386 matches
-
din nou în ascunzătoare, exact în momentul în care secretara și insul său pătrund înăuntru. Secretara ia scaunul și cu aerul cel mai firesc din lume, îl apropie de birou. „Nu e? Nu e!” Cortina cade pe un fond muzical carnavalesc . Dacă le-a plăcut, spectatorii au voie să aplaude. Referință Bibliografică: Pauza de masă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 309, Anul I, 05 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
PAUZA DE MASĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Pauza_de_masa.html [Corola-blog/BlogPost/348508_a_349837]
-
că i s-au aprins călcîile după o fată de mîrlan'', iar Eusebiu Camilar nota ''Pute ..., să intre aer... Toți puțiți, toată mîrlănimea ... ieșiți afară ...''. Pe mitocanul etern abia geniul lui Rabelais îl scoate la iveală în chip strălucit. Cortegiile carnavalești îl aduc pe mitocan în piața publică, spre spaima și deliciul privitorilor. Mîrlanul e, de obicei, sfidător. Știe regulile și le calcă cu voluptate. Îl caută pe omul cuvincios să-l calce pe bătături. Trăiește din spectacol. Din încontrări publice
VĂ IMPLOR,TĂCEŢI MAI TARE! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1411917079.html [Corola-blog/BlogPost/353114_a_354443]
-
în toate domeniile. Morala a devenit odioasă și străină oricărui ideal creștin, contextul fiind animat de un puternic impuls fanatic, promovat de toate mijloacele posibile: juridice, comerciale, artistice, media, dar îndreptat spre hedonism. Decăderea prin excesul acestor manifestări de tip carnavalesc atinge punctul culminant în momentul în care România își știrbește independența politică, dar mai cu seamă pe cea economică, și se îndreaptă spre o fatală cădere în hău. Aceste simptome asociate condițiilor politice și sociale pregătesc, nu numai în țara
CENTRUL PIRATERIEI de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 93 din 03 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Centrul_pirateriei.html [Corola-blog/BlogPost/350466_a_351795]
-
spusă din ce în ce mai necurat, excentric, convertit, fățarnic, cointeresat... Ceea ce reprezintă o cumpănă și pentru alcătuirea creionării acesteia ce nu se vrea sub nicio formă trecută prin spoiala politică, ci numai și numai un portret uman ul unui politician degajat de înveșmântarea carnavalescului electoral, Tudorița Lungu. Refuz să mă înrolez în batalioanele politicului, dar n-ar putea nimeni să îmi suprime dreptul de a-mi forma o impresie despre un om, indiferent cine este el, a comunica, a avea prieteni fără a așeza
TUDORIŢA LUNGU. NU POLITICA A SCHIMBAT-O PE EA, EA A SCHIMBAT POLITICA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1450613477.html [Corola-blog/BlogPost/362373_a_363702]
-
a teatrului nu acceptă documentul sau reconstituirea. De aceea, nutresc convingerea că, lucrînd din această perspectivă extra-realistă, am provocat fenomenul teatral, jocul de optică invariabil de exact, care este viața lăuntrică și magnetică a teatrului...”[1]. (Anca Măniuțiu, „Avangardă și carnavalesc în teatrul lui Michel de Ghelderode”, Cluj, Casa Cărții de știință, 2012, pp. 96-122) Teatru TV TVR2 - luni, 18 mai, ora 20:10, în reluare marți, 19 mai, ora 12 :10. CE ZI FRUMOASĂ! de Michel de Ghelderode adaptare de
