136 matches
-
în fața curților brâncovenești ca vodă cu toți ai lui să pornească spre Mitropolie ca să asculte Sfântul Prohod. Doamna Marica, împreună cu cele două fiice văduve, doamna Stanca și doamna Ilinca, toate trei cernite, și domnițele fetițe, Bălașa și Smărăndița, ocupau deja careta a doua. În caleașca a treia veneau ginerele măriei sale, căminarul Iordache Crețulescu, cu doamna Safta și, împreună cu ei domnița Ancuța și beizadelele Constantin și Radu. Ancuța, în iarnă, la lăsatul secului fusese pețită de vistierul Iordache Ruset din Moldova pentru
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Ancuța și beizadelele Constantin și Radu. Ancuța, în iarnă, la lăsatul secului fusese pețită de vistierul Iordache Ruset din Moldova pentru feciorul lui, Nicolae. De atunci, deși avea doar doisprezece ani, se simțea foarte importantă. Când vodă se urcă în careta lui, rămase surprins de prezența lui Ștefan. — Să trăiești, măria ta, sărut mâna taică. Vodă se așeză ducând mâna stângă spre mijloc, dreapta i-o ținea Ștefan strâns în ale sale după ce îi sărutase inelul cu pecete. — Să trăiești și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cu cruci sau cu cădelnițe, iar după ei, ca o a doua gardă voievodală, înaintau călugării mânăstirilor din București. Să fie o mie? se întrebă Selin pașa pe gânduri. Clopotul cel mare bătea să se spargă. Curând se ivi prima caretă deschisă trasă de patru cai negri; în ea erau vodă cu cei trei fii al lui, Constantin, Ștefan și Radu, copil încă. A doua caretă, era trasă de patru cai albi și în ea i se părea că sunt mitropolitul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Selin pașa pe gânduri. Clopotul cel mare bătea să se spargă. Curând se ivi prima caretă deschisă trasă de patru cai negri; în ea erau vodă cu cei trei fii al lui, Constantin, Ștefan și Radu, copil încă. A doua caretă, era trasă de patru cai albi și în ea i se părea că sunt mitropolitul Theodosie și patriarhul Atanasie al Antiohiei. După ei veneau, fie călări, fie în rădvane închise, fie în carete deschise, boierii țării în ordinea rangurilor. Lui
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Ștefan și Radu, copil încă. A doua caretă, era trasă de patru cai albi și în ea i se părea că sunt mitropolitul Theodosie și patriarhul Atanasie al Antiohiei. După ei veneau, fie călări, fie în rădvane închise, fie în carete deschise, boierii țării în ordinea rangurilor. Lui Selin i se părea că în fața lui se desfășoară un basm oriental, cu un șah miraculos, care se întrupează cu întreaga lui suită dintr-un abur de cafea. Lui basme, când era mic
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Ce să primesc? — Scaunul Moldovei, vor să ți-l dea ca să te încerce! — Mie? — Amână-i, zi-le că vrei să afli sfatul divanului. Moldova e paragină curată și bătută de toate vânturile. Scaunul Moldovei acum e pagubă, nu câștig. Careta și garda de ieniceri intrară în curtea palatului ocupat de marele vizir. Cei doi călători erau albi la față și cu buzele livide. Vodă închise ochii înainte de a coborî și-i ținu așa un timp, sperând că printr-un farmec
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
văzut-o toți coborând de la sfânta liturghie de la Mitropolie și oprindu-se în dreptul caselor brâncovenești, la crucea cea mare din piatră de Albești pe care au înălțat-o beizadea Con-standin. S-a oprit doamna Stanca, era singură pe jos, fără caretă, am crezut că s-a lăsat în genunchi în fața crucii, dar de unde, lăsase doar o luminiță, o candelă aprinsă. O adusese așa, în mâini, de la Mitropolie. A dat să facă doi, trei pași și s-a întors înapoi să mai
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
era prima oară când simțea că îl doboară oboseala și somnul. „Mâine începe altă alergătură”, își spuse el, ciocănind într-un anume fel în poarta grea din lemn de stejar. În zori plecă singur călare până la Mogoșoaia. Acolo îl aștepta careta cu șase telegari gata înhămați și cu merindea de drum pregătită într-un coș acoperit cu un șervet alb. Prințul doar descălecă, schimbă câteva vorbe cu căpitanul gărzilor, îi dădu ordine precise ispravnicului în vederea găzduirii doamnei la palat, surugiilor le
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
