109 matches
-
de nori abside paraclis/ în mâni cu pânea pari truditul domn mutând biserica din spic în vis. Dihanie e viața (îmi repeți cum peștele înoată pe uscat și cazna grea sub hămesiți nămeți cireșul altoit mi l-a uscat) Sunt caraule zi și noapte (trib cu ochi de lup la sângeros îndemn) tu (fiu rătăcitor) silitul (scrib vorbind cu grâul când dă pârga semn) O lacrimă pe râu n-ai auzit? a nu uita/ a pedepsi nu vezi lăutul pur? ca
Poezie by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/12466_a_13791]
-
peronul gol, acoperit cu resturi de mâncare, hârtii semințe, flegme, sticle goale, pe urmă împiegatul, un șuierat prelung, urcam, în două ore mă aflam în vechea capitală a Țării pe unde hălăduisem cu ani în urmă disperat și hăituit de caraule și tot în zile de duminică - fusesem parcă blestemat să văd Târgoviștea nu din capriciu sau apetit turistic ci sub pecetea imperativului și coerciției. Ședința ce se desfășura într-una din sălile de taină ale Raionului, veneau (cu anasâna), vreo
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
Ministerul Sănătății anunță, acum câteva săptămâni, succesul noilor reguli privind desfășurarea activității medicilor de familie în centrele de permanență, care acestea au dus la flexibilizarea activității și eliminarea disfuncționalităților în organizarea unităților. Un medic de familie din localitatea Caraula, județul Dolj, contrazice, însă, declarațiile pompoase ale ministerului și atrage atenția asupra disfuncționalităților din sistem. Doctorul Țigănuș Mihaela-Denisa, medic specialist de medicină de familie, a exemplificat pentru DeCe News problemele pe care le confrută medicii de familie din România, în ceea ce privește
Scrisoarea unui medic de familie: CNAS refuză decontarea gărzilor în centrele de permanenţă () [Corola-journal/Journalistic/25536_a_26861]
-
spune, complexe. Dar ele pot fi reduse la una singură: și anume, la felul în care noua clasă a țoapelor și mojicilor ajunși în funcții înalte înțeleg să gândească viitorul țării. Stând cu ochii-n patru să nu-i prindă caraula în timp ce se înfruptă din resturile de măduvă ale stârvului sleit al țării, e limpede că tagma aceasta de vampiri veseli n-are nici timp, nici chef de "gândire prospectivă". Prospectiv gândesc maximum pentru ei și familiile lor! În rest, praful
Iarna venețiană by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16010_a_17335]
-
fără urmă, din necunoscute cauze. Spaima se instalează în inima ultimului rămas în libertate: "amicii mei, cenaclierii, zăceau în temniță, erau interogați și umiliți și torturați, totuși, într-un anume fel, scăpaseră de spaima așteptării, incertitudinilor, de ochii vigilenți ai caraulelor, aveau statutul ferm al prizonierilor." Când, la capătul tuturor tentativelor de a se pune la adăpost în mulțime, tânărul cade în capcană, sentimentul lui este - cine ar crede? - unul de ușurare. O tensiune crescândă, sub amenințarea primejdiei, până la a deveni
Portret de tânăr la bătrânețe by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7786_a_9111]
-
era o exagerare. Nu un neadevăr, dar o exagerare, Avramescu fiind chemat de cîteva ori de un prieten de-al său care era plotoner de ață la regimentul de gardă, să ajusteze pantalonii de uniformă ai flăcăilor care făceau de caraulă. Radul Popianu se învîrtea prin camera de burlac a lui Leonard Bîlbîie, plesnindu-și palmele de pulpanele hainei, repetînd la fiecare mișcare "taman ca un anarhist!" Arăta ca un funcționar de bancă, nimic mai mult, dar șleampăt. Costumul stătea rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
într-un butoi etanș închis, doar cu capul afară și pus în bătaia soarelui, în mijlocul târgului, la răspântie de drumuri. De două ori pe zi era silit să înghită hrana gătită din carnea ortacilor. Era străjuit zi și noapte de caraule, în schimburi de câte opt ceasuri. Din gâtlejul lui zbucneau hohote lugubre de râs, care făceau țiglele să cadă și tencuiala caselor să crape și să se desprindă de pe pereți. Pe zi ce trecea, excrementele se adunau în butoi, făcând
Outside the box by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4114_a_5439]
-
de serviciu pe câte o noapte care făceau, cum se spunea atunci, „căprărie”. Erau, în Lunca, până la 10-11 căprării. Semnul autorității în serviciu era dat de o baionetă ruginită cu care însemna că acea grupă (căprărie) era de strajă sau caraulă. Caporalul dădea fiecăruia sarcina de pază: primăria, școala, prin sat și la curte, la Sterian. Desigur se făcea de pază, dar de către cei din Filipeni - Slobozia și la curtea Rosetti. La „Curte” erau trimiși doi oameni, dormeau acolo, iar când
