61 matches
-
generale ale speciei Emys orbicularis Nr. crt. Informație/Atribut Descriere 1 Cod Specie - EUNIS 678 2 Denumirea științifică Emys orbicularis 3 Denumirea populară Țestoasa europeană de apă dulce 4 Descrierea speciei Este o țestoasă cu carapace teșită iar juvenilii au carapacea carenată. Ajunge rar chiar și până la 30 cm, însă doar femelele, masculii ajung până la 20 cm. Este neagră-verzuie cu pete sau striații galbene. Membrele sunt turtite, degetele au membrană interdigitală, ce o ajută la înot (Sos, 2011). Apare
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
căpăta această legitimitate, campania satelor planificate nu a făcut decât să creeze o țărănime dezorientată, sceptică, demoralizată și necooperantă, lucru pentru care Tanzania avea să plătească un preț enorm, atât din punct de vedere financiar, cât și politic. Un popor „carenat” și culturile sale Noile sate planificate se conformau și unei logici birocratice, și uneia estetice. Nyerere și proiectanții săi aveau anumite idei vizuale privind modul În care ar trebui să arate un sat modern și ele au devenit factori determinanți
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
piatră. Inventarul așezării cuprindea ceramică modelată la mână și la roată, obiecte din os (străpungătoare), piatră (cute), lut (fusaiole) și fier (cuțite), caracteristice secolelor V-VI. Din același loc provin fragmente de vase lucrate la roată, cu buzele arcuite și carenate, decorate cu striuri vălurite sau orizontale, specifice veacurilor X-XI. Pe lângă ceramică, se adaugă câteva resturi de cuțite, un fragment de la o săgeată din os și o fusaiolă. Cercetare M. Petrescu-Dîmbovița și N. Zaharia 1954; D. Gh. Teodor, Gh. Coman, R.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
miniaturale) și mijlocii. Gama culorilor este largă, de la negru la cenușiu, maroniu și galben, roșu-cărămiziu, toate cu multiple nuanțe cromatice. Repertoriul tipologic este și el divers, întâlnindu-se vasele tronconice, cu gura cilindrică sau ușor evazată, bitronconice cu profil puternic carenat și cu proeminențe conice, vase având corpul sferoidal și gâtul în formă cilindrică, cupe cu picior și fără picior, străchini tronconice, cu gura profilată, capace cu butoni în formă cilindrică sau de calotă semisferică, vase-strecurători cu perforații mai mari și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cenușie. Deși sunt mai rare ca număr, în toate necropolele dacilor liberi din Moldova ele apar frecvent la Poienești și mai puțin la Pădureni-doar una, Gălănești-Bărboasa, Văleni sau Dămienești. Tipul 4 -, de formă bitronconică, uneori cu mijlocul puțin rotunjit, alteori carenat, zveltă, cu gâtul lung, cilindric, buza evazată drept, uneori ușor oblic, prevăzută cu o nervură în relief, la partea superioară a gâtului, decorată, de obicei, pe gât, cu motive lustruite. Acest tip de vas a fost încadrat, la Văleni, în
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
mormântului 90 (Pl. 25/4; 44/2). Pe gât are un motiv decorativ lustruit, format din trei rânduri orizontale, paralele, de linii în zigzag. Cea de a treia urnă, reprezentând mormântul de incinerație nr. 100, are forma bitronconică, cu mijlocul carenat, gâtul ceva mai scurt, buza evazată drept și fundul inelar. Este de culoare cenușie, decorată pe gât cu o linie în val, lustruit. Pe gât, în partea de sus are o nervură în relief, realizată la roata olarului (Pl. 27
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
ceramice, inclusiv fragmente de amfore, cărbune sau cenușă, așa cum am putut observa în necropola I de la Săbăoani. Cu toate acestea, prin descoperirea a două fragmente de toartă în bandă lată, care provin de la o amforă de tipul ulcioarelor, cu umărul carenat, cu o singură toartă, corpul bitronconic, buza îngroșată și fundul terminat printr-un picior, gol pe dinăuntru, putem spune că în această necropolă este prezentă și a doua formă de amforă romană. Acest tip de amforă, folosită și ca urnă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
