89 matches
-
pronunță un anumit număr de îndepărtări - 40% din 250000 membri ai partidului sunt excluși -, iar în 1921-1922, un nou val de epurări duce la plecarea a 20% din membrii partidului, considerați vinovați de indiferență politică sau de comportamente nedemne (îmburghezire, carierism, alcoolism...). începând din 1924, recursul la epurări* devine o practică din ce în ce mai sistematică ce vizează eliminarea vechii elite și asigurarea docilității cadrelor nou promovate. în acest scop, Stalin orchestrează, mulțumită poliției politice, valuri succesive de controale și apoi de violente epurări
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
vor prăbuși sub loviturile externe din vara lui 1940, fără nici vreo acțiune militară sau un foc de armă de împotrivire. La acest sumbru deznodământ, un rol preponderent, dacă nu decisiv, l-a avut clasa politică românească. Corupția, politicianismul și carierismul erau metehne la ordinea zilei pentru această categorie a societății românești, promovând în perioada interbelică acea fluctuație fără precedent la guvernare a partidelor politice. O perpetuă sarabandă, cu fuzionări, fărâmițări, consolidări, dispariții ori apariții de noi partide, practic exista o
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
declarație a lui Hans Modrow, pe atunci președinte de onoare al PDS, conform căreia frecventarea unei școli de partid nu constituia semnul vreunei convingeri politice ori a unei viziuni profunde asupra lumii, ci, În realitate, „fraze frumoase, limbaj dublu și carierism”, iar „exhibarea loialității și a devotamentului față de Biroul Politic și de secretarul general permiteau o ascensiune mai rapidă În ierarhie, decat muncă responsabilă și realistă”. Heinrich O., fost șef al catedrei de filosofie de la Parteihochschule, consideră că principalele critici care
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
în conștiințe, prin marea lui simplitate și smerenie; el ne introduce direct în Școala cea adevărată a lui Cristos și a Sfântului Spirit, în contemplație, sărăcie și caritate. Iubirea de Cristos și iubirea de oameni, cer inimi eliberate de obsesia carierismului, a banilor și a concurenței. Doar așa ajungem la acea pace interioară, care ne poate face iarăși „copii ai lui Dumnezeu” aflați în armonie cu creația. Binele este gândit în rugăciuni și transformat în realitate prin apostolat și prin misiuni
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
artă și știință a conducerii”, care ne asigură succesul. Dorința de succes în carieră este unanim împărtășită de oricare dintre noi, dar ea este, firește, mai intensă la tinerii aflați la începutul acestui ”labirint”. Pentru români, cariera și mai ales carierismul aveau o conotație negativă, făcând trimitere la o lipsă de scrupule în ascensiunea profesională. Cariera presupunea pentru părinții noștri o realizare de vârf într-o meserie aleasă o singură dată de-a lungul vieții. Astăzi, când conotația negativă a termenului
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3112]
-
și mai puțini făceau - de ce nu în public? - „roade vrednice de pocăință” (Luca 3, 8)2. Procesul comunismului trebuia să întârzie. Logica binară impusă de Evanghelie - „ce este da, da, ce este nu, nu” - trebuia relativizată cu logica modală a carierismului. „Poate”, „dacă”, „s-ar putea” au devenit locuțiuni curente în discursul atâtor ierarhi postdecembriști. Retorica responsabilității colective invocată de avocații consensului politic - „toți am suferit”, „toți suntem vinovați” - era, evident, un medicament „pentru liniștea noastră”. Nici unul dintre episcopii remarcați prin
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
se afirmă intenția de a milita „pentru promovarea, restabilirea și consacrarea valorilor autentice”, „pentru înlăturarea definitivă a manifestărilor de exclusivism și rigiditate, a spiritului mărginit, de intoleranță și rivalitate măruntă, a fenomenelor de parazitism și inerție, de impostură, incompetență și carierism” și, de asemenea, de a se activa „în sensul restabilirii, lărgirii, intensificării relațiilor, schimburilor cu culturile altor popoare”. Deși nu se spune explicit, ce se dorea era o renunțare la dogmatismul ideologic atât de brutal în deceniul anterior, o recuperare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
Galați"Galați, xe "Timișoara"Timișoara. Firește, nu putem Închide această explicație Într-o schemă, traseele umane au fost mult mai complicate și mai diferențiate. Nu toți au ajuns la comunism din pricina antifascismului. Nu puțini au aderat la noua direcție din carierism și sete de putere, Înțelegând să obțină avantaje personale de la noua Putere, alții, intrați În Partid din afinități ideologice, au fost corupți de Putere, ajungând torționari. O problemă care s-a discutat a fost numărul de evrei În cadrul Partidului Comunist
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
