29 matches
-
oamenii desemnați de domnie, prin intermediul boierului din zonă, de regulă dintre mazili, sau chiar dintre răzeși. În epoca modernă, privighetorul de ocol (un fel de subprefect) ordona mazililor să strâng dările pe sferturi, plătite în moneda care circula atunci: galbeni, carboave, sorocoveți, ruble și lei. Printr-o poruncă a isprăvniciei ținutului Tecuci adresată privighetorului ocolului Berheci, Grigore Popa, se face cunoscut ciohodarului răzeșilor Antohești, din satul Oțelești, că a fost numit bumbășir (un fel de perceptor) asupra satelor: Glodurile, Oțelești, Tarnița
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
viziunea poporului față de acest personaj. Scriitorul Ion Creangă, recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveștilor și povestirilor, imaginației sale bogate, povestește cum Dumnezeu și Sfântul Petru s-au pus fiecare la câte un cap de pod, iar Ivan având asupra lui numai „două carboave“, a dat câte una fiecăruia, zicând: „Na-vă! Dumnezeu mi-a dat, eu dau și Dumnezeu iar mi-a da, că are de unde!“ Iar Dumnezeu îi spune: „Cine dă săracilor, împrumută pe Dumnezeu ... Scriitorul a fost inspirat desigur de cuvintele
MAI SUNT CERŞETORI ÎN LUMEA ASTA! de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346708_a_348037]
-
cu domnitori și prințese, luptători duri pentru cruce și negustori ce se tocmeau, cu un calm exasperant, începînd de la gerul Bobotezei și pînă la apariția primilor ghiocei mai albi și mai puri ca zăpada, pentru a cîștiga o amărîtă de carboavă, pe care o încercau în dinți, după gust, și nu după strălucirea amăgitoare a metalului. Și, deodată, Mancuse a încremenit într-un gînd și Jorge Amado l-a îndemnat să-și dea frîu liber impusului primar, care este de o
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
Cu chiu și vai am ajuns. Bineînțeles, primul drum a fost la redacția revistei Luceafărul unde Cezar și Mary Ivănescu mă așteptau. Când m-au văzut cei doi în ce hal arătam, cu batista la ochi, cu nasul cât o carboavă, s-au crucit: -Dar bine, fată dragă, (cu acest apelativ mă gratulau amândoi) - de ce ai mai venit? Nu puteai să te întorci acasă și să vii altă dată, când erai bine, m-a întrebat pe bună dreptate, îngrijorată, Mary, după ce
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345857_a_347186]
-
mustața ca pana corbului, cu ochii verzi, iuți la privire. Dumitrache Hazu își cercetă în car sumanul și traista, după aceea se îndreptă, nalt, și-și pipăi în chimir punga plină de parale: două hârtii de câte douăzeci și celelalte carboave. —Apoi de-acu mergem, zise el. Ion Băieșu, vorbind cu boii lui, chemându-i pe nume: Duman și Joian, îi puse la jug; după aceea îi apucă de funie și prinse a trece prin mulțimea deasă de oameni care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
pe sfori aceleași mișcări. Îi urmăresc gesturile fără să vreau. Sunt ale unui profesionist. În timp ce licoarea curge ca din țuțuroi, omul coboară și ridică polonicul în care licoarea face spumă deasă. Când s-a umplut, îl întinde clientului. După ce primește carboava, duce mâna la piept și se înclină cu respect...Merg încet, cu atenția trează. După cele pe care le văd mi se pare că sunt într-o altă lume...La ușa unei prăvălii se leagănă o legătură de opinci nou-nouțe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
lemn de cireș. — Când călătorim, suntem obligați să avem un bucătar cu noi? — Da, În Persia nu poți face un singur pas fără bucătarul, patul, covoarele și servitorii tăi. — Care sunt monedele străine care au curs În Persia? — Imperialii rusești, carboavele și ducații din Olanda. Monedele franceze și engleze sunt foarte rare. — Cum se numește actualul rege? — Naser al-Din Șah. Se spune că este un monarh excelent. — Da, este nespus de binevoitor În privința străinilor și extrem de generos. E foarte instruit, cunoaște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
cald, Scot mărgele de smarald. Am găsit-o și-n ierbar: Nu-i nici spin, nu-i nici țânțar, Dar și ea-i dintre acelea Care îți înțeapă pielea. Pomii fructiferi 38 Vai de dânsul, vai și vai! Pentru două-trei carboave Ar mai face el potcoave, Însă lumea n are cai. N-are cap, deci n-are fes, Și e doar într-o ureche; Este o unealtă veche Și înțeapă mai ales. Mlădioasă ca o iușcă Și apare din senin. Pe
