95 matches
-
bumbăcea” asistența, lăsată altădată cu „gura căscată” la atâtea amușinări paradisiace promise, puse acum în gură mai curând să reliefeze evidente „cârpeli” dogmatice, decât reușite în materie de „barbologie”! Cu toate că de fiecare dată își promitea sieși s-o „rupă” cu caraghioslâcurile, anatema și sarcasmul ce țintea (până la sângerare) adversarul politic, cădea exact în marginea unei poziții din care trăgea la „foc automat” și din toate pozițiile, „culcând la greu” și cu înverșunare tot ce era în bătaia „cartușierei și bandulierei” asigurate
RETORICĂ PATRIOTARDĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Retorica_patriotarda_.html [Corola-blog/BlogPost/361407_a_362736]
-
ori 2,7 m în care deținutul stătea între 18 și 23 de ore pe zi, cu grilaje mari și groase și mi-a venit un gând sinistru și inuman, „ce bine e când te joci și faci giumbulșucuri și caraghioslâcuri și joci tontoroiul pe supărarea și mormintele altora” și mi l-am alungat de îndată, spunându-mi că nu e decât o fantasmă dintr-un joc al minții „plecată cu sorcova” pe care fără să vreau l-am încropit amintindu
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 by http://confluente.ro/Alcatraz_ul_destinelor_noastre_.html [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
UCENICIE”, pe care o scriu cu majuscule, o denumire frumoasă pe care profesorii de acolo, repet, au stricat-o după l977... de parcă ar fi trebuit să se demonstreze o evidență și să se arate Soarele cu lampa, nimerindu-se în caraghioslâcul redundantei și pleonasmului. În revista Echinox am debutat în plan publicistic în l980, iar mai târziu Al. Cistelecan „m-a debutat” la „Poștă redacției”, prin l984, în revista „Familia” (seria nouă), atât de dragă tuturor bihorenilor. În plan teatral am
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_pascu_balaci_george_roca_1327927555.html [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
introducând, printr-o imitare de-a dreptul dezgustătoare, cuvinte englezești sau franțuzești ce dezbracă frumosul grai în care se vorbise până acum, de veșmântul sclipitor al limbii române. Cred că nu exagerez cu nimic când spun că este un adevărat caraghioslâc să auzi un fotbalist român plecat în străinătate și care vorbea înainte limba românească, chiar dacă era incorectă, agramată, că vine acum în fața microfoanelor și își caută cuvintele românești pe care, negăsindu-le, le înlocuiește cu cele din italiană, engleză și
LECŢIA DE PATRIOTISM de ION C. HIRU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/Lectia_de_patriotism_ion_c_hiru_1336375579.html [Corola-blog/BlogPost/358621_a_359950]
-
mă inunda în fel și chip puteam gafa iremediabil - exact la momentul când mi se cerea luciditate maximă - un ajutor nesperat a venit din partea Elenei, dar și a ambianței create de Gem și Ron din Atlanta, ale căror scene de “caraghioslâc” verbal - mimat prin icnete onomatopeice, artistic interpretate dar și temperate - dezinhibau climatul indus de imaginația mea bolnăvicioasă, aflată într-o continuă escaladare de piscuri amețitoare, de neatins în condiții normale. Calmul indus miraculos prin aceste “intervenții” cu putere aproape hipnotică
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA! (12) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nunta_sambetista_in_california_12_.html [Corola-blog/BlogPost/359541_a_360870]
-
prea rar în prim-plan. Noi suntem dominați sonor de accentul de tânăr educat la Moscova al lui Ion Iliescu, căruia i s-a adăugat cel de limbi străine învățate în porturi deținut de Traian Băsescu. Lipsa de modestie și caraghioslâcul de elev nepregătit l-au transformat pe Crin Antonescu în za mazăr and za fazăr al demnitarilor români împleticiți în cea mai folosită limba din lume. Domnul Ion Jinga nu face altceva decât să se înscrie într-o îndelungată și