și la Liceul „Aurel Vlaicu”, ambele din București. Între 1938 și 1944 este inspector general al învățământului secundar în ministerul de resort și vicepreședinte al Asociației Profesorilor Secundari. În toamna anului 1944 este destituit din toate funcțiile, fiind acuzat de carierism, cameleonism și politicianism, ca membru succesiv al partidelor averescan, gogist, cuzist, legionar și ca susținător fervent al politicii lui Ion Antonescu. Debutează cu un comentariu literar în „Universul” (1913), ziar al cărui colaborator va rămâne o lungă perioadă. Semnează numeroase
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287226_a_288555]
-
în mediul rural (în perioada secetelor), conferințe de popularizare și culturale în centre urbane și, mai ales, rurale; a fost responsabil al comitetului ieșean de învaățământ public. În toate aceste manifestări a dovedit principialitate, responsabilitate, fiind un înverșunat adversar al carierismului, imposturii. A primit numeroase ordine și distincții, precum: Ordinul Muncii (1960) și Meritul științific (1966), titlul de profesor emerit (1964), Medalia Muncii (1949, 1952), două medalii antifasciste (1954, 1974), două medalii aniversare (1961, 1971). A mai primit Premiul de Stat
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
păstrării tradiției. Este - ceea ce eu cred și azi că ar fi - rolul unui partid al ardelenilor: de a sta și a activa mai ales În opoziție, cea parlamentară, se’nțelege! Unul din semnele de diletantism - dar și de lăcomie, de carierism deșănțat! - În lumea politică de după ’89 este ne-Înțelegerea rolului extrem de important al opoziției. Întrebați, nu puțini candidați la „putere”, șefi sau nu de partide, afirmă că „luptă pentru putere”, prin aceasta Înțelegându-se puterea executivă, guvernarea, deci. Eu aș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
în mediul rural (în perioada seceteloră, conferințe de popularizare și culturale în centre urbane și, mai ales, rurale; a fost responsabil al comitetului ieșean de învățământ public. În toate aceste manifestări a dovedit principialitate, responsabilitate, fiind un înverșunat adversar al carierismului, imposturii. A primit numeroase ordine și distincții, precum: Ordinul Muncii (1960ă și Meritul Științific (1966ă, titlul de profesor emerit (1964ă, Medalia Muncii (1949, 1952ă, două medalii antifasciste (1954, 1974ă, două medalii aniversare (1961, 1971ă. A mai primit Premiul de Stat
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
ușă, am spus o frază ce urma apoi să circule, prin „bunăvoința” lui Titus, dar și a altora, deja invidioși pe cărțile și pe fervoarea mea de destin, probabil, în cancelariile cele mai înalte ale c.c., vrând să exemplifice „carierismul, setea nu numai de glorie, dar și de putere politică a lui N.B.”: „Treceți Rubiconul, le-am spus solemn, cu o emfază jucată, celor trei prieteni, și intrați în cortul lui Cezar!”. A doua zi a început, solemn, plenara U
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cel mai palid, dar... totuși! Încă o dată, spre stupefacția „lor”, atunci și mai târziu, la primul meu roman am învins „pe terenul lor și cu armele lor”!, fapt ce i-a făcut pe nu puțini, naivi sau invidioși, a decreta „carierismul lui Breban”! Dar... după vara mea pariziană din ’71, când mi-am trimis demisia de la România literară și am atacat acolo „Tezele din Iulie”, semnalând începutul dictaturii personale a lui Ceaușescu și-apoi, în februarie, ’72, am fost exclus din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
lui Ceaușescu și-apoi, în februarie, ’72, am fost exclus din c.c., din partid, din biroul și din consiliul U. Scriitorilor, am fost dat afară din casă etc., atunci aceia care - colegi, ca și unii „prieteni” - vorbeau aprins de „carierismul”, de „arivismul” lui Breban, nu au mai avut ce să zică și i-au lăsat pe agenții de intoxicare ai securității să răspândească zvonul ba c-aș fi nebun, ba colonel de securitate!... (E, acum de altfel, momentul desfacerii dosarelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Dumitru Popescu. Iată, aglomerându-se, în ce mă privea, atunci, trepte ale puterii și gloriei, evenimente care mă scoteau brusc din umbra unui mai bine de un deceniu literar și care au făcut pe unii să creadă în „cariera sau carierismul lui Breban”. M-au iritat și pe mine, atunci, aceste „aprecieri”, după mine, calomnioase și care se strecurau chiar în cercul apropiat de prieteni. Eu „luptam” atunci nu numai pentru mine, era profunda și curata mea convingere aceasta, nu numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
indivizi cu care ai ajuns în dezacord, atunci când e vorba, cum s-a întâmplat în vara fatidică a lui ’72, când Breban, un ins ce părea atât de de „excesiv” de bine adaptat „sistemului!” - nu puțini dintre colegi vorbeau de carierismul lui insolent! -, face, „abrupt” un gest de revoltă, „iresponsabil”, crititicându-l pe șeful statului ce se bucura de un ajutor și o protecție rar întâlnite în istoria modernă a României din partea marilor state occidentale, arabe, chineze, izraeliene, central-africane și când majoritatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
