREA INSTITUTULUI ŞI BIBLIOTECII ROMÂNE DIN FREIBURG de ION DUMITRU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349599_a_350928]
-
Silviu Stelică Roșioru au avut calitatea de membrii ai juriului. Aceștia au deliberat și au acordat premiile - mărțișor următorilor elevi: -Ștefan Alexandra, din clasa a IV-a, de la Scoala Gimnaizală „Ion Creangă” Brăila a obținut Premiul I (excelentă), profesor îndrumător Caragața Gicuța; La secțiunea I, premiile au fost atribuite elevilor: -Orzan Marină, Premiul I, din clasa pregătitoare, de la Școala Gimnazială Șutești, prof. îndrumător Teisanu Daniela; -Tirilă Alexia, Premiul al II-lea, din clasa a a II-a, de la Școala Gimnazială „Ion
CONCURSUL JUDEȚEAN DE CREAȚIE PLASTICĂ „AMINTIRI CU CREANGĂ” de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354479_a_355808]
-
SOCIETATEA DE FILOLOGIE ROMÂNĂ, asociație înființată la Florența în 1956, cu ocazia Congresului Internațional de Romanistica desfășurat aici la 6 aprilie. Comitetul e format din Gheorghe Caragața, Petru Iroaie, Teodor Onciulescu, Ion Popinceanu, Paul Miron și Eugen Lozovan (numit și secretar științific), sub coordonarea lui Sever Pop. S. de F.R. a activat o perioadă scurtă, până la sfârșitul anului 1956, la Paris, mai ales prin efortul organizatoric al
SOCIETATEA DE FILOLOGIE ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289748_a_291077]
-
cultural decât cel strict lingvistic. Revista „România Orientalis” trebuia să apară în anul următor în Belgia, pe lângă Centrul de Studii Istorice și Lingvistice Române de la Universitatea Catolică din Louvain, sub direcția unui consiliu redacțional din care inițial făceau parte Gheorghe Caragața, Dumitru Găzdaru, Virgil Mihăilescu, Grigore Nandriș, Sever Pop, Ion Popinceanu și Eugen Lozovan. Statutul prevedea, de altfel, că principala formă de activitate a societății manifestările editoriale, deoarece întrunirile științifice erau proiectate să se desfășoare numai cu ocazia congreselor de lingvistică
SOCIETATEA DE FILOLOGIE ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289748_a_291077]
-
Nicolae Rădescu, care a încredințat lui Emil Vasiliu-Cluj misiunea întocmirii unui proiect, dar moartea generalului a întârziat realizarea lui. În 1956 alte inițiative, precum crearea Societății de Filologie Română, au fost lansate la Congresul Internațional de Romanistică de la Florența (Gheorghe Caragață, Eugen Lozovan ș.a.). Între 28 septembrie și 4 octombrie 1957 a avut loc la Roma congresul de constituire al S.A.R. Potrivit statutelor adoptate, obiectivele acestei societăți - care prelua denumirea inițială a Academiei Române - erau: „I. Promovarea culturii românești peste hotare prin
SOCIETATEA ACADEMICA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289745_a_291074]
-
consacrat relațiilor cultural-literare, politice și economice româno-canadiene, în cadrul rubricii permanente „Canada și România - două continente în căutarea istoriei”. Debutând ca o revistă de bună ținută cultural-științifică, T. se transformă, în ultimii ani, într-o publicație preponderent politică. Alți colaboratori: George Caragață, Florin Marinescu, George Barbu, Ioan Guția, C. Dragnea, Grigore Nandriș, Aurelia Avramescu, Mircea Handoca, Constantin Cârjaliu, George Constantinescu, Al. Gregorian, Claudiu Tudorancea, C. Michael-Titus, Dan Simonescu, Nicolae Lăpușneanu, Dominik Nicol, Radu Negru, Valentin Hossu-Longin, C. Moldoveanu, S. Al. Bacher, Georges
TRICOLORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290272_a_291601]
-
lui Ramon Lull). În cel de-al treilea an de apariție al S.r. se disting eseul Reîntâlnirea cu Dumnezeu al lui Vintilă Horia, articolele Aron Cotruș, poet al epocii de Petru Iroaie și Lingvistica și critica literară de C. Caragață. În fine, numărul din ianuarie-martie 1952 conține contribuții ale lui Petre Ciureanu (Alecsandri, Hasdeu și De Gubernatis) și Petru Iroaie (Vintilă Horia). N. Fl.
SUFLETUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290017_a_291346]
-
how do you do ândeplinește funcția unei formule de salut, fiind spusă uneori simultan de ambii vorbitori, chiar de persoane care abia fac cunoștință. În schimb, ce mai faci? „nu este o autentică formulă de salut cum o consideră G. Caragață [...]. În română, întrebarea ce mai faci? nu se adresează direct decât cunoscuților [...]. Ea se folosește de obicei numai după ce a fost spusă o formulă de salut” (1984, p. 131). Performarea unui act de vorbire are semnificații diferite pentru membrii diverselor
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
director general, Direcția generală pt. agricultură; Victor Popovici - director, IEELIF Vaslui. Membrii Comitetului județean de partid Natalia Axinteoaie - tranșator la Întrepr. de industrializare a cărnii Vaslui; Electora Anghelina - membru CAP Berezeni; Paraschiva Bertea - șef de echipă la CAP Perieni; Mircea Caragață - mulgător la CAP Laza; Veronica Chiper - șef echipă la CAP Ivănești; Costică Chiriac - membru CAP Muntenii de Jos; Mihai Cristat - membru CAP Tătărăni; Ion Croitoru - membru CAP Stălinești; Gheorghe Cristea - președinte CAP Costești; Grigore Diaconu - președinte CAP Arsura; Alexandru Gându
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Articolul UNIC (1) Începând cu data de 1 octombrie 1998, domnii Sotir Caragața și Șerban Madgearu se numesc ca membri în Consiliul Național al Audiovizualului. ... (2) Durata mandatului persoanelor prevăzute la alin. (1) este de 4 ani. ... PRIM-MINISTRU RADU VASILE Contrasemnează: -------------- Ministrul comunicațiilor, Sorin Pantiș Secretarul general al Guvernului, Radu Stroe ----------------
HOTĂRÂRE nr. 777 din 29 octombrie 1998 privind numirea unor membri în Consiliul Naţional al Audiovizualului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122086_a_123415]
-
Articolul UNIC Se alege, incepand cu data de 21 septembrie 2000, în funcția de președinte al Consiliului Național al Audiovizualului domnul Șerban Madgearu. Sotir Caragața Mircea Diaconu Attila Gasparik Dan Grigore Șerban Madgearu Mircea Sorin Moldovan Ecaterina Oproiu Răsvan Popescu Șerban Pretor Gabriela Stoica Antoaneta Tănăsescu --------
DECIZIE nr. 228 din 21 septembrie 2000 privind alegerea preşedintelui Consiliului Naţional al Audiovizualului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130504_a_131833]
-
ai Consiliului Național al Audiovizualului, pe o perioadă de 4 ani, incepand cu data de 4 noiembrie 2002, după cum urmează: - domnul Șerban Madgearu, membru titular, și doamna Dorina Teodora Mihăilescu, membru supleant; - doamna Cristina Trepcea, membru titular și domnul Sotir-Panaite Caragața, membru supleant. Această hotărâre a fost adoptată de Cameră Deputaților și de Senat în ședință comună din 4 noiembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 11 alin. (5) din Legea audiovizualului nr. 504/2002 . PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR VALER DORNEANU PREȘEDINTELE SENATULUI
HOTĂRÂRE nr. 32 din 4 noiembrie 2002 privind numirea unor membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145696_a_147025]
-
înșelării (a vrăji, a cobzi, a cobzări, a iordăni, a duce cu papagalul, a băga texte), ca act condamnabil de denunțare (a sifona, a prădui, a cînta, a sufla, a ciripi), ca practică a ironizării (a face caterincă, a face caragață, a lua la mișto...)."61 Comunicarea argotică izbucnește așadar spontan, afirmîndu-se dintr-o necesitate de apărare, de avertizare, de diversiune sau de divertisment. Pentru George Astaloș, "argoul este reflexul nesupunerii, este un act nemărturisit de revoltă. De-asta (sau și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Bordei I. Marin 356. Druță D. Vasile 332. Borș Gh. Vasile 357. Durbaca V. Neculai 333. Brăilescu P. Dumitru 358. Făinarea N. Constantin 334. Bulgaru Gh. Marin 359. Feru Al. lonisim 335. Busuioc M. Toderiță 360. Filip C. Vasile 336. Caragața D. Dumitru 361. Gavrilă Gr. Tache 337. Cazacu Gh. Constantin 362. Gavrilă I. loan 338. Căulea I. Constantin 363. Geles P. Andrei 339. Chiriță N. Ilie 364. Gherghe I. Dumitru 340. Chiscop I. Gheorghe 365. Gorea N. Tudor 341. Ciobanu
DECRET nr. 825 din 25 octombrie 2004 privind conferirea "Crucii Comemorative a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162253_a_163582]