UNITER 25 si Revolutia la TVR cu spectacolul CE ZI FRUMOASA luni 18 mai by http://revistaderecenzii.ro/uniter-25-si-revolutia-la-tvr-cu-spect-ce-zi-frumoasa-luni-18-mai/ [Corola-blog/BlogPost/339398_a_340727]
-
anime relațiile și să le puna de acord cu ansamblul. Individualizarea acestor apariții histrionice nu mizează pe imaginare dialoguri, ci pe atmosfera spațiului unde se petrec felurite întâmplări. Structuri gotice prin angularitatea contururilor, elementele de decor ale acestui perpetuu spectacol carnavalesc sugerează prezența ludicului ca tensiune animatoare a ansamblului grafic. Prin capacitatea de a articula și motiva în plan simbolic compoziția, Cătălin Chifan are toate șansele de a face din pictura lui semnul unei promițătoare cariere.” Valentin CIUCĂ Impresionante lucrări realizate
CĂTĂLIN ALEXANDRU CHIFAN de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 915 din 03 iulie 2013 by http://confluente.ro/Portret_de_artist_catalin_rodica_elena_lupu_1372858195.html [Corola-blog/BlogPost/363902_a_365231]
-
comunicarea la distanță, s-au limitat la: bucium, trâmbiță sau corn; • au adaptat anumite instrumente care dădeau senzația efectuării muncii agricole; • simulau senzația prezenței plugului cu: fiare de plug, bucăți și capete de lanț; • foloseau instrumente împrumutate din recuzita manifestărilor carnavalești; • și nu în ultimul rând, în locul lăutarilor, instrumente muzicale vechi și noi, care dădeau desfășurării obiceiului caracter sărbătoresc: fluierul, chitara, muzicuța etc. Dacă din punctul de vedere al răspândirii obiectelor folosite, le găsim și la alte popoare, influențând să zicem
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
în antichitate, marii filozofi Platon, Aristoteles, Pythagora condamnau ,,râsul grosolan”, cerând autorilor de profil să promoveze ironia fină, subtilă. Radu Pietreanu și Mugur Mihăescu au optat pentru un umor mai apropiat de plebe, de spiritele grobiene și grosiere, cu caracter carnavalesc, aidoma celui din comediile lui Plautus. Ei par să mizeze pe un melanj original și provocator cu ecouri din personaje simbolice (deși foarte bine mascate) precum Păcală (generat de verbul ,,a păcăli”), Nastratin Hogea (cu inflexiuni otomane, din rău famatul
Oltenească, primăvara umorului românesc by http://uzp.org.ro/olteneasca-primavara-umorului-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92930_a_94222]
-
iluziei de tip romantic. Mai târziu, când va aluneca spre Infern, epitetele se îmblânzesc, sintaxa se limpezește, fraza devine marțială. „Din mii și mii de vorbe consist-a voastră lume” sună sumbru, un strigăt în pustiu, într-o lume jovoală, carnavalească, nedispusă să ia în seamă semnalul de alarmă al unui spirit lucid, care lua totul în serios. „Oare glorie să fie a vorbi într-un pustiu?”- se întreabă el dezamăgit. Pătura superpusă este simbolul degradării limbajului. Când va ajunge ca
EMINESCU ŞI LIMBA ROMÂNĂ LITERARĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Eminescu_si_limba_romana_li_ion_ionescu_bucovu_1388906404.html [Corola-blog/BlogPost/347507_a_348836]
-
personaj istoric, un pictor european renumit. În picturile sale apar constant măști și schelete. Subiectul său preferat era carnavalul. Toate aceste caracteristici fac din acest spectacol un mister filozofic de neuitat, consolidat de munca minunată a unor actori talentați. Atmosferă carnavalescă în Minetti. Foto Sebastian Marcovici Teatrul Vakhtangov, sub bagheta genialului regizor lituanian Rimas Tuminas, ne-a demonstrat încă odată ce înseamnă marele teatru rus. Vladimir Simonov, un eminent actor, interpretul lui Minetti, ne-a oferit momente de neuitat a ceea ce înseamnă
