157 matches
-
Ion Buzași Numele lui (1861-1919) îl găsim doar în antologiile de literatură ardeleana din a doua jumătate a veacului trecut, alcătuite de Gh. Cardaș, Ion Breazu ș.a. Fără să fie un scriitor mare, Septimiu Albini a desfășurat o activitate literară și pedagogica meritorie. Că pentru multi ardeleni din veacul trecut, scrisul și catedră au fost arme de luptă pentru obținerea drepturilor naționale și pentru
Septimiu Albini by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17984_a_19309]
-
că Al. Colorian, poet el însuși, este in viata. A murit tot în 1971. Poeta și romanciera Sandra Cotovu a trăit pînă în 1987, cînd se apropia de 90 de ani. Cine a știut? N-am știut nici de Gh. Cardaș, a cărui Bibliografie românească veche (în colaborare cu I. Bianu) o parcurgeam la Astra din Sibiu prin '57-'58, a murit în 1984. Ce să mai vorbesc de poetul de origine basarabeana Vladimir Cavarnali sau de Virgil Caraivan, poet sămănătorist
Necunoscutii nostri contemporani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17996_a_19321]
-
poem în proză Aghan. Lovinescu îi rezervă și el un loc în Agende. Dar prea puțin prin comparație cu „sinteza” pe care o realizează Vlaicu Bârna, punând cap la cap surse dintre cele mai diverse (de la Bebs Delavrancea la Gheorghe Cardaș). De astă dată, spre deosebire de situația Anei Carenina, avem de-a face cu un nom de plume, Dinu Nicodin fiind anagrama parțială a lui Nicolae Joanidi. Omul ar fi fost putred de bogat până când o lovitură de bursă l-a lăsat
Când anecdota nu primează by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2520_a_3845]
-
în domeniul științelor - matematică, fizica sau economie. Virgil Madgearu, Gheorghe Zâne au foat absolvenții noștri, Călin Popovici, Constantin Drâmba, Călin Beșliu - unul dintre cei mai prestigioși profesori de fizică nucleară și modernă, Constantin Budeanu - fondatorul școlii de electrotehnica din România, Cardaș Agricolă - fondatorul învățământului agronomic din România, generalul-erou Eremia Grigorescu. Un exponent deosebit al promoției 1966 este Adrian Bejan, personalitate de mare prestigiu în domeniul termoenergeticii - unul dintre primii zece cercetători din lune, autorul unei teorii speciale - extensia principiului al doilea
Interviu cu directorul Vasile Ciuchină [Corola-blog/BlogPost/97497_a_98789]
-
puțin, un viitor în care se presupune că scrierea, neîncredințată tiparului, își va produce efectele. Probabil, însă, că nu atât de îndepărtat ca anul 1925, când apare, la Editura Casei Școalelor, cu introducere, indice de nume și glosar de Gh. Cardaș, prima ediție a Țiganiadei. În această epocă în care, spun tinerii Eliade și Vulcănescu, idealul național fusese astâmpărat, lăsând loc altor căutări, cartea lui Budai-Deleanu e rătăcită. Iar lectura ei, fatalmente târzie, îi eludează adecvarea la secolul care stătea să
Campania din Egipt by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5711_a_7036]
-
fi recuperată de la familia Lewandowski (urmașii soției scriitorului) de-abia în 1868, în urma diligențelor repetate și îndelungate ale lui Gheorghe Asachi, iar o primă ediție cât de cât utilizabilă a Țiganiadei va apărea tocmai în 1925, sub îngrijirea lui Gheorghe Cardaș. Și mai târziu, în 1953 - într-o epocă nefastă pentru recuperarea trecutului -, marele lingvist J. Byck va propune o primă ediție critică. Nici tentativele din anii ’70, susținute în principal de Florea Fugariu, competent clasicist și istoric al Școlii Ardelene
Ion Budai-Deleanu, într-o nouă ediție critică (I) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5168_a_6493]
-