4). O altă cană, păstrată doar jumătatea inferioară se află în aceeași zonă (Pl. 114/5). Al cincilea vas din inventar reprezintă o cupă, cu două torți, lucrată la roată, cenușie, cu buza dreaptă și rotunjită, corpul bombat, gâtul scurt, carenat și fundul inelar, foarte puțin pronunțat. Corpul este lustruit, torțile în bandă dispuse pe diametru, ușor supraînălțate și terminate pe umăr. 1 = 6,5 cm; Dg 0 6,8 cm; Df = 5,5 cm; Dm = 9,5 cm (Pl.113
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
morminte - M. 7 și 11 (Pl. 112/3; 114/2,4). Exemplare asemănătoare au fost descoperite la Mihălășeni, încadrate în tipul 3f și 4, precum și în necropola de la Bârlad-Valea Seacă, incluse în tipul 1. Tipul 2. Străchini bitronconice, cu mijlocul carenat, gâtul scurt, buza evazată, fundul drept și ușor bombat spre interior (umbo?). Partea inferioară este mai înaltă. A fost descoperit doar un singur exemplar în mormântul nr. 17 (Pl. 116/6). La Mihălășeni acest tip de strachină este inclus în
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
în mormântul de înhumație nr. 44 (Pl. 130/1). Exemplarele asemănătoare descoperite în necropola de la Bârlad-Valea Seacă au fost incluse în tipul 1 de strachină, iar la necropola de la Mihălășeni, în tipul 1b. Tipul 6. Străchină tronconică, fundul inelar, umărul carenat, gâtul cilindric, marcat de o nervură în relief, buza ușor îngroșată și evazată. A fost descoperită în mormântul de înhumație nr. 44 (Pl. 130/4). În necropola de la Mihălășeni, străchini asemănătoare au fost incluse în categoria 2a, iar în necropola
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
corpul ușor bombat, umărul puțin înclinat și decorat cu rotița dințată, formând un decor de linii oblice, în zig zag, punctul de sus mai pronunțat, iar în triunghiurile formate câte două linii apropiate, oblice, realizate cu aceeași rotiță dințată, mijlocul carenat, fundul inelar. Marginea din interior este puțin ridicată, formând un inel, care permite așezarea fixă a unui capac (Pl. 114/10; 164/3,5). În necropola de la Mihălășeni, acest tip de castron cu trei torți a fost inclus în tipurile
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
constituind și el un reper cronologic. Din acest punct de vedere este suficient să amintesc o numeroasă prezență în necropola de la Bârlad-Valea Seacă, precum și în necropola de la Mihălășeni, unde sunt înseriate în grupa 7b a cănilor. Tipul 4. Căni bitronconice, carenate, gâtul scurt-cilindric, gura trompetiformă. Din acest tip de cană, la Săbăoani a fost dfescoperit doar un singur exemplar în mormântul de înhumație nr. 44. În marile necropole din această perioadă sunt bine cunoscute. La Mihălășeni au fost încadrate în grupa
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
capului și 2 pete postoculare negre. De o parte și de alta a liniei mediane a pronotului se află 2 pete triunghiulare, adesea confluente, tot negre. Laturile pronotului sunt lipsite de strii, dar ele prezintă o bordură accentuată. Apofiza prosternului carenată și granulată. În apele curgătoare puțin adânci și în bălți. l=4-4,5 mm. (Pl. II, fig.4 ) ♂ Partea ventrală neagră până la nivelul sternitului anal. ♀ Cea mai mare parte a sternitelor abdominale roșcat-maronii. 8 Genul Suphrodytes Gozis în fauna României
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
