145 matches
-
vreme, întrebându-se, probabil, de unde venim și încotro ne ducem, apoi și-a luat zborul. Nu mă cunoști, dar vreau să-ți spun un lucru care pe mine m-a impresionat. Am fost in Delta de curând. Acolo, ]ntr-un sătuc, Cardon pe numele lui, am sta de vorbă cu un localnic. Mihai Talpă. Era ne mulțumit du autorități, de alea-alea, dar îi mulțumea unui singru om, adică ție, despre preocuparea față de Delta Dunării! Wow... Mulțumesc că te-ai gândit să
Vizitatorii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82839_a_84164]
-
Castravete cu fruct semilung și lung și castravete cu fruct scurt TP 61/2 Rev. 2 din 19.03.2019 Cucurbita maxima Duchesne Dovleac comestibil TP 155/1 din 11.03.2015 Cucurbita pepo L. Dovlecel TP 119/1 Rev. din 19.03.2014 Cynara cardunculus L. Anghinare și cardon TP 184/2 Rev. din 6.03.2020 Daucus carota L. Morcov și morcov furajer TP 49/3 cor. din 13.03.2008 Foeniculum vulgare Mill. Fenicul TP 183/2 din 14.04.2021 Lactuca sativa L. Salată verde TP 13/6 Rev. 4 din 29.02.2024 Solanum lycopersicum L. Tomate
ORDIN nr. 57 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295381]
-
evident că e deosebit de dificil să distingi un mesaj direct de sensul lui metacomunicațional. Aceasta mai ales pentru că, așa cum afirmă DeVito, „orice comportament șde comunicare - n.a.ț verbal sau, la fel de bine, nonverbal poate fi metacomunicațional” (DeVito, 1988, p. 142). A. Cardon (2002) consideră că acțiunea de metacomunicare este un „joc” manipulativ de care sunt coresponsabili ambii parteneri. Dacă, spre exemplu, clientul unei companii își exprimă dorința de a avea un produs „cât mai curând posibil”, el riscă să aibă surprize. Astfel
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de multiplele conexiuni dintre informații și suportul emoțional al acestora, poate conduce la o transmitere mai autentică a mesajului și deci mai eficientă. Dacă apariția unor astfel de „zgomote” poate fi o barieră prin diminuarea conținutului informațional al mesajului, A. Cardon (2002, pp. 114-115) observă că - în mod aparent paradoxal - o barieră în comunicare se poate regăsi la celălalt pol al fenomenului, în chiar necesitatea clarificării și detalierii informaționale, dusă la exces. El l-a încadrat în jocurilor de manipulare pe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mare iar îl va bate! 5) negativismul se manifestă ca o rezistență, activă sau pasivă, operând în mod indirect, inconștient; cu această modalitate de răspuns la frustrare ne confruntăm în ipostaza de cadru didactic sau părinte, îndeosebi la adolescenți; A. Cardon (2002) identifică negarea și ca posibilă strategie de manipulare - atunci când o persoană este atacată privitor la un comportament indezirabil pe care-l manifestă, ea neagă un fapt solicitând un exemplu apoi contestă validitatea exemplului: „Eu nu întârzii! Nu mi s-
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mai mult să mergem la un film decât să stăm și să învățăm pentru un examen important, putem găsi multe justificări ale comportamentului greșit: nu trăim decât o dată ori după acest moment de relaxare vom gândi mult mai clar. A. Cardon (2002) identifică chiar, în spatele raționalizării, o strategie de manipulare: logica ar fi că dacă se oferă un motiv pentru un comportament indezirabil, acesta poate fi privit chiar dintr-o perspectivă pozitivă; autorul citat a exemplificat o astfel de strategie care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
poate fi privit chiar dintr-o perspectivă pozitivă; autorul citat a exemplificat o astfel de strategie care în timp a devenit parte din cultura uneiorganizații pe care a studiat-o. Raționalizarea se petrecea aici sub forma unui joc de manipulare (Cardon l-a intitulat „retroproiectorul”) care presupunea explicarea, în timpul ședințelor, prin folosirea retroproiectorului, în mod foarte inteligent a cauzelor greșelilor comise; se pierdea astfel foarte mult timp și energie în găsirea unor motivații care să diminueze efectul erorilor, lucru care conducea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
persistente neadaptate, chiar dacă toți parametrii arată că acel comportament nu este un răspuns adecvat la problemă (Luthans, 1985, pp. 387-390). Când i se reproșează un anumit lucru, persoana respectivă nu neagă problema, dar se exprimă în genul „Asta e!”. A Cardon (2002) intitulează fixația (atunci când apare sub forma unui joc de manipulare) „piciorul de lemn”; acest joc de manipulare pornește de la ideea că deși ești implicat în propria nereușită, nu poți face nimic - nu poți să-i ceri cuiva care are
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și, mustrându-l conștiința, s-a hotărât să le restituie banii; comunicarea între frați se restabilește); - defensiva perceptivă - când cineva ne atacă sistemul perceptiv, negăm, evităm, dezvoltăm „rezistențe”; - intervenția celei de-a treia părți în sens manipulativ în conflict - A. Cardon (2002) dă un exemplu interesant pentru un astfel de joc de manipulare intitulat „luptați-vă” și care pornește de la existența unui conflict în familie. Un copil îi cere voie mamei sale să meargă la film, dar este întrebat de aceasta