trezi la realitate. — Repede, să ajung la prânz la Târgoviște, spuse prințul mergând grăbit. — Fără grijă, ajungi în trei ceasuri și jumătate, că armăsarii sunt stătuți în grajd pe ovăz și abia îi țin surugiii. Când să se urce în caretă, Ștefan simți o atingere ușoară a brațului drept. Întoarse capul și-l văzu pe intendentul palatului în genunchi pe pietrișul aleii. — Măria ta, rogu-te, lasă-mă să-ți sărut mâna. Ștefan ca în vis îi întinse mâna dreaptă. Omul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cinci ani aci și până azi nu le-am văzut niciodată. — Nea Marine, lasă, nu se cade, eu nu sunt vodă... — Pentru mine ești. Să trăiești, măria ta, și-i mai sărută o dată tandru mâna spălată de lacrimi. Sări în caretă, dădu cu aceeași mână dreaptă semnalul plecării, surugiii chiuiră și armăsarii trăpași porniră, mai-mai să se desprindă de drumul bine pietruit al Târgoviștei, ca în basme telegarii înaripați. De la Târgoviște au pornit pe înserat, că era lună plină și prin
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pasul în trap liniștit, când nu, urmăreau cum crește umbra înaintea lor, ei mergând spre răsărit, apoi cum apare din față discul lunii ușor ciunt luminându-le calea. Luni după-amiază în chiote de surugii sosea la București prințul Ștefan în careta-i luxoasă, gonind pe Podul Mogoșoaiei. Duminica Floriilor fusese o zi însorită și foarte caldă; speriați să nu le-o ia alți pomi înainte, caișii și piersicii de prin livezi și vii s-au grăbit și au înflorit toți deodată
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
că mâine plecați. Ne ia să ne ducă. Ștefan Vodă se retrase cu spatele și, când ieși pe ușă, în văzul gărzilor care-i prezentau onorul, își făcu cruce. A doua zi, în Vinerea Mare, dis-de-dimineață au fost ridicați în zece carete Constantin Vodă cu doamna Marica și cu cei patru feciori, cu ginerii, cu nepoțelul Constandin, toți. Dorobanții care păzeau încărcatul cinstitelor neamuri în carete umblau cu capul în jos, neîndrăznind să privească la fața lor ca să nu-i umfle plânsul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
prezentau onorul, își făcu cruce. A doua zi, în Vinerea Mare, dis-de-dimineață au fost ridicați în zece carete Constantin Vodă cu doamna Marica și cu cei patru feciori, cu ginerii, cu nepoțelul Constandin, toți. Dorobanții care păzeau încărcatul cinstitelor neamuri în carete umblau cu capul în jos, neîndrăznind să privească la fața lor ca să nu-i umfle plânsul. În urma caretelor s-au aliniat patruzeci de care ducând bogățiile Brâncovenilor, printre ele și coroana voievozilor. Convoiul era păzit de bumbașirul Mustafa Aga și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Vodă cu doamna Marica și cu cei patru feciori, cu ginerii, cu nepoțelul Constandin, toți. Dorobanții care păzeau încărcatul cinstitelor neamuri în carete umblau cu capul în jos, neîndrăznind să privească la fața lor ca să nu-i umfle plânsul. În urma caretelor s-au aliniat patruzeci de care ducând bogățiile Brâncovenilor, printre ele și coroana voievozilor. Convoiul era păzit de bumbașirul Mustafa Aga și de douăzeci de ieniceri. Au pornit așa pe Podul lui Șerban Vodă, printre casele brânco-ve nești, pe lângă crucea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
coroana voievozilor. Convoiul era păzit de bumbașirul Mustafa Aga și de douăzeci de ieniceri. Au pornit așa pe Podul lui Șerban Vodă, printre casele brânco-ve nești, pe lângă crucea ridicată în locul pe care l au răpus seimenii pe Papa Brâncoveanu, zece carete urmate de patruzeci de care și după ele, călări pe armăsari arăbești învățați, boierii țării. Printre ei nici un Cantacuzin. Ieșeau la garduri și în capul ulițelor mulțime de oameni, unii plângeau, alții se bucurau, că, de, schimbarea domnilor — bucuria proștilor
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
acest fapt explicând asemănarea izbitoare a relațiilor dintre oameni în ambele epoci. Că, așa cum astăzi oamenii foarte bogați, în veșminte de lux, călătoresc cu vagonul de dormit, tot așa atunci, deși în alt fel, oamenii foarte bine îmbrăcați călătoreau în carete căptușite cu mătase și acoperiți cu blănuri de sobol; că, așa cum astăzi există oameni deși nu foarte luxos, totuși foarte bine îmbrăcați, care călătoresc cu clasa a doua, și al căror țel în viață este să găsească mijloacele de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
căror țel în viață este să găsească mijloacele de a călători cu vagonul de dormit, tot așa, pe atunci trăiau oameni care se deplasau în echipaje mai puțin scumpe și se înveleau cu blănuri de vulpe, visând să dobândească o caretă și mai luxoasă și să înlocuiască vulpea cu sobolul; că, precum astăzi sunt oameni care merg cu clasa a treia pentru că nu au cu ce plăti suplimentul de viteză, fiind condamnați să suporte inconfortul băncilor de lemn, tot așa erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