are la dispoziție o limbă literară normată și un tipar prozodic acreditat de o tradiție solidă. Eugen Pavel, editorul beletristicii din volumul de față, a trebuit să se confrunte și cu edițiile anterioare, dintre care unele - cum ar fi edițiile Cardaș, pentru perioada interbelică, ulterior ediția Florea Fugariu, pentru cea actuală - au avut o circulație care le-a consacrat ca repere în mediul școlar, singurul, de fapt, în care Budai-Deleanu este încă un scriitor viu. Restaurarea prozodiei întrebuințate de scriitor a
Ion Budai-Deleanu în ediție critică (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5133_a_6458]
-
întrebuințate de scriitor a trebuit să treacă prin două etape: 1) analiza critică a edițiilor anterioare, prin confruntarea cu manuscrisul, și, respectiv, 2) reconstrucția, pe baza acestuia, a unei variante de text cât mai apropiate posibil de textul original. Ediția Cardaș a Țiganiadei, datând din 1925, a fost importantă pentru că s-a bazat, pentru prima dată, pe așa-zisa variantă B, definitivă, a epopeii, încheiată de Budai- Deleanu în 1812, și, de asemenea, pentru că nu și-a propus să altereze textul
Ion Budai-Deleanu în ediție critică (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5133_a_6458]
-
celorlalte literaturi occidentale cu vechime, dar poemul lui Ion Budai-Deleanu aproape că nu-și găsește după publicare - tipărire care a întârziat și ea cu un secol de la scrierea operei, varianta a doua, cea finală, apare abia în 1925 (ediția Gh. Cardaș) - criticul care să o ofere cititorilor sub înfățișarea potrivită. Epopeea a avut parte de peste o sută de abordări în texte critice mai mult sau mai puțin aplicate, de interes parțial sau integral, de întinderi și consistențe variate, de la articole ocazionale
Încremenirea în prejudecată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6089_a_7414]
-
persoane nu era suficientă deoarece îmi da a înțelege că erau publicate în întregime, iar în realitate sunt numai rezumate. Am urmat de asemeni sfatul tău și am trimis câte-o ilustrată de mulțumire d[omni]lor Chebap 4 și Cardaș 5. Ce mai faci? Ce gândești, ce nădăjduiești, ce construiești? Am auzit de succese fulminante, de victorii strălucitoare. Ori de câte ori încerc să aflu ceva despre tine, mi se răspunde cu generalități remarcabile prin lipsa lor de conținut real. Pentru numele lui
Însemnări despre tânărul G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6404_a_7729]
-
că a recurs la cel chirilic (pe copertă este reprodusă o scrisoare olografă în alfabet chirilic, în care se vede negru pe alb semnătura Ioanu Budai). Timotei Cipariu, Alexandru Papiu-Ilarian, Virgil Onițiu - al doilea editor al Țiganiadei, în 1900 -, Gheorghe Cardaș sau, în zilele noastre, Mihai Mitu îi ortografiază numele conform cu voința autorului și realitatea documentară. Ovid Densusianu a fost fi cel care, din motive necunoscute, l-a botezat Ion, dar inovația sa a prins, astfel încât și ediția academică din 2011
O nouă ediție Budai-Deleanu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3398_a_4723]
-
se hotăra asupra prețului, te amîna cu răspunsul și adesea te refuza, sub cuvînt că vrea și el să o citească. La Casa Anticarilor, un alt fost comisar, Vasilescu, frate cu Valjean, era dintre cei mai serviabili. Doi profesori, G. Cardaș și G. Potra, deschiseseră și ei anticariate pe numele soțiilor, primul la Casa Anticarilor, al doilea în coasta ei, cu cele mai rare și scumpe cărți, gravuri și documente. La G. Cardaș, în absență, venise, prin 1942, un tînăr, oferind
texte inedite by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/10967_a_12292]
-
era dintre cei mai serviabili. Doi profesori, G. Cardaș și G. Potra, deschiseseră și ei anticariate pe numele soțiilor, primul la Casa Anticarilor, al doilea în coasta ei, cu cele mai rare și scumpe cărți, gravuri și documente. La G. Cardaș, în absență, venise, prin 1942, un tînăr, oferind spre vînzare soției profesorului un exemplar de trei ori rar, ediția princeps a Poesiilor lui Eminescu, legată în pergament, cu inițialele fostului suveran și cu semnătura autografă a lui Mihai Eminescu. Cerea
