KorAP: Find »[drukola/base=cardioplegie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...9 >

224 matches

Corola-blog/BlogPost/380786_a_382115

392 din 27 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Crezi încă în karma iluziei, reduci la absurd gând, suflet, lumină, spirit, cu precizia chirurgului, prin intervenții dure, induci asistola cardiacă crezând într-o protecție a miocitelor retrograd prin sinus coronar administrezi cardioplegia cu sânge, tehnici rafinate de circulație artificială, oprirea circulatorie, hipotermia profundă ți-era de ajutor vase dilatate riscau să mi se spargă contra-cronometru, conștient de efectul prelungit, mi-ai produs leziuni ireversibile răspunsul inflamator indica clinic sindromul postperfuzie anestezia anevrismului

FIBRILAŢIA VENTRICULARĂ ~ SEVERA TULBURARE DE RITM A INIMII de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/380786_a_382115]
Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125

în Ediția nr. 392 din 27 ianuarie 2012. Crezi încă în karma iluziei, reduci la absurd gând, suflet, lumină, spirit, cu precizia chirurgului, prin intervenții dure, induci asistola cardiacă crezând într-o protecție a miocitelor retrograd prin sinus coronar administrezi cardioplegia cu sânge, tehnici rafinate de circulație artificială, oprirea circulatorie, hipotermia profundă ți-era de ajutor vase dilatate riscau să mi se spargă contra-cronometru, conștient de efectul prelungit, mi-ai produs leziuni ireversibile răspunsul inflamator indica clinic sindromul postperfuzie anestezia anevrismului

IRINA LUCIA MIHALCA [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
viteza filmului unui alt timp, ... Citește mai mult Crezi încă în karma iluziei,reduci la absurd gând, suflet, lumină, spirit,cu precizia chirurgului, prin intervenții dure,induci asistola cardiacă crezând într-o protecție a miocitelor retrograd prin sinus coronar administrezi cardioplegia cu sânge,tehnici rafinate de circulație artificială, oprirea circulatorie,hipotermia profundă ți-era de ajutorvase dilatate riscau să mi se spargăcontra-cronometru, conștient de efectul prelungit,mi-ai produs leziuni ireversibile răspunsul inflamator indica clinic sindromul postperfuzieanestezia anevrismului localizat în spatele ochilornu

IRINA LUCIA MIHALCA [Corola-blog/BlogPost/380796_a_382125]
Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

în Sistemul arterial aortic patologie și tratament chirurgical, vol. I, Editura Medicală, București, 1982, pp. 614-662). Punerea la punct a detaliilor privind tehnica chirurgicală, strategia și tactica intervenției, introducerea principiilor moderne de protecție miocardică și a tehnicilor de administrare a cardioplegiei au reprezentat pași mari făcuți în direcția alinierii chirurgiei coronariene din țara noastră la standardele unanim acceptate astăzi. O dată cu creșterea numărului de intervenții chirurgicale pentru boala cardiacă ischemică, cu abordarea unor bolnavi mai dificili din punct de vedere al leziunilor

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
măsură și în perioada premergătoare instituirii by-pass-ului cardiopulmonar, precum și după desprinderea de circulația extracorporeală. Protecția miocardică în timpul clampării aortei Strategiile de protecție miocardică pe durata clampării aortei au evoluat de la oprirea ischemică a cordului în hipotermie (61) până la recent utilizata cardioplegie sanguină continuă caldă (62), trecând printr-o serie de metode și tehnici aparent diametral opuse: oprire ischemică fibrilație ventriculară, cardioplegie cristaloidă cardioplegie sanguină, administrare anterogradă administrare retrogradă, cardioplegie caldă cardioplegie rece, administrare continuă administrare intermitentă. Deși fibrilația ventriculară în hipotermie

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
de protecție miocardică pe durata clampării aortei au evoluat de la oprirea ischemică a cordului în hipotermie (61) până la recent utilizata cardioplegie sanguină continuă caldă (62), trecând printr-o serie de metode și tehnici aparent diametral opuse: oprire ischemică fibrilație ventriculară, cardioplegie cristaloidă cardioplegie sanguină, administrare anterogradă administrare retrogradă, cardioplegie caldă cardioplegie rece, administrare continuă administrare intermitentă. Deși fibrilația ventriculară în hipotermie profundă este o măsură relativ bună de protecție miocardică și indicată în special în cazul în care clamparea aortei nu