Clipe de neuitat care prind contur la FITS by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105415_a_106707]
-
Adrian Erbiceanu, „ La fontaine de ce siècle ”, gândul m-a dus la „ Je meurs de soif auprès de la fontaine ”, de Françoi Villon. La François Villon trimiterea este subtilă, după cum intuiesc eu, la cultură, la cunoașterea lumii ca spectacol al Gândirii, nu carnavalesc, de care poetul era însetat . „ e-atâta mâl ascuns în noi, că, dacă / aș scotoci în timpul-antipod, / cu fiecare pas tot mai săracă / s-ar face punga dată s-o deznod; // tot mai puțină apă-ar da fântâna, / tăcerea s-
LA FONTAINE DE CE SIÈCLE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Adrian_erbiceanu_la_fontaine_de_ce_sicle_.html [Corola-blog/BlogPost/352135_a_353464]
-
câtă înfrigurare emoțională provoca parfumul scrisorilor așteptate cu zilele, cu săptămânile, cu lunile, în comparație cu e-mail-urile trimise și răspunse acum, la secundă...! Azi poți avea lumea într-un buzunar! Iar televizorul, cel mai pestriț carusel năucitor îți aduce incontinuu un spectacol carnavalesc în ochi, în minte, în casă... Nu se poate fixa afectiv privirea pe cineva sau ceva, totul e-n alergare, în cascadă, în avalanșă în repetitivă transmisie pe ecrane, monitoare și alte feluri de omorâre a timpului și atenției. Politica
OZANA BARABANCEA. ÎNTOCMAI CUM ÎI STĂ BINE OMULUI FRUMOS…! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1476945116.html [Corola-blog/BlogPost/364761_a_366090]
-
CURENTUL MARIN''- MARIN IFRIM SENTIMENTUL MARIN Eu vin din apă sunt marin un pumn de vajnice toxine urcat în pomul lui Darwin scuipat de apele senine sunt boala mărului mușcat din pomul drogului celest încă o dată eșuat pe-acest pământ carnavalesc eu vin din apă sunt marin burduf de epidermă creață puțină apă și mult vin și multă foarte multă greață. MARINATĂ Se ia o stare un individ o nuanță cu iz existențial ceva oarecum conservat cu sos de bulion unt
CARTEA CU PRIETENI (X) de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_cu_prieteni_x_.html [Corola-blog/BlogPost/355847_a_357176]
-
teribile; scena din frizerie are o gradație colosală: în final, ca într-o casă de actori nebuni, fiecare personaj, cu damblaua lui, năvălește, aleargă, publicul este un bulgăre de râs, care se rostogolește ca o avalanșă. Scena carnavalului este temperat carnavalescă, lămurind mai degraba intrigile; anormalitatea carnavalului constă nu în faptul că fiecare femeie are un amant ( asta este pură normalitate ), ci în faptul că fiecare femeie îl trădeaza cu altul..) Alt gag a trupei: Pampon și Mița , citind epistola pierdută
„D-ALE CARNAVALULUI”. Cronică de spectacol, de Liviu Florian Jianu by http://revistaderecenzii.ro/liviu-florian-jianu-spectacolul-cu-piesa-d-ale-carnavalului/ [Corola-blog/BlogPost/339574_a_340903]
-
serios! ironia domniei sale este uneori atât de fină încât e greu de perceput! oricum, “stânga” pare a fi un nume ridicol predestinat (sic!)! Cum poate fi o femeie păstoasa? :)) Există și femei spumante? Sau poate abrazive? Acest “haiku” elastic și carnavalesc al domnului scriitor m-a complexat teribil.