De ce s-a enervat Internetul românesc by http://uzp.org.ro/de-ce-s-a-enervat-internetul-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92933_a_94225]
-
Alegerea lui Sărățeanu a contrariat clasa politică și a slăbit Regența ca instituție. Grigore Iunian, ministru țărănist spunea că din acel moment "a hotărât să îmbrățișeze cauza restaurației ... țara nu mai avea nicio cârmă, nici o axă, deoarece regența era un caraghioslâc! - ne trebuia o monarhie solidă" . Instabilitatea politică a făcut ca majoritatea partidelor să îmbrățișeze cauza revenirii lui Carol sau cel puțin să accepte în mod pasiv această posibilitate. Singurul partid care s-a opus în mod constant restaurației a fost
Criza dinastică din România () [Corola-website/Science/305792_a_307121]
-
ea apărând în ochii opiniei publice ca o instituție aservită guvernului. De asemenea, ministrul țărănist Grigore Iunian spunea că din acel moment ""a hotărât să îmbrățișeze cauza restaurației ... țara nu mai avea nicio cârmă, nici o axă, deoarece regența era un caraghioslâc! - ne trebuia o monarhie solidă"" . Constantin Sărățeanu a ocupat funcția de membru al Regenței în perioada 9 octombrie 1929 - 8 iunie 1930, când a demisionat pentru a facilita întronarea lui Carol al II-lea. A încetat din viață la data
Constantin Sărățeanu () [Corola-website/Science/306359_a_307688]
-
Biblioteca Academiei e considerată inadmisibilă. "Pentru orice se găsesc bani în țara românească, numai pentru Academie - creierul și inima }ării - nu se găsesc. Nu mai putem răbda să vedem mâncându-se energii și ratându-se talente sub ochii noștri."13 Caraghioslâcul e că ipochimenii care ne conduc se erijează în protectori ai culturii, în apărători ai personalității și dreptului de a gândi. Se poate oare cinism mai dezgustător, sau imbecilitate mai crasă? Oameni învechiți în rele, care au cârmuit această țară
Mircea Eliade, politica și politicienii by Mircea Handoca () [Corola-journal/Memoirs/8942_a_10267]
-
și cu bună rânduială i se făcuse laude. Tocmai cu un ceas mai înainte îl adusese un sergent pe sus și cu nepusă-n masă la îndeplinirea sfintelor datorii liberale. Vorba lui Sandu-Napoilă: "De, boieri d-v., pe lângă bejănie și caraghioslîc! " [25 noiembrie 1877] O LĂMURIRE ["O FOIȚĂ FABRICATĂ... "] O foiță fabricată în oficina "Romînului" se supără foc pe descrierea comică ce am făcut-o unei reviste a gardei cetățenești. N-avem de gând a răspunde acelei foi, pentru că n-ar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
prezentă cu nume de personaje, cu inserturi „felliniene" alb-negru, cu o temă similară, în mod cert lipsește spiritul acestuia. Demonul fellinian este un histrion, însă unul trist, care ca și cei bulgakovieni din Maestrul și Margareta adoptă masca grotescului, a caraghioslâcului, a unei cruzimi juvenile. O singură scenă a rezonat cu sensibilitatea regizorului italian, aceea în care regizorul Guido Contini (Daniel Day-Lewis) se întâlnește cu unul dintre cardinali în spațiul intim, rezervat al unei băi, întâlnire mediată de poza cu autograf
... și jumătate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6503_a_7828]
-
anostă a unui scenariu într-un film de ficțiune comică, prin reorganizarea materialului ca o poveste recitată de un comentator pe un ton evident ironic. Nevoiți să facă un compromis cu cenzura, autorii filmului au transformat produsul cinematografic într-un „caraghioslâc ideologic”, în care scopul moralei a fost deturnat prin parodierea personajelor principale. Lazăr a remarcat prezența unor „exemple deraiate comic” precum ședințele de partid lipsite de eficiență, la care membra lehuză rămasă acasă în concediu de creștere a copilului votează
Toamna bobocilor () [Corola-website/Science/312955_a_314284]
-