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
miocardică pe durata clampării aortei au evoluat de la oprirea ischemică a cordului în hipotermie (61) până la recent utilizata cardioplegie sanguină continuă caldă (62), trecând printr-o serie de metode și tehnici aparent diametral opuse: oprire ischemică fibrilație ventriculară, cardioplegie cristaloidă cardioplegie sanguină, administrare anterogradă administrare retrogradă, cardioplegie caldă cardioplegie rece, administrare continuă administrare intermitentă. Deși fibrilația ventriculară în hipotermie profundă este o măsură relativ bună de protecție miocardică și indicată în special în cazul în care clamparea aortei nu se poate

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
evoluat de la oprirea ischemică a cordului în hipotermie (61) până la recent utilizata cardioplegie sanguină continuă caldă (62), trecând printr-o serie de metode și tehnici aparent diametral opuse: oprire ischemică fibrilație ventriculară, cardioplegie cristaloidă cardioplegie sanguină, administrare anterogradă administrare retrogradă, cardioplegie caldă cardioplegie rece, administrare continuă administrare intermitentă. Deși fibrilația ventriculară în hipotermie profundă este o măsură relativ bună de protecție miocardică și indicată în special în cazul în care clamparea aortei nu se poate realiza în condiții de siguranță (ateromatoza

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
oprirea ischemică a cordului în hipotermie (61) până la recent utilizata cardioplegie sanguină continuă caldă (62), trecând printr-o serie de metode și tehnici aparent diametral opuse: oprire ischemică fibrilație ventriculară, cardioplegie cristaloidă cardioplegie sanguină, administrare anterogradă administrare retrogradă, cardioplegie caldă cardioplegie rece, administrare continuă administrare intermitentă. Deși fibrilația ventriculară în hipotermie profundă este o măsură relativ bună de protecție miocardică și indicată în special în cazul în care clamparea aortei nu se poate realiza în condiții de siguranță (ateromatoza severă a

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
distensia ventriculului stâng (63). Pe durata clampării aortei, în condițiile întreruperii irigării cu sânge a miocardului, ischemia instalată acut transformă celula miocardică într-o celulă în șoc operator, fapt demonstrat atât prin studii experimentale, cât și prin biopsii miocardice intraoperatorii. Cardioplegia În 1955 Melrose (64) folosește pentru prima dată în practica clinică sânge hiperpotasemic pentru a induce oprirea controlată în diastolă a cordului pe durata clampării aortei în vederea reducerii necesarului metabolic al miocardului, îmbunătățirea vizibilității în câmpul operator și facilitarea intervenției

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
hipotermia reduce consumul miocardic de oxigen la 2,9 ± 0,9 mL/100 g/ min în timp ce soluția cardioplegică rece aduce consumul miocardic de oxigen la un nivel de 0,3 ± 0,1 mL/100 g/min ș69ț). Administrarea intermitentă a cardioplegiei la intervale de 15-20 de minute asigură oxigenul și substratul metabolic pentru necesitățile bazale ale cordului oprit aflat în hipotermie, îndepărtând totodată produșii de metabolism. De asemenea, se previne creșterea temperaturii miocardice prin spălarea soluției cardioplegice intracoronariene de către fluxul colateral

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
potasiu, magneziu, procaină), substrat energetic (glucoză, oxigen, glutamat, aspartat), pH adecvat (THAM, bicarbonat, fosfat), evitarea edemului celular (osmolaritate adecvată), stabilizarea membranelor (calciu, sodiu, antagoniști de calciu, captatori de radicali liberi de oxigen). Există fără îndoială o serie de avantaje ale cardioplegiei sanguine care au impus-o în practica curentă a multor centre de chirurgie cardiacă: capacitate crescută de transport a oxigenului, limitarea hemodiluției, asigurarea presiunii oncotice, capacitate de tamponare superioară a valențelor acide, efecte reologice la nivelul microcirculației, captarea radicalilor liberi