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ipotenuze. ULA, ULA ! (Recitați poezia incepând de la șoaptă la voce tare și invers) Un cizmar pe nume Drulă, Cel cu-albeață pe maculă, A primit în dar o sulă De la o hoață rapandulă. Intr-o zi, vecinul Bulă, Comandant de caraulă, Cel cu mintea minusculă A venit la el în culă Oferindu-i o „țidulă” Ca să-i dea aceea sculă Pentru-a-și sparge o pustulă La genunchi, lângă rotulă! E nebun! gândește Drulă, Minte mică, o granulă! Embrion când a
PRUNE-N GURĂ (EXERCIŢII DE DICŢIE) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364183_a_365512]
-
dintr-o moleculă... Pân' la faza de blastulă N-a ajuns încă morulă! Cizmarul cam rapandulă, Dând din cap ca o pendula Mirosind a amarulă Nu îi dă lui Bulă sculă! - Bre, matale-ai mintea nulă? Cum să poată-o caraulă Să își spargă o pustulă Cu o sulă minusculă? Un șofer, numit Draculă, Ce conduce o basculă, Fiindu-i milă de Bulă Face rost de o pilulă, Pansamente și-o canulă, Antiseptic și-o spatulă Și cu bisturiul - sculă Îl
PRUNE-N GURĂ (EXERCIŢII DE DICŢIE) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364183_a_365512]
-
în plasa Ocolul, și 2 la Brabova în Dumbrava. Boierii deținători de numeroase mori se găseau și în plășile sudice, între aceștia un Costache Oteteleșanu care avea la Gârla Mare 6 făcăi, Ștefan Gănescu 4 făcăi la Obârșia, iar la Caraula, în aceeași parte, clucerul Constantin Brăiloiu deținea alte 6 făcăi etc. 23. O a doua categorie importantă de mori, în funcție de apartenența lor, erau cele moșnenești, aflate în partea de nord a județului, concentrate mai ales în plasa Baia unde de
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
barcagii, pescari, la fabricile din insula, ca artizani, negustori. Cu ocazia sărbătorilor pe care le respectau cu strictețe, treceau cu bărcile peste Dunăre până la satul Vârciorova ( satul meu natal, azi dispărut că și insula ) și mergeau pe valea Bahnei , dincolo de caraula , unde , într-o poienița se așezau la iarbă verde în zona dintre Fântână inginerului ( Pitulescu ) - moară lui Vrăcneanu - Fabrică de perii. . Am asistat la câteva din aceste ieșiri pe care le descriu astfel : se așezau pe jos paturi, pentru cei
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE.2 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346006_a_347335]
-
filosofică (Geamăna, Euthanasie) la afirmarea victoriei prin intensitatea vieții (Eu am trăit), nuanțează și mai apăsat stările lirice de acum. Și expresia s-a rafinat substanțial, lexicul s-a îmbogățit mult, prin aproprierea unor plastice cuvinte neaoșe („om mistreț”, „răbduriu”, „caraulă”, „vâlvoare”, „mas”, „arcer”), dar și prin formarea altora („pretutindenească”, „înomenea”), fraza devine mai concisă, renunțându-se la o serie de elemente relaționale, imaginile insolite abundă, iar metaforele tind la o funcție larg revelatoare. Peisajele, puține, capătă aspecte expresioniste, iar discursul
CRAINIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286469_a_287798]
-
lucrarea Domnului, Dumnezeului nostru." 11. "Ascuțiți săgețile, prindeți scuturile! Domnul a ațîțat duhul împăraților Mediei, pentru că vrea să nimicească Babilonul, căci aceasta este răzbunarea Domnului, răzbunare pentru Templul Său. 12. Înălțați un steag împotriva zidurilor Babilonului! Întăriți-i străjile, puneți caraule, întindeți curse! Căci Domnul a luat o hotărîre, și aduce la îndeplinire ce a rostit împotriva locuitorilor Babilonului." 13. "Tu, care locuiești lîngă ape mari, și care ai vistierii nemărginite, ți-a venit sfîrșitul, și lăcomia ta a ajuns la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
într-un butoi etanș închis, doar cu capul afară și pus în bătaia soarelui, în mijlocul târgului, la răspântie de drumuri. De două ori pe zi era silit să înghită hrana gătită din carnea ortacilor. Era străjuit zi și noapte de caraule, în schimburi de câte opt ceasuri. Din gâtlejul lui zbucneau hohote lugrube de râs, care făceau țiglele să cadă și tencuiala caselor să crape și să se desprindă de pe pereți. Pe zi ce trecea, excrementele se adunau în butoi, făcând
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
preschimbându se curând în răcnete prelungi, care furau tihna lehuzelor și somnul sălbăticiunilor din pădurile învecinate. Nu părea a fi voce de ființă, ci mai degrabă scrâșnet de metal și huruit de bolovani rostogolindu-se pe grohotiș. Cu toate că schimbul de caraulă a fost redus la numai patru ceasuri, câțiva jandarmi dezertară din post, nemaiputând să suporte răgetele turbate și miasmele contagioase. Fură prinși și snopiți până la epuizare cu vâna de bou, în fața tâlharului ai cărui ochi licăriră din nou, pentru o