evidență de inventivitatea lingvistică inepuizabilă a lui M. Scriitorul a mai abordat melodrama cu accente sociale - Țara fericirii (1945), satira socială - Al optulea păcat (1946) și farsa violent satirică - A murit Bubi (1948). Comedia de moravuri Burtă verde (1952) batjocorește carierismul politic, dar, lipsită de consistența tipologică din ...Escu, pare mai curând o autopastișă sub semnul schematismului tendențios al epocii în care este scrisă. De altfel, după 1944 are loc o anume reorientare a autorului spre probleme social-morale, însă cu o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
și evaluarea celorlalți, precum și a mediului în care lucrează. Arta managerului constă în promovarea ansamblului de valori favorabille proiectului și armonizarea acestora cu valorile preferențiale ale fiecărui participant la proiect. Valorile care conduc la atitudini de superioritate sunt individualismul, orgoliul, carierismul, iar la atitudini de inferioritate : supunerea, ascultarea, modestia, din partea unor membri. Un bun coechipier are nevoie de agreabilitate peste medie, conștiinciozitate, receptivitatea la idei noi, flexibilitate în gândire, incredere de sine peste medie, tact peste medie, autocontrol. Un șef de
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
să procure și să recenzeze operele importante apărute în România. Uneori le apreciază, le folosește pentru a stabili legături cu tradiția europeană, le consideră oportune popularizării culturii naționale sau în consens cu mediul internațional, alteori le critică aspru, le reproșează carierismul și conformitatea cu politica oficial culturală. Recenziile alcătuiesc o istorie a literaturii române din țară și din exil, un studiu sincronic al celor două canoane literare. Rigurozitatea lecturii critice este identică cu cea a scriitorului și conduce spre obținerea sensului
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
siguranță, mai durabil - el, și nu Mircea Eliade a fost adevăratul lider al momentului de efervescență intelectuală la care a participat activ. Desigur, un lider discret, modest chiar, dar trasând ferm - din umbra unui neverosimil dezinteres față de orice formă de carierism sau recunoaștere publică - coordonatele moral-creștine necesare supraviețuirii noastre ca indivizi și ca nație. Nu știu ce ecou mai au scrierile lui Mircea Vulcănescu (din care Academia a scos, din fericire, o ediție critică), pentru o generație care ar merita mult mai mult
Adevăratul interbelic by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2504_a_3829]
-
cînd nu se călcau de-a binelea pe picioare” (în Securitatea noastră cea de toate zilele, p. 512). Angajații Securității redactau rapoarte ce devoalau grade diferite nu doar de epoleți, ci și de cultură, motivație, inspirație etc. Din varii pricini (carierism, teama că vor fi penalizați pentru rezultate slabe în muncă, vocația depășirii planului etc.), destui dintre acești salahori ai Răului mințeau de înghițeau apele, alăturând, de exemplu, documentelor riguros tehnice compoziții hiperbolizante care, în unele situații, stârneau până și suspiciunea
Un mare disident: Dorin Tudoran by Radu Călin Cristea () [Corola-journal/Journalistic/5825_a_7150]
-
numai nomenclatura partidului". Inițial recrutat din categoriile cele mai suspecte, cu un statut profesional și moral incert, trecut prin școli de partid și treptat garnisit cu diplome obținute ,pe puncte", ipochimenul de acest tip ,lucrează" azi cu vechile metode ale carierismului, neomițînd defăimarea, marginalizarea, excluderea celor ce îi stau în cale. Cu toate că sistemul liberalizării ar fi trebuit să ducă la înlăturarea ,vechililor", aceștia prosperă inclusiv prin conectarea lor la rețelele afacerist-mafiote, care-i ajută să acceadă la funcții de conducere politic-administrative
Un martor incomod by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10926_a_12251]
-
același spirit, bravând, declară tot acolo, în interviul acordat lui Vakulovski, că, după apariția primei cărți, și-a ars manuscrisele, ciornele, încercările, convins fiind că ele nu mai sunt necesare de vreme ce „produsul final”6 este deja pe piață. Nici cu carierismul în poezie nu se împacă Florin Iaru. Raționamentul lui e statistic: de vreme ce nici un autor, oricât de important, n-are, citit cu atenție, mai mult de (cu aproximație) o sută de poeme valabile, se întreabă fostul lunedist, la ce bun tot
Florin Iaru și nenumăratele sale unelte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3322_a_4647]
-
rînduri și prefirări în actualitate ale marilor dezamăgiri de acum mai bine de o jumătate de veac. Oare politicianismul nu poate fi făcut din nou răspunzător pentru o sumă de încălcări ale moralei culturale, pentru o serie de compromisuri și carierisme? Chiar dacă e un politicianism "de catifea", ce preferă a-și pune masca astuțioasă a "apolitismului": "Așa-zisele și așa de multele trădări ale oamenilor de cultură n-au existat, pînă cînd n-au început să existe delimitări ale libertății lor
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]