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-o în practica curentă a multor centre de chirurgie cardiacă: capacitate crescută de transport a oxigenului, limitarea hemodiluției, asigurarea presiunii oncotice, capacitate de tamponare superioară a valențelor acide, efecte reologice la nivelul microcirculației, captarea radicalilor liberi de oxigen. De asemenea, cardioplegia sanguină favorizează metabolismul aerob la nivelul miocardului pe durata clampării aortei, reduce producția de acid lactic, conservă depozitele de fosfat macroergic (70). Există studii care au arătat superioritatea cardioplegiei sanguine în ceea ce privește reducerea incidenței infarctului miocardic perioperator, a sindromului de debit

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
reologice la nivelul microcirculației, captarea radicalilor liberi de oxigen. De asemenea, cardioplegia sanguină favorizează metabolismul aerob la nivelul miocardului pe durata clampării aortei, reduce producția de acid lactic, conservă depozitele de fosfat macroergic (70). Există studii care au arătat superioritatea cardioplegiei sanguine în ceea ce privește reducerea incidenței infarctului miocardic perioperator, a sindromului de debit cardiac scăzut și a mortalității (71). La acestea se mai poate adăuga capacitatea de resuscitare pe care o realizează soluțiile cardioplegice sanguine îmbogățite (glutamat, aspartat) asupra cordului cu rezerve

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
inducția caldă (72), hot shot și reperfuzia caldă controlată (73). Rosenkranz (74) a arătat că deficitul de produși intermediari ai ciclului Krebs (glutamat și aspartat) stă la baza scăderii rezervelor de fosfați macroergici de la nivelul celulei miocardice. În consecință, administrarea cardioplegiei de inducție sanguine, calde, îmbogățită cu aspartat și glutamat favorizează recuperarea metabolică în cazul miocardului cu rezerve energetice depletizate. Pe de altă parte, administrarea de cardioplegie sanguină caldă (hot shot) imediat înainte de declamparea aortei are drept urmare prelungirea perioadei de inactivitate

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
la baza scăderii rezervelor de fosfați macroergici de la nivelul celulei miocardice. În consecință, administrarea cardioplegiei de inducție sanguine, calde, îmbogățită cu aspartat și glutamat favorizează recuperarea metabolică în cazul miocardului cu rezerve energetice depletizate. Pe de altă parte, administrarea de cardioplegie sanguină caldă (hot shot) imediat înainte de declamparea aortei are drept urmare prelungirea perioadei de inactivitate electromecanică, îmbunătățește metabolismul aerob și crește complianța ventriculului stâng (75). Rezervele miocardice de ATP și glicogen sunt semnificativ mai mari la pacienții care au primit hot

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
o sursă adițională de radicali liberi de oxigen și alte substanțe citotoxice. Extrapolând datele obținute vizând îmbunătățirea funcției metabolice a celulei miocardice la pacienții la care s-au folosit inducția caldă și hot shot, s-a propus administrarea continuă de cardioplegie sanguină normotermică pe durata clampării aortei (62). Pentru a preveni însă complicațiile neurologice, pe durata by-pass-ului cardiopulmonar se utilizează hipotermia ușoară. Indiferent de calea de administrare a cardioplegiei calde continue, anterogradă sau retrogradă, există riscul ca zonele de miocard ce

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
folosit inducția caldă și hot shot, s-a propus administrarea continuă de cardioplegie sanguină normotermică pe durata clampării aortei (62). Pentru a preveni însă complicațiile neurologice, pe durata by-pass-ului cardiopulmonar se utilizează hipotermia ușoară. Indiferent de calea de administrare a cardioplegiei calde continue, anterogradă sau retrogradă, există riscul ca zonele de miocard ce nu sunt bine perfuzate prin una din aceste căi să se afle în ischemie normotermică. Cardioplegia caldă continuă (37°C) crește producția miocardică de lactat comparativ cu cardioplegia