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
într-un butoi etanș închis, doar cu capul afară și pus în bătaia soarelui, în mijlocul târgului, la răspântie de drumuri. De două ori pe zi era silit să înghită hrana gătită din carnea ortacilor. Era străjuit zi și noapte de caraule, în schimburi de câte opt ceasuri. Din gâtlejul lui zbucneau hohote lugrube de râs, care făceau țiglele să cadă și tencuiala caselor să crape și să se desprindă de pe pereți. Pe zi ce trecea, excrementele se adunau în butoi, făcând
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
preschimbându se curând în răcnete prelungi, care furau tihna lehuzelor și somnul sălbăticiunilor din pădurile învecinate. Nu părea a fi voce de ființă, ci mai degrabă scrâșnet de metal și huruit de bolovani rostogolindu-se pe grohotiș. Cu toate că schimbul de caraulă a fost redus la numai patru ceasuri, câțiva jandarmi dezertară din post, nemaiputând să suporte răgetele turbate și miasmele contagioase. Fură prinși și snopiți până la epuizare cu vâna de bou, în fața tâlharului ai cărui ochi licăriră din nou, pentru o
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
ar întîmpla, vreau să alerg", a zis din nou Ahimaaț. Și Ioab i-a zis: Dă fuga!" Ahimaaț a alergat pe drumul care duce în cîmpie, și a luat-o înaintea lui Cuși. 24. David ședea între cele două porți. Caraula s-a dus pe acoperișul porții spre zid, a ridicat ochii și s-a uitat. Și iată că un om alerga singur singurel. 25. Caraula a strigat, și a dat de știre împăratului. Împăratul a zis: Dacă este singur, aduce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
cîmpie, și a luat-o înaintea lui Cuși. 24. David ședea între cele două porți. Caraula s-a dus pe acoperișul porții spre zid, a ridicat ochii și s-a uitat. Și iată că un om alerga singur singurel. 25. Caraula a strigat, și a dat de știre împăratului. Împăratul a zis: Dacă este singur, aduce vești." Și omul acela se apropia din ce în ce mai mult. 26. Caraula a văzut un alt om alergînd; a strigat la portar: "Iată, un om aleargă singur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
ridicat ochii și s-a uitat. Și iată că un om alerga singur singurel. 25. Caraula a strigat, și a dat de știre împăratului. Împăratul a zis: Dacă este singur, aduce vești." Și omul acela se apropia din ce în ce mai mult. 26. Caraula a văzut un alt om alergînd; a strigat la portar: "Iată, un om aleargă singur singurel." Împăratul a zis: "Și el aduce vești." 27. Caraula a zis: "Alergătura celui dintîi pare că e a lui Ahimaaț, fiul lui Țadoc." Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
a zis: Dacă este singur, aduce vești." Și omul acela se apropia din ce în ce mai mult. 26. Caraula a văzut un alt om alergînd; a strigat la portar: "Iată, un om aleargă singur singurel." Împăratul a zis: "Și el aduce vești." 27. Caraula a zis: "Alergătura celui dintîi pare că e a lui Ahimaaț, fiul lui Țadoc." Și împăratul a zis: "Este un om de bine, și aduce vești bune." 28. Ahimaaț a strigat, și a zis împăratului: "Este bine de tot!" S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85050_a_85837]
-
se ducă să dea de veste la Izreel." 16. Și Iehu s-a suit în carul lui și a plecat la Izreel, căci Ioram era bolnav în pat acolo, și Ahazia, împăratul lui Iuda, se coborîse să-l vadă. 17. Caraula pusă pe turnul lui Izreel a văzut ceata lui Iehu venind, și a zis: "Văd o ceată de oameni." Ioram a zis: Ia un călăreț, și trimite-l înaintea lor să întrebe dacă este pace." 18. Călărețul s-a dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
călăreț, și trimite-l înaintea lor să întrebe dacă este pace." 18. Călărețul s-a dus înaintea lui Iehu, și a zis: "Așa zice împăratul: "Veniți cu pace?" Și Iehu a răspuns: "Ce-ți pasă de pace? Treci înapoia mea." Caraula a dat de știre, și a zis: "Solul s-a dus pînă la ei, și nu se mai întoarce." 19. Ioram a trimis un al doilea călăreț, care a ajuns la ei, și a zis: "Așa zice împăratul: "Veniți cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]
-
și nu se mai întoarce." 19. Ioram a trimis un al doilea călăreț, care a ajuns la ei, și a zis: "Așa zice împăratul: "Veniți cu pace?" Și Iehu a răspuns: "Ce-ți pasă de pace? Treci înapoia mea." 20. Caraula a dat de știre, și a zis: "S-a dus pînă la ei și nu se întoarce. Și alaiul este ca al lui Iehu, fiul lui Nimși, căci mînă ca un nebun." 21. Atunci Ioram a zis: "Înhamă!" Și au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85047_a_85834]