oameni flămânzi, sărmani, în zdrențe, oameni care merg pe liniile de cale ferată, tot așa atunci trăiau oameni la fel de flămânzi, la fel de jalnici, în aceleași zdrențe și rătăcind pe traseul poștei. De mult au putrezit mătăsurile, s-au prăvălit de vechime caretele, și molia demult a mâncat blana de sobol, dar oamenii pare că nu s-au schimbat, pare că nu au dispărut, semețindu-se la fel de meschin, invidiind și urând la fel și în ziua de azi. Nu mai avem în față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
din timp incunabul Tăcerea turnata În marmora pură Îi arcuiește păcatul tragic pe gură Tremurând de secrete păduri În vocabul” Mă pierd Într-o amiază solomonică, grea. Caut să te Înțeleg că pe un drept al meu: ,,Prin Babilon treceau carete Pe roți pătrate și Încete” ...Stampe și muzici diavolești, catapetezme și desțeleniri În chiar carnea sufletului aflu: ,,Nervi subțiri prin seve-ncete Rumenesc un fruct sedus Carne cu miros de fete Tremurând cu față-n sus” * * * ,,Bat clopotele-n deal
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
pătrat, cântărind prea mult pentru trupul mărunt și firav și baretele rare cu părul alb și fin, ca firele de porumb tânăr, prin care se vedea pielea obrajilor, galbenă ca pergamentul încrețit. L-au înmormântat Duminică, pe la patru după amiază. Caretele cu armăsari frumoși, conduse de birjarii care l-au stimat și i-au rămas datori până azi robele cusute pe veresie, închipuiau cortegiul carului funebru din spatele căruia Marcu înjura de „lapte”, și de „buric” cioclu de pe capra înaltă care băga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
de studenți. Când doctorul Romniceanu apăru, fu primit cu aceleași arătări de ostilitate. Însă Romniceanu era îndrăzneț și dârz. Rezista cu cuvinte violente dar, în fața numărului și a hotărârii manifestanților, fu silit să bată în retragere. Repede se sui în careta care-l aștepta la poartă. După el studenții vociferau și amenințau, i s-au aruncat cu plesnitori în caretă, i s-au lipit pe spatele trăsurii afișe injurioase! După ce d-rul a plecat în fugă, poliția, înștiințată, veni în forță și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Rezista cu cuvinte violente dar, în fața numărului și a hotărârii manifestanților, fu silit să bată în retragere. Repede se sui în careta care-l aștepta la poartă. După el studenții vociferau și amenințau, i s-au aruncat cu plesnitori în caretă, i s-au lipit pe spatele trăsurii afișe injurioase! După ce d-rul a plecat în fugă, poliția, înștiințată, veni în forță și ocupă curtea spitalului. Noi, studenții din agitație, țineam cartierul general la cafeneaua Regală, instalată sub hotel Regal, în colțul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Să nu vă fie teamă. Să nu credeți că orășenii sunt mai bine pregătiți ca noi. Să răspundeți la orice întrebare și, ca totul să fie bine, mai puneți și voi câte una, dar asta numai în afara examenului. La Bolgrad, caretele noastre împărătești au tras la restaurantul “Drumov” care avea și camere de dormit curate cât și loc de odihnă și adăpost pentru cai. Ne-am îmbrăcat cu hainele de curat și iată-ne la Școala de Me naj unde se
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
la tine cu totul și plânge tot În părul tău. PÂINEA MAMEI Este o împărăție dulce cu nouă împărătese surori rumene și aburite ca sfântul soare. „Bună ziua, femeie muncită !ʺ „Bună ziua, copii obosiți, — zic ele, trecând hotarul de jar în carete de‐argint, — am venit să vedem cum mai trăițiʺ. Iar mama stă în genunchi până când scoboară printre noi ultima împărăteasă. De calde miresme înconjurată e casa, ca un neam de țări prietenoase. și sunt simple cele nouă împărătese — ca țărancele
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
fi o mândrie turistică. Clădirile vechi, transformate în centre comerciale, zgârie ochiul. Ceea ce nu vede însă nimeni, sunt energiile care se împletesc aici, destinele care nu țin cont de sensul giratoriu care închide parcul. Asemenea, coboară din neant, câte o caretă romană, condusă de un ofițer care-și flutură creasta roșie a coifului. Caii sunt împietriți în avânt, roțile carului nu se învârt, grupul e dus de o bandă rulantă invizibilă, încet, încet, până se pierde în zidurile Teatrului. Freamătul nărilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]