136 matches
-
columbianus bewickii) Cisne chico Pibesvane Zwergschwan Bewick's swan 32. Cygnus cygnus Cisne cantor Sangsvane Singschwan Whooper swan 33. Anser albifrons flavirostris Ánsar careto de Groenlandia Blisgås (grønlandsk underart) Bläßgans (grönländische Unterart) White-fronted goose (Greenland subspecies) 34. Anser erythropus Ánsar careto chico Dværggås Zwerggans Lesser white-fronted goose 35. Branta leucopsis Barnacla cariblanca Bramgås Nonnengans Barnacle goose 36. Branta ruficollis Barnacla cuellirroja Rødhalset Gås Rothalsgans Red-breasted goose 37. Tadorna ferruginea Tarro canelo Rustand Rostgans Ruddy shelduck 38. Marmaronetta angusti rostris Cerceta pardilla
jrc3344as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88502_a_89289]
-
Kösem a devenit favorita sultanului iar Mahfiruz a fost trimisă în Palatul Vechi.Osman(fiul lui Mahfiruz) a rămas în Palatul Topkapi,iar grijă de el avea Kösem Sultan.Ocupația lui preferată era să meargă prin oraș cu Kösem în caretă și să arunce bani oamenilor.Ahmed I era foarte atașat de Kösem Sultan. Încă din copilărie,Ahmed I confecționa inele,care le putea îmbrăca pe degetul mare ca să-i fie mai ușor să tragă din arc.De la începutul domniei Sale,sultanului
Ahmed I () [Corola-website/Science/309691_a_311020]
-
în 1779, când Johann Schröter și-a început observațiile și măsurările meticuloase ale caracteristicilor Lunii. În 1834, prima mare hartă a Lunii, pe patru file, a fost publicată de Johann Heinrich von Mädler, care și-a continuat lucrarea publicând o carete "La Sélénographie universelle" (În română: „ universală”). Toate măsurătorile erau făcute prin observație directă până când, în martie 1840, John William Draper, utilizând o oglindă de 5 țoli, a obținut un dagherotip al Lunii, introducând astfel fotografia în lumea astronomiei. Primele imagini
Selenografie () [Corola-website/Science/329839_a_331168]
-
cu zeul râului Scamander, apoi declanșează chiar o bătălie între zei. Armata troiană se retrage în cetate cu excepția lui Hector care este amăgit de halucinațiile Atenei. După un duel cu Ahile, Hector este ucis. Ahile leagă trupul eroului troian de careta sa și îl trage de câteva ori astfel chiar sub ochii tatălui său, Priam și a soției lui Andromaca. Totodată Ahile refuză să returneze corpul lui Hector troienilor spre a fi îngropat. În schimb conduce ceremonia funerară în cinstea prietenului
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
periodic de oficialitățile locale. În "curtea" să, cândva înconjurată de construcții și în care aveau loc mari serbări(în timpul lor era acoperită cu o pânză și decorată cu sute de tapițerii), se ajunge pe o rampă înclinată, destinată călăreților și caretelor.Castelul s-a mărit puțin câte puțin din vest spre est, incepand cu donjonul în formă de trapez, situat în extremitatea unui pinten stâncos.O cortina nord-sud precedată de un șanț a oprit altedăți această zonă fortificata. "Micul conac de la
Castelul Amboise () [Corola-website/Science/316911_a_318240]
-
politică (1980)- analiza în peste 30 de articole și comentarii- prima lucrare de abordare globală a stării actuale a economiei politice. Lucrări la care contribuie, în calitate de coautor și coordinator științific: volumul ÎI din Tratatul de Economie Contemporană, cartea I-1987, carete a II-a-1989. Economia României în secolul XX (1990, coautor și coordinator)- lucrare căreia i-au fost dedicate peste 200 de articole și comentarii. Dintre dezbaterile economice de anvergură se remarcă: Tendințe și orientări în cercetarea economiei și a calității vieții-
Tudorel Postolache () [Corola-website/Science/307141_a_308470]
-
în locul unde este situat satul astăzi, pămîntul nu era populat, din motivul că era foarte hleos și mai ales pe timpul ploilor era imposibil de trecut prin această localitate. Cum spune Legenda, o oarecare cucoană pe nume Cezara se îndrepta cu careta spre orașul Cernăuți. Ajungînd de asupra locului unde în prezent se află satul a pornit să ploaie puternic, că cît nu s-a stăruit vizitiul a fost imposibil de a scoate careta cu cai din hlei. Enervată cucoana a blestemat
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
oarecare cucoană pe nume Cezara se îndrepta cu careta spre orașul Cernăuți. Ajungînd de asupra locului unde în prezent se află satul a pornit să ploaie puternic, că cît nu s-a stăruit vizitiul a fost imposibil de a scoate careta cu cai din hlei. Enervată cucoana a blestemat de astăzi înainte locul acesta spunîndu-i Hlina. Mai apoi cei care s-au stabilit cu traiul aici i-au zis Hlina/Hlinaia. Pe 12 aprilie 1620, satul sub numele de „satul lui
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
