27 matches
-
b) pacienții cu HDS moderată. ... 2. Pentru protezarea paliativă endoesofagiană, gastro-duodenală, colonică și biliopancreatică: a) cancer esofagian obstructiv; ... b) cancer bronhopulmonar; ... c) fistule eso-traheale, eso-pleurale sau eso-mediastinale; ... d) recidive postoperatorii sau fistule anastomotice postoperatorii; ... e) cancer gastric avansat cu stenoză cardială sau antropilorică; ... f) cancer duodenal; ... g) ampulom vaterian sau cancer pancreatic cu invazie duodenală; ... h) stenoză pilorică sau duodenală benignă; ... i) adenopatii sau alte formațiuni compresive; ...�� j) ocluzia sau subocluzia colonică malignă; ... k) palierea cancerului colonic avansat; ... l) fistule colonice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263429_a_264758]
-
stângă, Marocul." Opusul Maghreb-ului este "Mashriq"-ul, „Est“, „Răsărit”, derivat din verbul arab "sharaqa": „a răsări” (Soare). Inițial, culturile în Maghreb au fost de natură pur africană. Cu extinderea agriculturii au ajuns în Egipt influențe orientale și odată cu extinderea culturii cardiale (sau impresso - neoliticul timpuriu în zona vest-mediteraneană) și în Maghreb. În Antichitate acesta a fost inițial sub influență feniciană. Cartagina, cel mai mare și puternic oraș fenician se afla în Tunisia. După Războaiele Punice întreaga regiune a fost înglobată Imperiului
Magreb () [Corola-website/Science/306454_a_307783]
-
La genèse et l’évolution des cultures paléolithiques sur le territoire de la Roumanie, Iași, 1987, în Analele Științifice ale Universității Iași, seria Istorie, t.XXXV, 1989, p. 89-90. 9.J.Guilaine, A.Freises, R.Montjardin, Leucate-Corrège, habitat noyé du Néolithique Cardial, Toulouse et Sète, 1984, în Analele Științifice ale Universității Iași, seria Istorie, t.XXXVI, 1990, p. 166-167. 10.Archäologische Nachrichten aus Baden, 38-39, Freiburg, 1987, în Arheologia Moldovei, XIV, 1991, p. 167. 11.Chipped Stone Industries of early farming cultures
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
prezintă o porțiune verticală, constituită din fundul stomacului (fornix sau camera cu aer) și corpul stomacului, și o porțiune orizontală, formată din antrul și canalul piloric ce comunică cu duodenul prin orificiul piloric. Mucoasa gastrică este prevăzută cu glande gastrice cardiale și pilorice, care secretă mucus, glande ale fundului și corpului stomacului, care secretă pepsină, HCl, și celule accesorii, ce secretă mucus. Intestinul subțire este cel mai lung segment (4-5 m), care se întinde de la pilor la valvula ileo-cecală, prin care
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
firesc problema autodigestiei stomacului. Rezistența mucoasei gastrice la acțiunea sucului gastric s-ar datora fie alcalinității protoplasmei, fie unei acțiuni neutralizante asigurată de secreția unor antifermenți. Un astfel de rol a fost atribuit mucinei, mucoproteină secretată de glandele pilorice și cardiale, precum și de celulele mucoase ale gâtului glandelor fundice și caliciforme, ce tapetează mucoasa gastrică. Suprafața stomacului este acoperită de un strat de mucus cu o grosime de 1-1,5 mm, având reacție alcalină sau neutră, cu excepția zonelor de formare a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vagale, iar secretina și progesteronul reduc tonusul sfincterului. Menținerea cardiei închise previne refluxul conținutului gastric protejând mucoasa esofagiană de agresiunea acidă a sucului gastric. In timpul creșterii presiunii intraabdominale (tuse, strănut, ridicare de greutăți) presiunea gastrică tinde să depășească tonusul cardial, ducând la refluarea conținutului gastric în esofag. Acest lucru este împiedicat prin valva care se crează la nivelul segmentului abdominal al esofagului odată cu creșterea presiunii abdominale. Reglarea deglutiției Calea aferentă a reflexului de deglutiție este constituită din fibrele senzitive ale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