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
by-pass-ului cardiopulmonar se utilizează hipotermia ușoară. Indiferent de calea de administrare a cardioplegiei calde continue, anterogradă sau retrogradă, există riscul ca zonele de miocard ce nu sunt bine perfuzate prin una din aceste căi să se afle în ischemie normotermică. Cardioplegia caldă continuă (37°C) crește producția miocardică de lactat comparativ cu cardioplegia sanguină rece (10°C) administrată intermitent (20 minute) (78). De asemenea, nivelul depozitelor de fosfat macroergic în momentul declampării aortei sunt mai reduse. În schimb, disfuncția ventriculară este

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
cardioplegiei calde continue, anterogradă sau retrogradă, există riscul ca zonele de miocard ce nu sunt bine perfuzate prin una din aceste căi să se afle în ischemie normotermică. Cardioplegia caldă continuă (37°C) crește producția miocardică de lactat comparativ cu cardioplegia sanguină rece (10°C) administrată intermitent (20 minute) (78). De asemenea, nivelul depozitelor de fosfat macroergic în momentul declampării aortei sunt mai reduse. În schimb, disfuncția ventriculară este redusă (79). În urma acestor observații, unii autori recomandă folosirea cardioplegiei sanguine la

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
comparativ cu cardioplegia sanguină rece (10°C) administrată intermitent (20 minute) (78). De asemenea, nivelul depozitelor de fosfat macroergic în momentul declampării aortei sunt mai reduse. În schimb, disfuncția ventriculară este redusă (79). În urma acestor observații, unii autori recomandă folosirea cardioplegiei sanguine la o temperatură de 29°C (intermediară), în acest mod fiind redusă producția de lactat și îmbunătățită recuperarea funcției ventriculare după declamparea aortei (78). Administrarea continuă a cardioplegiei sanguine calde mai are dezavantajul că pe durata realizării anastomozelor distale

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
ventriculară este redusă (79). În urma acestor observații, unii autori recomandă folosirea cardioplegiei sanguine la o temperatură de 29°C (intermediară), în acest mod fiind redusă producția de lactat și îmbunătățită recuperarea funcției ventriculare după declamparea aortei (78). Administrarea continuă a cardioplegiei sanguine calde mai are dezavantajul că pe durata realizării anastomozelor distale trebuie, de regulă, întreruptă pentru a putea obține o bună vizibilitate necesară suturii. Dacă această întrerupere durează mai mult de 7 minute apar leziuni ischemice la nivelul miocardului (80

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
realizării anastomozelor distale trebuie, de regulă, întreruptă pentru a putea obține o bună vizibilitate necesară suturii. Dacă această întrerupere durează mai mult de 7 minute apar leziuni ischemice la nivelul miocardului (80). Din punct de vedere al raportului sânge-cristaloid în cadrul cardioplegiei sanguine acesta poate fi 1:1, 2:1, 4:1, 8:1. Cel mai frecvent folosite sunt primele trei variante. Creșterea raportului are drept beneficiu reducerea cantității de cristaloid folosite și în consecință evitarea hemodiluției. Se pare însă că un

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
cardioplegice au fost studiați pentru îmbunătățirea protecției miocardice pe durata clampării aortei. În ciuda variatelor compoziții folosite, o protecție optimă a miocardului poate fi realizată doar printr-o distribuție omogenă a soluției cardioplegice spre întreaga masă miocardică. Căile de administrare a cardioplegiei Soluțiile cardioplegice pot fi administrate pe cale anterogradă, retrogradă sau antero- și retrogradă. Administrarea anterogradă a soluțiilor cardioplegice se realizează prin infuzia acestora în bulbul aortic imediat după clamparea aortei cu un debit de 300 ml/min, realizând o presiune cuprinsă

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
și retrogradă. Administrarea anterogradă a soluțiilor cardioplegice se realizează prin infuzia acestora în bulbul aortic imediat după clamparea aortei cu un debit de 300 ml/min, realizând o presiune cuprinsă între 60 și 80 mm Hg la nivelul rădăcinii aortei. Cardioplegia anterogradă este folosită de cei mai mulți chirurgi, asigură o oprire rapidă a cordului, este ușor de administrat. Administrarea anterogradă a cardioplegiei are o serie de dezavantaje: distribuție inadecvată în caz de leziuni difuze ale arterelor coronare, precum și în cazul stenozelor proximale

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]