care dădea casa lui Alberto lombardul. În piațeta din fața prăvăliei se adunase o mulțime de oameni. Bărbați și femei zgâindu-se emoționați la ceva din fața lor, printre strigăte și râsete. Crezând că era vorba de un saltimbanc care Își prezenta caraghioslâcurile mizerabile, priorul Își croi drum printre oameni, gata să le poruncească să părăsească locul. Găsi, Însă, altceva decât se așteptase să găsească. La colțul străzii fusese ridicat un stâlp al infamiei, al cărui clește din lemn strângea mâinile și gâtul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
sperăm deci că, în interesul culturei omenești îndeobște, limba turcească va deveni limba Academiei ungurești din Pesta. Am împărtășit și noi indulgenților cititori un specimen de exercițiu stilistic al ziarului Kelet din Cluj și am spus că efectul unor asemenea caraghioslâcuri este în Ungaria totdeuna o măsură guvernamentală oarecare; în cazul de față dizolvarea comitetelor românești formate pentru a veni în ajutorul societății Crucii Roșie din București. Pretestul a fost că prin formarea unor asemenea comitete se prejudițiază stricta neutralitate a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Poate pentru că ai aer de străină, răspunse ea, serioasă. — Zău? Și tu crezi că sunt spioană? — Nu, răspunse ea, schițând un zâmbet. Sunt japoneză, m-am trezit spunând. Am pufnit și eu în râs când mi-am dat seama de caraghioslâcul propriilor mele cuvinte. Într-o dimineață frumoasă în care trăgeam bușteni cot la cot cu bărbații, tânărul ofițer s-a încruntat subit și a arătat spre mine. — Hei, tu, vino încoace! A luat-o cu pași iuți spre crângul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
depărtat, prietene, asta ești tu pentru mine. EL: O țară care răsună, știu. Dar știu dintr-un refuz total al totalității. EA: Există ocazii care străbat ca printr-o podea putregăită. Dar rămân numai ocazii, abstruzități spirituale, prietenii ca și caraghioslâcuri. Deci cineva și-a pus ca exemplu o cocardă de încurajare peste creier pentru un prieten, și dintr-o dată asta e prelucrată de un ins total idiot. Asta este coeficientul de greșeli al nimicului. EL: Toate valorile la care ții
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
particular al primei. După Marian Popa "parodia e imitația caricaturală a unei forme, ironia, imitația caricaturală a unei idei"48; așadar, dacă e să admitem aserțiunea ca fiind valabilă, referentul ar putea face diferența. Efectul parodiei este amuzamentul, ilaritatea sau caraghioslâcul (la Arghezi, de multe ori savant) care se adaugă șarjei satiristului sau acțiunii subversive a ironistului, pentru că atât parodia, cât și ironia sau satira sunt surse ale artisticității în textul polemic sau pamfletar. După Jankélévitch, parodiei i-ar corespunde umorul
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
joacă rolul nebunului. Ambele texte trebuie citite obligatoriu în pereche, pentru că numai astfel putem avea imaginea completă a biografiei personajului comic. Mai întîi, personajul nu e un nebun violent, care să inspire teamă, ci un bufon de curte, "însărcinat" cu "caraghioslâcuri" și "giumbașlucuri". În momentul în care își depășește atribuțiile și "se sui în capul Împăratului, asupra căruia căpătase o înrâurire covârșitoare", nebunul aplică logica sa inversată lumii reale, provocând o bulversare totală: "Pe muți și pe netoți îi bagă la
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
polemistului de a selecta, din tropologia polemică, figurile cel mai adecvate pentru a stimula latura imaginativă a receptorului. În discursul antiiorghist, disimularea argheziană este, de cele mai multe ori, sursa unui umor de o intensitate variabilă: de la surâsul persiflant sau malițios, la caraghioslâcul savant al unui simplu gest, până la comicăria generalizată a situației și râsul necenzurat sau până la deriziunea sarcastică, frizând umorul negru sau tragi-comicul, așadar, gama afectelor în registrul comic este extrem de flexibilă. Atunci când își propune să denunțe atitudinea megalomană a adversarului