colinergice stimulează constricția sfincterului; pe când fibrele vagale inhibitorii eliberează neurotransmițători cum ar fi VIP care determină relaxarea sfincterului. Hormoni cum ar fi: CCK, gastrina, GIP, secretina produc constricția sfincterului piloric. 3.2. Sucul gastric Produsul de secreție al glandelor gastrice (cardiale, fundice, pilorice) este reprezentat de sucul gastric. Acesta este un lichid incolor, clar sau ușor opalescent, acid (pH de 1-1,5), densitate 1002-1009. La om se secretă aproximativ 1500 ml de suc gastric în 24 ore; debitul secretor crește în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
Tabel 3. Modelul antropocentric: Subsistemul "Părțile corpului omenesc" (selectiv) Schemă preconceptuală stabilă Metaforă medicală Realizare lingvistică gr. καρδία(-ας) /καρδίη (-ης) ,,inimă"; "stomac" ,,cardiac": "care se referă la inimă sau aparține inimii". fr. cardiaque (s.m.); ro. cardiac (adj.); en. cardiac/ cardial. gr. πούς (ποδός) ,,picior" ,,podocyte": "celulă ce prezintă numeroase prelungiri primare sau secundare denumite pedicele". fr. podocyte (s.m); ro. podocit (s.n.); en. podocyte. gr. πνεΰμα (-ατος) ,,respirație, aparat respirator" ,,pneumonia": ,,Inflamație a alveolelor [...] de la nivelul plămânilor". fr. pneumonie (s.f.
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
vagale, iar secretina și progesteronul reduc tonusul sfincterului. Menținerea cardiei închise previne refluxul conținutului gastric protejând mucoasa esofagiană de agresiunea acidă a sucului gastric. In timpul creșterii presiunii intraabdominale (tuse, strănut, ridicare de greutăți) presiunea gastrică tinde să depășească tonusul cardial, ducând la refluarea conținutului gastric în esofag. Acest lucru este împiedicat prin valva care se crează la nivelul segmentului abdominal al esofagului odată cu creșterea presiunii abdominale. Reglarea deglutiției Calea aferentă a reflexului de deglutiție este constituită din fibrele senzitive ale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
colinergice stimulează constricția sfincterului; pe când fibrele vagale inhibitorii eliberează neurotransmițători cum ar fi VIP care determină relaxarea sfincterului. Hormoni cum ar fi: CCK, gastrina, GIP, secretina produc constricția sfincterului piloric. 3.2. Sucul gastric Produsul de secreție al glandelor gastrice (cardiale, fundice, pilorice) este reprezentat de sucul gastric. Acesta este un lichid incolor, clar sau ușor opalescent, acid (pH de 1-1,5), densitate 1002-1009. La om se secretă aproximativ 1500 ml de suc gastric în 24 ore; debitul secretor crește în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
vagale, iar secretina și progesteronul reduc tonusul sfincterului. Menținerea cardiei închise previne refluxul conținutului gastric protejând mucoasa esofagiană de agresiunea acidă a sucului gastric. In timpul creșterii presiunii intraabdominale (tuse, strănut, ridicare de greutăți) presiunea gastrică tinde să depășească tonusul cardial, ducând la refluarea conținutului gastric în esofag. Acest lucru este împiedicat prin valva care se crează la nivelul segmentului abdominal al esofagului odată cu creșterea presiunii abdominale. Reglarea deglutiției Calea aferentă a reflexului de deglutiție este constituită din fibrele senzitive ale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
colinergice stimulează constricția sfincterului; pe când fibrele vagale inhibitorii eliberează neurotransmițători cum ar fi VIP care determină relaxarea sfincterului. Hormoni cum ar fi: CCK, gastrina, GIP, secretina produc constricția sfincterului piloric. 3.2. Sucul gastric Produsul de secreție al glandelor gastrice (cardiale, fundice, pilorice) este reprezentat de sucul gastric. Acesta este un lichid incolor, clar sau ușor opalescent, acid (pH de 1-1,5), densitate 1002-1009. La om se secretă aproximativ 1500 ml de suc gastric în 24 ore; debitul secretor crește în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