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
evitate. 7.3. Strategii de reducere a conflictului tc "7.3. Strategii de reducere a conflictului " Câteodată, conflictul aduce cu sine elemente negative care trebuie înlăturate din experiența de comunicare a partenerilor, pentru a nu umbri relaționarea dintre ei; Alain Cardon spune că, „după un conflict sau o întâlnire nesatisfăcătoare, ne simțim incapabili să mai facem ceva, suntem lipsiți de energie, secătuiți. Cum se întâmplă să ajungem în situația aceea? Ce ne provoacă această derută, acest sentiment de indispoziție, gol în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
conflict sau o întâlnire nesatisfăcătoare, ne simțim incapabili să mai facem ceva, suntem lipsiți de energie, secătuiți. Cum se întâmplă să ajungem în situația aceea? Ce ne provoacă această derută, acest sentiment de indispoziție, gol în stomac sau gât uscat?” (Cardon, 2002, p. 13). Strategiile pentru reducerea conflictului apar ca fiind utile atunci când un conflict a fost escaladat, tinzând să aibă mai degrabă un impact negativ decât unul pozitiv în interiorul echipelor educaționale. În acest sens, Neilsen ne propune două abordări generale
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
rezolvare a acestuia. Este strategia „ceea ce nu se știe nu rănește”; problema este că, atunci când credibilitatea moderatorului acestui conflict va fi necesară, e posibil să găsească persoanele închise în a percepe astfel situația. Pe de altă parte, așa cum observă A. Cardon (2002), secretizarea poate avea la bază existența unui joc de manipulare; astfel, „informațiile” secrete deținute de o persoană nu pot fi confruntate cu realitatea sau cu percepțiile altora (este cazul unui coleg de echipă care îți spune un „secret” din
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
colaborarea cu ea. În ceea ce privește tacticile folosite în negociere, iată și câteva dintre acestea, ele având un impact negativ dacă este să ne referim la incidența comunicațională a unui atare tip de rezolvare a conflictelor. Câteva tehnici le regăsim la A. Cardon (2002), reprezentând demersuri de eschivă în cazul unui atac din partea partenerului de negociere: (1) strategia lui „Trebuia să-mi spui” înseamnă a-l face pe celălalt responsabil de faptul că tu ai un comportament inacceptabil - logica ar fi că, dacă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
poate simula o durere de cap sau de inimă extremă în același scop etc. Marea problemă este că niciodată nu putem ști când avem de-a face cu o strategie și când este un fenomen natural. La rândul lui, A. Cardon (2002) ilustrează această tehnică printr-un joc de manipulare distinct (denumind-o „scena”). Există diferite alte tipuri de manipulare - spre exemplu, o persoană este în mod special încântătoare, extrem de drăguță cu o altă persoană, dezarmând-o astfel pe aceasta să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
O tehnică similară funcționează - paradoxal - pe principiul invers, promovând o discuție de început cu „omul bun” pentru asigurarea unui climat pozitiv din partea partenerului de negociere și încheierea contractului cu „omul rău”, care va stabili condițiile concrete ale respectivei acțiuni. A. Cardon (2002) observă că înlocuirea unuia dintre interlocutori în cursul unui proces de negociere este adesea o metodă de a-l dezechilibra pe „adversar”. Astfel, relatează autorul, în unele organizații, negocierile încep prin acte de încântare și seducție (folosindu-se din
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
părinte, un elev etc. Negocierea se va dovedi dinamică în această perspectivă, a rolurilor în oglindă. 3. Cursanții, împărțiți în grupuri de câte 5-6 membri, trebuie să dezbată o alegere în „dublă constrângere” pe baza următorului scenariu propus de A. Cardon (2002): „Enervat de niște manageri care părăseau tot timpul sala în timpul ședinței, un director le-a cerut să se lepede imediat de acest prost obicei. Unul dintre ei i-a replicat: «O.K., dar nu pot suporta fumul din sală
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
limită serioasă a lor), această nouă perspectivă a lucrurilor nu ar schimba total posibilitățile de cercetare? Pe de altă parte, fenomenul de „chiul social” poate să aibă la bază o strategie de manipulare exercitată de membrii neimplicativi ai grupului; A. Cardon (2002) observa că, dacă în dialogul dintre două persoane (și putem extinde aceasta la dezbaterea unei probleme în cadrul unui grup) una dintre ele se preface că nu înțelege ceea ce se petrece și nu percepe dinamica discuției, această manieră de lucru
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