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
nouă cu cinci fermoare și vechitura aceea cu fermoarul defect, am întâlnit doi bătrâni cerșitori, unul la un capăt de stradă, altul la celălalt capăt. Mi s-a făcut milă de ei și i-am miluit, nu cu "ultimile două carboave" ca Ivan, ci cu ultimii doi roni. Și pe urmă?... Cei doi nu erau doi sărmani de rând. Sub mantiile lor sărăcăcioase se ascundeau chiar sfântul Petre și Dumnezeu în persoană. Nu am stat mult pe gânduri. Am profitat de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
finalul poveștii e un elogiu adus spiritului nepieritor care a creat lumea minunată a basmelor, parte importantă a spiritualității neamului. Ivan este un rus bătrân, care slujise la oaste de când se știa. Pentru slujba lui conștiincioasă primise la eliberare două carboave. Dumnezeu și Sfântul Petru îl încearcă, făcându-se cerșetori la cele două capete ale unui pod, apoi, convinși de milostenia lui îi dăruiesc ceea ce cere el: să-i fie blagoslovită turbinca, în care să poată introduce pe cine vrea el
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
bine", s-au ivit protestele: poetul ne-pereche n-a fost ctitor și, în consecință, chipul lui n-are ce căuta pe peretele Uspeniei! O fi ctitorit Eminescu limba română și poezia română modernă, dar n-a contribuit cu nici o carboavă la ridicarea bisericii botoșănene. Până la urmă, s-a recurs la o soluție de compromis: fresca n-a fost rasă, dar chipul Luceafărului s-a acoperit c-o perdeluță. Unde-i lege, nu-i tocmeală, iar erminia hotărăște că nu poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
al lui Bassarabescu, Drepturile omului anunță că Bassarabescu a înnebunit. Ziarul socialist deschide chiar o listă de subscripție pentru căutarea bolnavului. Iată subscriitorii: Redacția Drepturilor omului, 1 rublă; Un fost corector la Trompeta Carpaților, 20 copeici; Mai mulți lipoveni, o carboavă; Colonia scopiților din Capitală, 3 bumășci. Bassarabescu era cunoscut de rusofilism. Așa se făcea presa pe atunci! (Id., ibid., foiletonul XLIII, AD., nr. 11862, 12 noiembrie 1922, p. 1.) Alte detalii despre sinuciderea locotenentului Albu: În ziua de 22 martie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Gagademicul Ciopi): să mă însor, să zămislesc puradei în loc de eseuri fragmentate, să ader la Pecereu, etc. (De-aș fi acceptat respectivele sfaturi ale "oamenilor de bine", m-ar fi putut ține de coaie, ca pe Săndel Călinescu, perfect modelat de carboava în cestiune, dar... azi eu aș fi proprietarul vilei din Păcurari, cadou de la UniverSECUritate; azi, la mine s-ar prezenta, cu sarsanalele pline, amatorii de înscrieri la doctorat. Așa-mi trebuie.) Oleacă începuse a-i stingheri incipienta gloriolă ce-mi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
joc. Fă-ne cinstea gazdei, îmi zise Cananău cu aer ademenitor, că doar ești cusut cu galbenii prinși de pe echipajul babacăi 76. Pune pe o carte măcar prețul biciului care era o vechitură și nu făcea mai mult de o carboavă 77. Bine zici!... Hai, zgârcitule!... Pune prețul biciului, adaose Hermeziu; ori îl pierzi, ori îl îndoiești 78. Unde nu merge o carboavă! Ași!... întâmpină Iancu Rosetti, vroind să mă aducă la ambiție. El, dac-a pierde o carboavă, se spânzură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Pune pe o carte măcar prețul biciului care era o vechitură și nu făcea mai mult de o carboavă 77. Bine zici!... Hai, zgârcitule!... Pune prețul biciului, adaose Hermeziu; ori îl pierzi, ori îl îndoiești 78. Unde nu merge o carboavă! Ași!... întâmpină Iancu Rosetti, vroind să mă aducă la ambiție. El, dac-a pierde o carboavă, se spânzură; îl știu eu ce tacâm de om e. Și așa începură cu toții să mă hărțuiască care-n dreapta, care-n stânga, iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de o carboavă 77. Bine zici!... Hai, zgârcitule!... Pune prețul biciului, adaose Hermeziu; ori îl pierzi, ori îl îndoiești 78. Unde nu merge o carboavă! Ași!... întâmpină Iancu Rosetti, vroind să mă aducă la ambiție. El, dac-a pierde o carboavă, se spânzură; îl știu eu ce tacâm de om e. Și așa începură cu toții să mă hărțuiască care-n dreapta, care-n stânga, iar eu m-am ținut cât m-am ținut, pănă când m-a luat apa, și am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