arterei mezenterice superioare din epiploonul hepaticoduodenal și din spatele pancreasului; Grupul IV ( N4 ) este reprezentat de ganglionii distali. S-a reproșat acestei clasficări necorespondența stadiului în unele situații: ganglioni perigastrici pozitivi N1 în tumora antrală, constituie ganglioni distali (N4) în localizarea cardială a tumorii. 34 Numerotând stațiile ganglionare și starea ganglionilor și corelându-le cu sediul tumorii primare se poate planifica extinderea rezecției. Japonezii consideră că extinderea la ganglionii regionali este determinată de localizarea tumorii, dar această concepție nu a fost confirmată de
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
mica curbură proximal de joncțiunea eso-gastrică în jos se extirpă cu pediculul gastric stâng, începând cu ligatura ramurilor ascendente ale arterei și venei la nivelul hiatusului. Dacă se observă ganglioni invadați în acest țesut se preferă gastrectomia totală. Extirparea ganglionilor cardiali stângi nu este indicată datorită riscurilor în cancerele distale, când operația nu are șanse de a fi curativă. În partea finală a disecției este separată partea stângă a marelui epiploon de unghiul stâng al colonului, și după linia de rezecție
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
întâlnesc în această disecție: artera gastrică scurtă care trece în spatele stomacului (artera gastrică posterioarăă ram din artera splenică și artera diafragmatică stângă, care va fi secționată la marginea superioară a glandei suprarenale stângi pentru a putea permite disecția țesutului ganglionar cardial stâng de pe pilierul stâng. Ramul subfrenic stâng va fi secționat la nivelul diafragmului, curățind țesutul de pe fața stângă a joncțiunii eso-gastrice. Trebuie să ținem cont de faptul că în această zonă cardia este retroperitoneală și rezecția trebuie să includă tot
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
vagale, iar secretina și progesteronul reduc tonusul sfincterului. Menținerea cardiei închise previne refluxul conținutului gastric protejând mucoasa esofagiană de agresiunea acidă a sucului gastric. In timpul creșterii presiunii intraabdominale (tuse, strănut, ridicare de greutăți) presiunea gastrică tinde să depășească tonusul cardial, ducând la refluarea conținutului gastric în esofag. Acest lucru este împiedicat prin valva care se crează la nivelul segmentului abdominal al esofagului odată cu creșterea presiunii abdominale. Reglarea deglutiției Calea aferentă a reflexului de deglutiție este constituită din fibrele senzitive ale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
colinergice stimulează constricția sfincterului; pe când fibrele vagale inhibitorii eliberează neurotransmițători cum ar fi VIP care determină relaxarea sfincterului. Hormoni cum ar fi: CCK, gastrina, GIP, secretina produc constricția sfincterului piloric. 3.2. Sucul gastric Produsul de secreție al glandelor gastrice (cardiale, fundice, pilorice) este reprezentat de sucul gastric. Acesta este un lichid incolor, clar sau ușor opalescent, acid (pH de 1-1,5), densitate 1002-1009. La om se secretă aproximativ 1500 ml de suc gastric în 24 ore; debitul secretor crește în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
vagale, iar secretina și progesteronul reduc tonusul sfincterului. Menținerea cardiei închise previne refluxul conținutului gastric protejând mucoasa esofagiană de agresiunea acidă a sucului gastric. In timpul creșterii presiunii intraabdominale (tuse, strănut, ridicare de greutăți) presiunea gastrică tinde să depășească tonusul cardial, ducând la refluarea conținutului gastric în esofag. Acest lucru este împiedicat prin valva care se crează la nivelul segmentului abdominal al esofagului odată cu creșterea presiunii abdominale. Reglarea deglutiției Calea aferentă a reflexului de deglutiție este constituită din fibrele senzitive ale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