greu de hoți și de oamenii Agiei, sunt cumpărate arme pe care conjurații le transportă de la Viena în Țara Românească. Cu ajutorul acelor arme, organizația conspiraționistă „Frăția” vrea să declanșeze o revoluție. La o nuntă la care participă protipendada Bucureștiului o caretă din care cad morți patru boieri: Mitiță Cantacuzène (nașul), Costache Marinescu, Hristu Vlădoianu și Iancu Iatropol. Pe pieptul unuia dintre ei se află un trandafir galben. Careta fusese atacată de niște bandiți, iar vizitiul, lăsat în viață, a auzit pe
Trandafirul galben () [Corola-website/Science/314315_a_315644]
-
să declanșeze o revoluție. La o nuntă la care participă protipendada Bucureștiului o caretă din care cad morți patru boieri: Mitiță Cantacuzène (nașul), Costache Marinescu, Hristu Vlădoianu și Iancu Iatropol. Pe pieptul unuia dintre ei se află un trandafir galben. Careta fusese atacată de niște bandiți, iar vizitiul, lăsat în viață, a auzit pe unul dintre ei spunând: "„Dă-i la cap, Mărgelatule!”". Aga Mavrodineanu (Traian Stănescu), care-l înlocuise pe aga Villara ce fusese omorât, și ceilalți invitați deduc că
Trandafirul galben () [Corola-website/Science/314315_a_315644]
-
mașinelor și culiselor sale înainte de-a se ridica cortina. Catarina respira încă și nimeni nu se mai gândea deja decât la schimbările ce aveau să se facă și la acela care era să, o înlocuiască. O mulțime nenumărată de carete erau împrejurul palatului și ocupau stradele ce conduceau acolo; toți câți cunoșteau lucrul petrecură toată ziua aci, așteptând să vadă ce are să se întîmple. Mulți credeau că Catarina murise deja, dar că rațiuni politice făceau să se ascundă moartea. Cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cu precizie dacă plugul are 12 boi sau nu mai patru, dacă cele zece iepe sunt însoțite de armăsarul lor sau dacă oile au lâna de bună calitate. Din foaia de zestre a unei fete de boier nu lipsește niciodată careta (butca, rădvan) cu patru sau șase telegari. Robii țigani constituie un bun de preț. Fiica unui boier va pleca din casa părintească însoțită de țigan ca care a crescut-o și de „ca me ris ta“ personală, notate aparte ca
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
s-au dat, cu sorocul și termenul limită de livrare definitivă a tot ce a rămas. Alții notează cu atenție și cu insistență în dreptul fiecărui obiect pus în foaia de zestre „s-a dat“, „nu s-a dat“ sau „pentru caretă dat taleri 130“. Alteori foaia de zestre devine neîncăpătoare pentru a primi toate micile remarci notate de ginere. Ruxandra Poienaru are astfel de probleme cu ginerele ei. Acesta notează tot. De exemplu, în dreptul inelului cu rubin ține să noteze „mititel
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
bucurie avea tătuca Vasile - așa-i spuneam eu lui Alecsandri - când venea să-1 viziteze Elena lui Cuza Vodă dela Ruginoasa. În ziua aceea era sfântă sărbătoare la Mircești. Alecsandri se îmbrăca în ținută mare, ordona să se puie caii la caretă și eșia întru întâmpinarea ei. Elena Doamna venia în careta ei dela Ruginoasa, însoțită de cei doi copilași ai ei... Parc'o văd cum cobora din trăsură ținând copiii de mână și cum Alecsandri o conducea respectuos în salon. Ea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
când venea să-1 viziteze Elena lui Cuza Vodă dela Ruginoasa. În ziua aceea era sfântă sărbătoare la Mircești. Alecsandri se îmbrăca în ținută mare, ordona să se puie caii la caretă și eșia întru întâmpinarea ei. Elena Doamna venia în careta ei dela Ruginoasa, însoțită de cei doi copilași ai ei... Parc'o văd cum cobora din trăsură ținând copiii de mână și cum Alecsandri o conducea respectuos în salon. Ea lua masa ,,la noi" rămânând până pe înserate, apoi se inturna
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Guvernului se vor pune numai 2 cai și vor fi mănați de un surugiu de pe capră. La o trăsură de 2 persoane sau brișcă, 4 cai mânați de călare sau de pe capră, conform dorinței voiajorului. La trăsurile cele mari, precum carete grele de drum și altele, de la 4 până la 6 persoane, se vor pune 6 cai, mânându- i un surugiu călare; când însă drumul ar fi greu și trebuința ar reclama și altă adăugire de cai, aceasta se va rezolva pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
alimente a fiecărei celule Canci = neînsemnat. Similar: apă de ploaie, baligă, vax-albina, pipică, zgîrci Candriu = nebun. Similar: dilimache, sisi, sonel, băbălău, dulău, sandilău, țaparliu, crizat Caraiman = buzunar; de origine rusească: karman. Similar: sarsana, pungă Carambol = bătaie, ciocnire, accident între deținuți Carete = hoț. Similar: coțcar, șpringar, șuț, teșcar, aspersor, cocor, julitor, piețar, tiră, hubăr, mafler, hultan, alanjor, panacotist, angrosist Călcare = jaf. Similar: cujbeală, cojeală, ciordeală Chelar = polițist, gardian. Similar: jitar, trocar, țagher, acvilar, balaban, clocan, gardist, gealat, lingabăr, mamuc, organ, scatiu, șacal