normelor, „acest proces dinamic continuă până ce normele cele mai potrivite cu situația sunt găsite” (în Influența socială - texte alese, 1996, p. 78). Câteodată, negocierea normelor în interiorul unui grup se face prin apelul la normele existente anterior unei schimbări situaționale. A. Cardon (2002) ilustrează aceasta prin cazul clasic al rezistenței la orice directivă dată de un șef nou prin compararea ei deschisă cu ordinele date în aceeași arie metodologică de către un manager anterior (formulări de tipul: „Fostul șef nu ne cerea să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
forță. Într-un conflict, ei sunt catalizatori ai acestuia; totuși, nu participă la conflicte pe care nu doresc să le câștige. Nu sunt plăcuți, dar sunt respectați. În unele organizații, Subminatorul acționează în postura de coaching al proaspeților manageri. A. Cardon (2002) a observat în realitate cazuri ale unor astfel de persoane (un manager mai vechi care juca rolul de consilier oficial) având funcția aproape oficială și acceptată de toți de a-i ajuta pe noii directori să se adapteze în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ultimă categorie întâlnim „burnout”-ul, definit drept „ostilitate, apatie și pierderea interesului rezultată din stresul prelungit sau conflictul dintre roluri antagoniste” (Myers, 1990, pp. 176-180). Uneori, jucarea inconștientă a rolurilor poate fi definită de existența unor „jocuri” de manipulare. A. Cardon, adaptând cercetările din aria analizei tranzacționale efectuate de către Stephen Karpman, a preluat ceea ce autorul respectiv a numit „Triunghiul Dramatic”, evidențiind existența a trei roluri în organizații: rolul de persecutor, cel de victimă și cel de salvator. Interesant este faptul că
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
preluat ceea ce autorul respectiv a numit „Triunghiul Dramatic”, evidențiind existența a trei roluri în organizații: rolul de persecutor, cel de victimă și cel de salvator. Interesant este faptul că aceste roluri sunt schimbate pe rând de către protagonișii jocului de manipulare. Cardon folosește pentru ilustrare o scenă fictivă: un angajat al unei organizații, pentru că îi este interzis să fumeze la locul de muncă, își exprimă dezacordul față de această regulă petrecând mult timp în vestiar și fumând acolo. șeful său direct percepe acest
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cât de ușor se poate trece de la jucarea unui anumit rol la jucarea unui rol opus, totul ținând de modul în care este configurată situația. Într-un astfel de joc de manipulare intitulat „o să te spun eu!”, exempul oferit de către Cardon este edificator: un copil e foarte neastâmpărat și mama, epuizată de problemele pe care acesta i le ridică, îl amenință: „O să vezi tu când vine taică-tău acasă ce primești...”. Într-adevăr, în momentul venirii tatălui, mama îi relatează comportamentul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Editura Didactică și Pedagogică, București. Buchanan, D.; Huczynski, A. (1991), Organizational Behavior, Prentice-Hall, New Jersey. Bulai, A. (2000), Focus-grup, Editura Paideia, București Campbell, L.; Campbell, B.; Dickinson, D. (2004), Teaching and Learning Through Multiple Intelligences, Allyn & Bacon/Pearson Education, New York. Cardon, A. (2002), Jocurile manipulării, Editura Codecs, București. Carnegie, D. (1991), Arta de a reuși în viață, Editura Expres, Deva. Carothers, Lisa (1997), Ice Breakers (on line), home.earthlink.net. Călin, M. (1996), Teoria educației - fundamentarea epistemică și metodologică a acțiunii
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Anuală O plantă anuală este o plantă care are un ciclu complet (germinare, creștere, înflorire, ofilire) de-a lungul unui singur an. Apiacee (familia) Mărar, anason, angelică, morcov, țelină, hasmațuchi, coriandru, chimen, fenicul, păstârnac, pătrunjel. Asteracee (familia) Pelin, anghinare, mușețel, cardon, cicoare, tarhon, salată, păpădie, salsifi. Azot Element chimic ce favorizează buna creștere a frunzelor. Bactericid Care distruge bacteriile. Bianual Caracterizează o plantă al cărei ciclu complet (germinare, creștere, înflorire, ofilire) durează doi ani. În primul an, planta încolțește și crește
Grădina de legume ecologice. Ghid practic by Agnes Gedda () [Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
pasivitatea și nihilismul metropolei, că prestigiul portughez rămâne neștirbit, în acești ani dramatici, datorită dârzeniei, inteligenței și spiritului de sacrificiu al unei elite de exploratori și ofițeri coloniali. Ceea ce realizează expedițiile portugheze, conduse de un Mousinho, Antonio Maria Cardoso, Victor Cardon, Paiva de Andrade, Serpa Pinto și alții, este uluitor. Această mână de oameni întîmpină și biruiesc neînchipuite obstacole ca să reorganizeze coloniile, să exploreze regiuni noi, să deschidă drumuri. Ei înțeleg prea bine că imperiul african portughez nu are sorți de
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]