îl știu eu ce tacâm de om e. Și așa începură cu toții să mă hărțuiască care-n dreapta, care-n stânga, iar eu m-am ținut cât m-am ținut, pănă când m-a luat apa, și am pus o carboavă! Nu era să piară lumea pentru o carboavă! Am pus și am pierdut. Pe atunci, galbenul se socotea la cărți trei carboave! Neavând cu ce plăti, căci nu aveam mărunte, am pus carboava la pace și iar am pierdut. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Și așa începură cu toții să mă hărțuiască care-n dreapta, care-n stânga, iar eu m-am ținut cât m-am ținut, pănă când m-a luat apa, și am pus o carboavă! Nu era să piară lumea pentru o carboavă! Am pus și am pierdut. Pe atunci, galbenul se socotea la cărți trei carboave! Neavând cu ce plăti, căci nu aveam mărunte, am pus carboava la pace și iar am pierdut. Am rămas, prin urmare, dator cu două carboave. Atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
eu m-am ținut cât m-am ținut, pănă când m-a luat apa, și am pus o carboavă! Nu era să piară lumea pentru o carboavă! Am pus și am pierdut. Pe atunci, galbenul se socotea la cărți trei carboave! Neavând cu ce plăti, căci nu aveam mărunte, am pus carboava la pace și iar am pierdut. Am rămas, prin urmare, dator cu două carboave. Atunci, în loc să risc ca un om cuminte a treia carboavă și în caz de pierdere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
a luat apa, și am pus o carboavă! Nu era să piară lumea pentru o carboavă! Am pus și am pierdut. Pe atunci, galbenul se socotea la cărți trei carboave! Neavând cu ce plăti, căci nu aveam mărunte, am pus carboava la pace și iar am pierdut. Am rămas, prin urmare, dator cu două carboave. Atunci, în loc să risc ca un om cuminte a treia carboavă și în caz de pierdere să dau galbenul, să mântui, am pus amândouă carboavele la pace
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
o carboavă! Am pus și am pierdut. Pe atunci, galbenul se socotea la cărți trei carboave! Neavând cu ce plăti, căci nu aveam mărunte, am pus carboava la pace și iar am pierdut. Am rămas, prin urmare, dator cu două carboave. Atunci, în loc să risc ca un om cuminte a treia carboavă și în caz de pierdere să dau galbenul, să mântui, am pus amândouă carboavele la pace, ca să mă despăgubesc mai repede și să mai câștig o carboavă. Ce Dumnezeu!, gândii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
se socotea la cărți trei carboave! Neavând cu ce plăti, căci nu aveam mărunte, am pus carboava la pace și iar am pierdut. Am rămas, prin urmare, dator cu două carboave. Atunci, în loc să risc ca un om cuminte a treia carboavă și în caz de pierdere să dau galbenul, să mântui, am pus amândouă carboavele la pace, ca să mă despăgubesc mai repede și să mai câștig o carboavă. Ce Dumnezeu!, gândii eu, n-o să pierd de trei ori în șir, că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
am pus carboava la pace și iar am pierdut. Am rămas, prin urmare, dator cu două carboave. Atunci, în loc să risc ca un om cuminte a treia carboavă și în caz de pierdere să dau galbenul, să mântui, am pus amândouă carboavele la pace, ca să mă despăgubesc mai repede și să mai câștig o carboavă. Ce Dumnezeu!, gândii eu, n-o să pierd de trei ori în șir, că doar n-am jupuit pisici, după vorba cartoforilor. Am pierdut și a treia oară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
dator cu două carboave. Atunci, în loc să risc ca un om cuminte a treia carboavă și în caz de pierdere să dau galbenul, să mântui, am pus amândouă carboavele la pace, ca să mă despăgubesc mai repede și să mai câștig o carboavă. Ce Dumnezeu!, gândii eu, n-o să pierd de trei ori în șir, că doar n-am jupuit pisici, după vorba cartoforilor. Am pierdut și a treia oară. Eram acum dator cu patru carboave. Începu să fiarbă sângele în mine. Plătii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
mai repede și să mai câștig o carboavă. Ce Dumnezeu!, gândii eu, n-o să pierd de trei ori în șir, că doar n-am jupuit pisici, după vorba cartoforilor. Am pierdut și a treia oară. Eram acum dator cu patru carboave. Începu să fiarbă sângele în mine. Plătii galbenul și mai rămăsei dator cu o carboavă. Această ultimă carboavă pentru mine a fost clenciul 79 dracului. Vroind s-o recâștig, am dat mereu înainte, pierzând un galbăn, doi, trei, zece, cincisprezece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]