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
buzunare londonezi, sau ceea ce numim astăzi "escrocul". John Taylor, "poetul apei", a descris în secolul al XVII-lea cum traiul barcagiilor era amenințat de căruțași, iar Henry Peacham a scris despre o rivalitate asemănătoare în a sa Coach and Sedan ("Caretă și Lectică") în 1636. În mod similar, Dekker a scris din experiența proprie despre viața din închisoare în a cincea ediție din Lanthorn and Candlelight, publicată în 1616 (Bush 40). Dar odată cu apropierea secolului al XVII-lea vedem un jurnalism
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
dintre distinsele boieroaice craiovene”, fiică a lui Dinică Oteteleșanu și soție a lui C. Glogoveanu. Casa Elenei Glogoveanu era, conform unei mărturii de epocă, „un somptuos palat (azi primăria orașului), în a cărui curte puteau să intre peste 60 de carete. Dl și dna Glogoveanu primeau mult și nenumărați oaspeți de seamă onorau cu prezența lor prânzurile oferite cu atâta voie bună de către gazde” (Olga general Gigurtu, „Regele Carol I și boierii olteni”, în Al. Tzigara Samurcaș (ed.), Din viața regelui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
și fețe Încrețite de babe, dar cu superbe echipaje cu cai negri sau bălani, după pofta mușteriului, mândria ora șului și uimirea musafirului european: m-am nimerit, mai acum cincisprezece ani, cu o blondă cu obrajii de trandafiri, În ultima caretă, de nunți și Înmormântări, mânată de bătrânul birjar poreclit, nu știu de ce, „Christos“, care știa să-mi spună atât de multe despre „Flora“ și despre „Enescu“, cu salonașele lor intime pentru domnii și cucoanele en mal d’aventures galantes. și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Tetrazzini, Bellincioni, Félia Litvinne și Lucienne Bréval În repertoriul lor wagnerian, Yvonne de Tréville, incomparabilă soprană de coloratură, Dar clée, Nuovina și Elena Teodorini, gloriile țării, pe care le duceam acasă, elevi și studenți, În triumf, deshămându-le caii de la caretă; apoi, meșterii scenei franceze și italiene: Sarah Bernhardt, cu vocea ei de aur, Mounet-Sully, umplând scena și teatrul cu răcnetele lui disperate În Oedip de Sofocle, Le Bargy și Lucien Guitry, impecabili În drame pariziene de salon gen Marchizul de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
bănui imensa prefăcătorie ce zăcea În adâncurile infernale ale acestei lăbărțate, care, după masa vegetariană a doctorului, plecat repede la treabă, scotea de la pivniță mieii fripți, plăcintele și vinațurile ca să chefuiască la aceeași masă cu amanții ei, vizi tiul de la caretă și olteanul de pe stradă? Cerul n-a lăsat-o să moară cu una, cu două! După ce a vân dut pe nimic casele cu multe acareturi, locul „de veci“ al răposa tului, cu grilajul, piatra și coroanele de mărgele; escrocată de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
anii 1828-1834. - Despre biserica Frumoasa și palatele de acolo vorbește și R.G.Boscovich, matematician și astronom, născut la Raguza la 1711și mort la Milano la 1787. Acesta spune: „In dimineața zilei de 3 iulie 1761 am plecat spre Iași în carete trase de boi...Ni s-a pregătit o plăcută vilă numită Frumoasa, pe care Prințul o posedă în vale, la picioarele colinelor de pe care ne coborâsem, și care era departe de o milă de Iași...Când am ajuns la Frumoasa
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
pe același iaz. Unde era adevărul? Moise Moghila voievod spune: „Am aflat cu adevărat că n-au fost dreaptă acea carte ce-au avut-o călugării de la Nicoriță danie de la Barnovschie voievod, pe acel iaz, ci au fost făcută acea carete cu vicleșug de călugări, pentru că n-au fost iscălită cu mâna lui Barnovschi vodă.” - Este pentru a doua oară, mărite Spirit, când aud despre lucruri „făcute cu vicleșug” de cinstitele fețe bisericești. Mi se pare că „rugătorii noștri” - cum îi
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
oamenii prin senzația afectivă specific umană, prin emoțiile legate într-o armonie a sufletului, inimii, moralei, esteticii, intelectului, așa cum se întâmpla cu decenii și decenii în urmă? "Cum am putea percepe suflul Iașului costinian sau al celui romantic, eminescian (cu carete și crinoline), un Iași peste care s-a arcuit totdeauna nostalgia de frumos, dacă edificii emblematice și figuri monumentale nu ne-ar vorbi în limba lor?", se întreba regretatul profesor Constantin Ciopraga. Prin limba și ochii luminoși, expresivi și sclipitori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]