o culoare roșcat-maronie. Antenele, palpii și picioarele roșcate. Pronotul transvers, marginile lui laterale au o bordură îngroșată. Rândul de puncte de la marginea anterioară a pronotului este complet. Elitrele cu strii punctate extrem de fine. Prelungirile laterale ale metasternului lățite. Apofiza prosternului carenată pe întreaga ei lungime. În băltoacele umbrite din păduri. l=6,5-7,5 mm. ♂ Gheara internă a tarselor anterioare lățită în formă de secure (fig.48d, pag.46). 13 Agabus paludosus Fabricius (striolatus Steph.) Negru, cu elitrele maronii. Partea anterioară
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
laterală și cu o pată anteapicală de culoare roșcată. Pronotul aproximativ la fel de lat cât elitrele, cu baza dreaptă și cu marginile laterale rotunjite, îngustate anterior. Vârfurile elitrelor rotunjite. Suprafața elitrelor dispune de rânduri neregulate de puncte. Apofiza prosternului îngustă și carenată. Prelungirile laterale ale metasternului lățite, triunghiulare. În apele din zonele mlăștinoase. l=6-7 mm. ♂ Gheara internă a picioarelor anterioare rotunjită la bază, prevăzută cu un spin îngust și ascuțit (fig.48e, pag.46). Marginile laterale ale celui de-al 3
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
și elitrelor galben-roșcate, uneori toate marginile elitrelor au de jur împrejur o tivitură îngustă galben-roșcată. Suprafața elitrelor cu câte 2 pete roșcate: una postmediană alungită, situată lângă marginea laterală, alta apicală, mică, punctiformă. Partea ventrală a corpului maroniu-negricioasă. Apofiza prosternului carenată. În apele din zonele mlăștinoase. l=9-10 mm. 5 Ilybius quadriguttatus Lacordaire (obscurus Marsh.) Partea dorsală neagră, lipsită de un luciu bronzat, prevăzută cu reticulații fine, lățite și cu rugozități microscopice. Marginile laterale ale pronotului și elitrelor roșcat-maronii. Cele 2
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
precedente. Picioarele galben-roșcate, cu tibiile posterioare și tarsele maronii. Partea ventrală de nuanță mai deschisă. Primul sternit abdominal galben, celelalte sternite sunt parțial pătate cu negru. Din nordul și centrul Europei până în Siberia. l=13,5-18 mm. ♂ Epipleurele elitrelor ușor carenate sau netede. ♀ Marginile laterale ale pronotului sunt lipsite de o porțiune adâncită pubescentă, în locul ei există cel mult o zonă pubescentă scurtă cu aspect mătăsos. Epipleurele elitrelor ± bombate. -ab. kotulae Ulan. Partea ventrală a corpului galben-unicoloră. 26 Genul Dytiscus Linné
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
mediană a metasternului negricioasă. De o parte și de alta a bazei primului sternit abdominal se află câte o bandă transversală neagră. Specie rară, întâlnită în pâraie, băltoace și iazuri. l=27-33 mm. ♀ Suprafața elitrelor necarenată. -var. dubius Serv. Elitrele carenate pe 2/3 din lungimea lor. 27 Genul Cybister Curtis La noi este prezentă o singură specie care trăiește îndeosebi în apele stagnante. Cybister lateralimarginalis De Geer (laterimarginalis Seidl.) Se deosebește de Dytiscus prin conformația tibiilor posterioare care sunt scurte
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
margini peri lungi (fig.69B, pag.68). Pronotul neted, uneori prevăzut cu un șanț transversal. Suprafața elitrelor dispune de rânduri de puncte sau strii longitudinale. Aripile membranoase de tip caraboid lățite sau ușor alungite. Prosternul scurt, prevăzut cu o apofiză carenată, depășește cu puțin coxele anterioare. Metasternul scurt, cu cavitățile de articulație ale coxelor mediane puternic adâncite. Prelungirile laterale ale metasternului lățite spre exterior. Picioarele anterioare de aproximativ 2 ori mai lungi decât cele mediane și posterioare. Coxele anterioare sferice, iar
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