texte inedite by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/10967_a_12292]
-
de trei ori rar, ediția princeps a Poesiilor lui Eminescu, legată în pergament, cu inițialele fostului suveran și cu semnătura autografă a lui Mihai Eminescu. Cerea un preț exorbitant: una sută mii lei. Pus să vorbească la telefon cu G. Cardaș, acasă la el, acesta s-a oferit să vină la anticariat, dar tînărul, politicos, a pretins că datoria lui era să se deranjeze, că va lua un taxi și-i va prezenta cartea. - Cum nu l-ai văzut dumneata, îmi
texte inedite by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/10967_a_12292]
-
oferit să vină la anticariat, dar tînărul, politicos, a pretins că datoria lui era să se deranjeze, că va lua un taxi și-i va prezenta cartea. - Cum nu l-ai văzut dumneata, îmi spunea cu mare părere de rău Cardaș, nu l-am văzut nici eu. S-a răzgîndit. Se vede că s-a temut să nu-i rețin cartea cu forța. Presupun că era un fost legionar, că furgăsise cartea și că a socotit mai prudent să nu dea
texte inedite by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/10967_a_12292]
-
am văzut nici eu. S-a răzgîndit. Se vede că s-a temut să nu-i rețin cartea cu forța. Presupun că era un fost legionar, că furgăsise cartea și că a socotit mai prudent să nu dea ochii cu Cardaș. Oricum ar fi, era singurul exemplar al cărții semnat de marele poet, la cererea lui A. C. Cuza, care apoi l-a dăruit regelui, în legătura cuvenită. Anticarii subțiri și bibliofilii în genere pot așadar parafraza dictonul și suspina cuvintele: - Sunt
texte inedite by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/10967_a_12292]
-
care i-a provocat „suferințe mari”. „Excepțional de inteligent și de subtil - spune memorialistul - ofițerul n-a putut să se facă mai prost” sau, cu alte cuvinte, „inteligența lui era așezată prea aproape de gură”. În același sens mărturisește și Gh. Cardaș, care îl cunoscuse pe căpitan, cu un an înaintea morții acestuia, într-o stațiune de odihnă. Omul i s-a părut și lui dur, cu o conversație „ca o avalanșă de zăpadă ce cade de pe creștetul munților și acoperă toată
O figură din insectarul lui E. Lovinescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13323_a_14648]
-
convorbire: „Am isprăvit romanul. E ceva strașnic. O să fie o lovitură pentru toți.”, pentru a glosa pe marginea lipsei de modestie ce „îi venea din tainițe afunde, mai tari decît voința lui”. Mai încrezător în valoarea noii lucrări este Gh. Cardaș. Invocînd un text publicat de George Cornea în „Rampa” sub titlul Razia, care ar fi fost, cum a ghicit Mihail Dragomirescu, un fragment de roman, el scria: „Încercările sale în direcția romanului social ne vor spune mai tîrziu ce a
O figură din insectarul lui E. Lovinescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13323_a_14648]
-
Liov, unde autorul s-a stins în 1820) avea să fie halucinant de potrivnică. Țiganiada ( în prima ei versiune) avea să fie publicată într-o revistă puțin difuzată, abia în anii 1875-1877 trei generații umane mai târziu Ediția lui Gh. Cardaș, în 1925, redă versiunea din 1812 ( cu deplorabile neglijențe spune Al. Piru), primul ei editor critic, în 1953, fiind Jacques Byck, înainte de marea ediție de referință a lui Florea Fugariu. Ion Budai-Deleanu rămâne un întârziat uriaș, de două ori. Mai
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
presă. Le-am dat niște dinozauri din anii ’70-’80, printre care și un cunoscut oligarh de presă. Acesta a primit imediat interdicție de intrare în Germania, s-a speriat și și-a luat cetenie israeliană. - În acest volum demaști cardașii, un “sistem ticăloșit”, abuzuri și chiar înaltă trădare. Ce alte elemente califica “Puterea din umbră” drept o carte document? - În primul rând, documentele în facsimil, unele scoase de la Strict Secret. Apoi, documentele oficiale ale MAE și ale Guvernului României, declarațiile