colinergice stimulează constricția sfincterului; pe când fibrele vagale inhibitorii eliberează neurotransmițători cum ar fi VIP care determină relaxarea sfincterului. Hormoni cum ar fi: CCK, gastrina, GIP, secretina produc constricția sfincterului piloric. 3.2. Sucul gastric Produsul de secreție al glandelor gastrice (cardiale, fundice, pilorice) este reprezentat de sucul gastric. Acesta este un lichid incolor, clar sau ușor opalescent, acid (pH de 1-1,5), densitate 1002-1009. La om se secretă aproximativ 1500 ml de suc gastric în 24 ore; debitul secretor crește în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
și transversal, la nivelul peretelui esofagian pe unde ies canalele limfatice; canale limfatice ce pot avea o direcție transversală, ascendentă sau descendentă [15]. Esofagul toracic inferior drenează spre ganglionii paraesofagieni inferiori, ganglionii subcarenali și paratraheali inferiori, dar și spre ganglionii cardiali, celiaci etc. Iar porțiunea abdominală a esofagului este tributară limfatic ganglionilor subcarenali, ganglionilor paracardiali și ai regiunii celiace, cât și ganglionilor paraesofagieni inferiori, subcarenali. Limfa provenită din esofag poate ajunge direct în ductul toracic printr-un canal limfatic fără a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
vagale, iar secretina și progesteronul reduc tonusul sfincterului. Menținerea cardiei închise previne refluxul conținutului gastric protejând mucoasa esofagiană de agresiunea acidă a sucului gastric. In timpul creșterii presiunii intraabdominale (tuse, strănut, ridicare de greutăți) presiunea gastrică tinde să depășească tonusul cardial, ducând la refluarea conținutului gastric în esofag. Acest lucru este împiedicat prin valva care se crează la nivelul segmentului abdominal al esofagului odată cu creșterea presiunii abdominale. Reglarea deglutiției Calea aferentă a reflexului de deglutiție este constituită din fibrele senzitive ale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
colinergice stimulează constricția sfincterului; pe când fibrele vagale inhibitorii eliberează neurotransmițători cum ar fi VIP care determină relaxarea sfincterului. Hormoni cum ar fi: CCK, gastrina, GIP, secretina produc constricția sfincterului piloric. 3.2. Sucul gastric Produsul de secreție al glandelor gastrice (cardiale, fundice, pilorice) este reprezentat de sucul gastric. Acesta este un lichid incolor, clar sau ușor opalescent, acid (pH de 1-1,5), densitate 1002-1009. La om se secretă aproximativ 1500 ml de suc gastric în 24 ore; debitul secretor crește în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
al VI-lea și mai ales în cursul celui de-al V-lea. Îmbinată cu condițiile locale, influența axei mediteraneene a fost, în mod cert, esențială. Prezența vaselor de lut decorate cu ajutorul unei cochilii, cardium, a dat numele culturii numite "cardială". Ea se întinde pe ansamblul regiunilor de coastă mediteraneene, neatingînd mai mult de 100 de kilometri în interiorul teritoriului. Cardialii sînt încă atașați structurilor trecutului: cules, adăposturi sub stîncă, dar în același timp ei practică creșterea oilor și a caprelor; cultivă
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
același timp ei practică creșterea oilor și a caprelor; cultivă grîul și orzul. Există așezări în aer liber, sate abia conturate, ca în cazul sitului de la Courthéson în Vaucluse cu colibele sale circulare. Către mileniul al IV-lea, influența grupului cardial atinge regiuni mai nordice (situl de la Roucadour în Lot), dar această răspîndire rămîne foarte limitată. De fapt în regiunile orientale ale Franței se constituie primele civilizații agricole cu cultură "rubanée", după numele, și în acest caz, al modelelor de pe vasele
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
S 300-400 Bonito 2088 2003 H Ț 300-400 Brateș 1001 2003 H S 400-500 Bucium 1991 radiat (2001) H S 200-300 Bucovina 1003 1994 H Ț 100-200 b Campion 1001 1998 H S 500-600 Caraibe 2003 1997 H Ț 100-200 Cardial 2070 1995 H Ț 100-200 Cecilia 2001 1995 H S 500-600 CeciliaCB 2001 1997 H S 500-600 (13) Celest 2082 2003 H S 400-500 Cervia 2007 1995 H S 500-600 Cherif 2004 1999 H S 300-400 Ciclon 1001 1991 2001
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]