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și egali în drepturi" iată o propoziție abstractă și decontextualizată, interzisă tehnic pe ecran. Generalitatea și impersonalitatea unui enunț de drept face imposibilă punerea în imagini a statutelor juridice (precum cel de cetățean, de proprietar sau de creanțier) în afara unor caraghioslâcuri jenante. Dreptul nu are drept la imagine 107. Imaginea ignoră operatorii sintactici ai disjuncției (fie... fie) și ai ipotezei (dacă... atunci). La fel și subordonările, raporturile de la cauză la efect, ca și pe cele de contradicție. Mizele unei negocieri sociale
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
eșuează la un deocheat varieteu, stingându-se de ftizie. Într-un melancolic Epilog, naratorul înșiruie și alte răsuciri de destin, sub vrerea impenetrabilă a fatalității. Sulina însăși agonizează, se pustiește, se destramă. B. aruncă peste această lume, cu dramele și caraghioslâcurile ei, o căutătură sceptică și totuși împăcată. Ironia, sancționând, ca și în alte scrieri ale sale, excesul și artificiul, se aliază cu lirismul, care - afinitate cu Pierre Loti - împânzește pasajele descriptive, inspirate de priveliștea mării. Din noianul de fapte ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
Bacău), Un fapt consemnat la această pagină nu poate fi de prisos! Întâmplarea și curiozități profesionale m-au condus să asist cândva, la furia directorului Gheorghe Gălățanu împotriva colegilor de la școala Tarnița, scenă care mi s-a părut de un caraghioslâc năucitor. Cu acest amestec de prejudecăți, amestecate cu sentimente de veselie și contrarietate, eram pornit rău împotriva celui care reacționa violent la orice fleac. Găsisem suficiente argumente pentru a-l face „praf și pulbere”. Îmi repetam în gând primele fraze
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în La Grande Armée napoleoniană; este omul cu o mie și una de vieți și de povești, o Șeherezadă ce merge pe pilot automat, ce deapănă istoria omenirii, un carnaval neîntrerupt, un amestec de geniu și mistificare, de suferință și caraghioslâcuri, de martiraj și frumusețe inefabilă. Simon Fussgänger este cel care, refuzând să se uite pe sine de dragul celuilalt, să se dăruiască prin iubire, se livrează cercului infernal al istoriei, obsedat de nefericirea de a exista. Iată portretul-robot al protagonistului, desenat
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
neretușată a pustiului sufletesc, a necurățeniilor și primitivismului condiției de fantoșe belicoase, ridicole, dezgustătoare, prinse în mâzga unor dispute de mortăciuni cu ifose. Mascaradă, bufonadă, carnaval al măștilor turpitudinii, toate acestea explică deșănțarea limbajului, abolirea comunicării în favoarea ritualului mecanic, al caraghioslâcului într-o multiformă tehnică a grotescului fizic și fiziologic, după cum arată și numele actorilor: Krispipin, Skakapin, Kangrenino, Mercebufonario ș.a.m.d. La polul opus se află Alexandru, o victimă nu numai a acestor măști truculente, dar și a propriului program
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Și totuși, bârfa, scandalul, ofensele care duc la pălmuiri sonore nu alungă „tirania unei vieți idioate”. Totul se precipită spre farsă. Sinuciderile, bineînțeles, nu izbutesc, duelurile pe chestiuni de onoare au rezolvări burlești, iar procesele, la tribunal, sunt lovite de caraghioslâc. Mici dezastre caricaturale provoacă „încurcala”, confuzia, care, luxând stereotipii, declanșează în schimb o stare de nervi de un rizibil crescător. Tot necazul cu hazul lui. Grozave îngrijorări stârnește, în cazarmă, iminența unei inspecții. Speriați să nu greșească, zeloșii maiori și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]