PUTEREA DIN UMBRA O CARTE DOCUMENT DESPRE CUM SE SCRIE ISTORIA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 124 din 04 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349610_a_350939]
-
latin-român din secolul al XVIII-lea printre manuscrisele Bibliotecii Brukenthal, SCL, 1960, 3; Ștefan Meteș, Din relațiile noastre cu Rusia, MA, 1960, 11-12; Seche, Schiță, I, 10-11; C. Șerban, Contribuție la repertoriul corespondenței stolnicului Constantin Cantacuzino, STD, 1966, 4; Gh. Cardaș, Teodor Corbea, poet și traducător al „Psaltirii”, MO, 1967, 1-2; Octavian Șchiau, Doina Curticăpeanu, „Psaltirea” lui Teodor Corbea, ST, 1967, 12; Ivașcu, Ist. lit., I, 202, 219, 239, 561; Ist. lit., I, 505-508, 515-516; Piru, Ist. lit., I, 280-281; Gáldi
CORBEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286409_a_287738]
-
932; Perpessicius, Opere, II, 30-33; George Baiculescu, George Cornea, „Nebunia lumii”, ALA, 1925, 219; Tudor Teodorescu-Braniște, „Nebunia lumii” de George Cornea, „Aurora”, 1925, 1007; Tudor Teodorescu-Braniște, G. Cornea, „Aurora”, 1925, 1215; Gala Galaction, Opere alese, II, București, 1961, 277-281; Gh. Cardaș, O lacrimă în amintirea unui prieten: George Cornea, „Țara de Jos”, 1925, 1; G. B.[G. Baiculescu], O lacrimă pentru George Cornea, VL, 1926, 3; Lovinescu, Scrieri, II, 360-363; G. Ursu, G. Nedelea, Antologia scriitorilor bârlădeni, Bârlad, 1937, 69-71; Dicț
CORNEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286420_a_287749]
-
și pref. Vasile Badiu, Chișinău, 1989. Antologii: Suspine. Poezii populare din Basarabia, pref. G. Coșbuc, București, 1897; Cântece și versuri alese din cei mai buni scriitori români, București, 1904. Repere bibliografice: Bogdan Istru, „Răsunete din Basarabia”, VBA, 1937, 5-6; Gheorghe Cardaș, Gheorghe V. Madan, PBU, 462-489; Petre V. Ștefănucă, „De la noi din Basarabia”, VBA, 1939, 6; George Mărgărit, Basarabia în literatură, „Curier ieșean”, 1941, 7-9; Haneș, Scriitorii, 293, 295; Bezviconi, Profiluri, 314; Ion Ciocanu, Dreptul la critică, Chișinău, 1990, 135-141; Iordan
MADAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287946_a_289275]
-
limbi străine, susținerea de cursuri, seminarii, conferințe, instituirea de premii. Între membrii Institutului figurau, în 1922, Gheorghe Adamescu, George Baiculescu, A. Bădăuță, Al. Bogdan, Victor Brătulescu, Emilian I. Constantinescu, G. Murnu, D. Panaitescu, Scarlat Struțeanu, precum și studenții G. Călinescu, Gheorghe Cardaș, Șerban Cioculescu, D. Ciurezu, Ion Colan, Pompiliu Constantinescu, Mihail Gregorian, Teodora Ioachimescu, Alexandrina Istrătescu, Avram Todor. În anul întemeierii consiliul universitar de conducere era constituit din Mihail Dragomirescu - președinte, Constanța Marinescu - casier, Scarlat Struțeanu - redactor, N. Russu - secretar, Emilian I.
INSTITUTUL DE LITERATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287564_a_288893]
-
La Roșiorii de Vede, București, [1924]; Povești despre Vlad Vodă Țepeș, Cernăuți, 1936; Viața și faptele lui Vlad Vodă Țepeș, Cernăuți, 1937; Bucăți alese, I-II, îngr. și pref. Paul I. Papadopol, București, [1937]; Basmele românilor, îngr. și pref. Gh. Cardaș, București, 1939; Basmele românilor, București, 1943; Opere, I-II, îngr. Aristița Avramescu, introd. Corneliu Bărbulescu, București, 1969-1971; Lupul pârcălab. Snoave și zicători populare, îngr. Aristița Avramescu, pref. Adrian Fochi, București, 1970; Pasărea măiastră, pref. Ion Roman, București, 1974; Legende sau
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]