Răspândită în Europa, Africa și Asia. l=5-7 mm. 4 Gyrinus suffriani Scriba Conturul corpului oval, dorsal ușor bombat. Scutelul este lipsit de o carenă longitudinală fină. Interstriile elitrelor netede, nepunctate. Ultimele 3 strii de lângă marginile laterale ale elitrelor ușor carenate. Epipleurele elitrelor și ultimul sternit abdominal galben-roșcate. Este cea mai mică specie a genului. În centrul, sudul și estul Europei. l=4,5-6 mm. 5 Gyrinus natator Linné (mergus Ahr., marginatus Germ.) Corpul eliptic, relativ convex, dorsal mat. Negru-unicolor, uneori
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
luate împreună) aproximativ la fel de lungi și de late, cu marginile laterale ușor rotunjite. Unghiul bazal al elitrei este obtuz, iar unghiul sutural rotunjit. Suprafața elitrelor prezintă o punctuație fină și deasă, cu o strie suturală alungită, scurtată anterior. Apofiza prosternului carenată și ușor înălțată sub forma unui acoperiș, ea nu ajunge până la nivelul coxelor anterioare. Mezosternul este lipsit de o carenă longitudinală mediană, la nivelul coxelor mediane el prezintă o prelungire scurtă sub forma unui dinte mic. Metasternul pubescent cu marginile
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
iar marginile sale laterale prezintă o bordură fină. Scutelul triunghiular. Baza și marginile laterale ale elitrelor cu o tivitură fină. Suprafața elitrelor cu strii sau rânduri longitudinale de puncte. Epipleurele elitrelor late la nivelul prosternului, se îngustează posterior. Prosternul puternic carenat. Carena mediană a mezosternului se prelungește la partea sa anterioară și posterioară cu o lamelă ascuțită. Marginile laterale ale metasternului și sternitele abdominale sunt acoperite cu o pubescență fină. Insectele trăiesc în bălegar, detritus, resturi vegetale descompuse, în nămolul de pe
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
noastră sunt prezente 12 genuri. Cheia genurilor 1.Talia redusă (sub 10 mm). Apofiza metasternului este lipsită de o carenă vizibilă. Tarsele mediane și posterioare nu sunt aplatizate......................................................2 -.Corpul de dimensiuni mai mari (13-50 mm). Metasternul prezintă o apofiză carenată, care se prelungește anterior sub forma unui spin ascuțit. Tarsele mediane și posterioare aplatizate............................................................................................11 2.Scutelul lung și îngust. Elitrele galben-maronii prevăzute cu strii longitudinale punctate. Extremitățile tibiilor și a tarselor mediane și posterioare prezintă peri lungi de culoare
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
alungit, prevăzut cu o punctuație accentuată. Elitrele cu marginile laterale rotunjite, lățite postmedian, sunt bombate dorsal și au strii longitudinale punctate. Unghiul sutural al elitrei ascuțit sau denticulat. Mezostenul alungit cu jumătatea anterioară plană, apofiza mezosternului este îngustă, ascuțită și carenată. Picioarele relativ alungite cu coxele anterioare bine dezvoltate. Femurele măciucate spre bază. Tibiile subțiri, cele anterioare cu 2 pinteni apicali scurți și inegali. Tibiile și tarsele mediane și posterioare au peri lungi ce servesc la înot. Abdomenul prezintă 6 sternite
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
pe malul apelor sub pietre, bucăți de lemn sau pe vegetația acvatică. În fauna noastră sunt prezente 23 de specii. 1.între sutura și tuberculul humeral al elitrei se află 7-10 rânduri longitudinale de puncte, dispuse regulat. Interstriile înguste, uneori carenate....................................2 -.Elitrele au cel mult 6 rânduri regulate de puncte situate între sutură și tuberculul humeral, sau elitrele prezintă o punctuație neregulată. Interstriile mai late ele nu sunt niciodată carenate.......................................................................................10 2.Pronotul ușor îngustat anterior și ceva mai puternic
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]