Cum să scriem elaborat despre nimic by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82501_a_83826]
-
poate fi vulcanizată! ... Iubirile se risipesc în patru zări, toată lumea duce "o viață de c..." Și totuși! Pentru că regizorul nu are structură de "rău", gustul final al filmului e unul stenic: viața asta, așa păguboasă cum e, are ceva de carnavalescă sărbătoare! Contabilizînd, ca la școală, "ce explică succesul Occidentului", ar fi de reținut, deci: tema, construcția, umorul. Și, îmbrăcînd totul, voința de autenticitate. Capitol vast, la care intră imaginea (Vivi Drăgan Vasile), scenografia (Eva Szantai), costumele (Ana Ioneci), sunetul (Andrei
Spectatorule, fratele meu! by Eugenia Vodă [Corola-website/Journalistic/14730_a_16055]
-
Negustori, vrăjitori, spiritiști, bucătari de la Curtea Domnească, îndrăgostiți, domnișoare cu ifose, ambasadori de pe diferite meleaguri, arnăuți, funcționari ai Înaltei Porți, domni maziliți și domni proaspăt înscăunați, uneltitori de tot felul, revoluționari, bonapartiști, scamatori și trimiși ai lui Sator populează spațiul carnavalesc al acestui roman fantast, cu subterane ce conduc până departe, spre lumi abia bănuite”, afirmă Bianca Burța-Cernat. „Scriitura Doinei Ruști are calități literare excepționale”, scrie Antonio J. Ubero, în La Opinión de Murcia. „Romanele Doinei Ruști au consistență, mister și
Apariții editoriale care vă vor captiva by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105772_a_107064]
-
victoria binelui. Personajul principal parcurge astfel o aventură eroica imaginară, un drum al maturizării morale și etice presărat de diferite probe și obstacole. Lumea în care se petrece acțiunea este una miraculoasă, dominată de stereotip și hiperbolizare; o oglindire exagerată, carnavalescă și fabuloasă a realității, ce nu provoacă o reacție particulară cititorului sau personajelor, acestea acceptând îmbrățișarea unor convenții diferite decât cele ale lumii reale, raționale. Basmul începe prin prezentarea unei situații de început: un crai avea trei feciori, iar într-
Povestea lui Harap-Alb () [Corola-website/Science/316595_a_317924]
-
datorat operei sale), naratorul trece cu dezinvoltură și umor de la burlesc la tragi-comic și de la farsă la melodramă. Discursul său vivace și pitoresc rămâne în permanență la suprafața lucrurilor, potențând caracterul lor bizar prin alăturări aleatorii. El creează un univers carnavalesc prin strategii diverse, de la explorarea comicului de situație și de nume (Grămescu, Pelinel, Calapod, Brusturoasa, Băicoi), la utilizarea clișeelor „panseatice” paradoxale ale lui Dimitrie, care cristalizează o filozofie „populară” de viață în gloriosul vid românesc. Pentru personaj, derizoriul nu este
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
pulverizează nu doar sensul global al experiențelor colective reale, ci și autenticitatea trăirii individuale. Pe de altă parte, Dimitrie panoramează micile probleme ale existenței cotidiene și manifestă o neistovită plăcere hermeneutică, iar mecanismul lui de interpretare este asemănător perspectivei discursive carnavalești; el găsește explicații insolite pentru orice, asociind spontan și irațional, printr-un simplu „declic analogic”, fapte fără legătură, iar incongruența, și dislocarea lor, pe lângă efectul comic, generează, prin entropie, o simultaneitate fantastă și o cauzalitate ocultă a întâmplărilor, devenite expresii
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
Un aer de grotesc este dat de prezența pe fundal a Căruței cu Paiațe, odiosul monument ridicat din bani publici în fața Teatrului Național. Mi-a rămas întipărit pe retină grupul celor care scandau “București, unde ești?” sărind într-o îmbrățișare carnavalescă în apropierea <b>Caragialiaei,</b><i> </i>scăldată în lumina reflectoarelor. Imaginile din film, frust-realiste, au un impact foarte puternic, invită la o privire speculativă și critică. Vlad Petri a ales ca primul public să fie unul internațional, diferit de
”București, unde ești?” - un film de Vlad Petri () [Corola-website/Science/295739_a_297068]
-
romane. În "Frații Karamazov", Ivan discută cu diavolul, o plăsmuire morbidă a propriei imaginații, iar romanul " Idiotul" evoluează, conform lui Mihail Bahtin, « într-o atmosferă fantastică de carnaval », în care Mîșkin este principiul raiului, iar Nastasia Filippovna cel al iadului carnavalesc. Episodul din "Crimă și pedeapsă", în care Raskolnikov își visează victima, pe Aliona Ivanovna, cum râde spasmodic a fost comparat, tot de Bahtin, cu imaginea bătrânei contese, care, din coșciug, îi face semn cu ochiul ucigașului ei în nuvela fantastică
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
Inchizitor. Romanul dostoievskian este, din acest motiv, un roman de idei, în care puncte de vedere conflictuale, întrupate de personaje inedite, se dezvoltă în contrapunct într-un crescendo insuportabil. Conform lui Bahtin, diversitatea eroilor lui Dostoievski amintește de o « viziune carnavalescă asupra lumii » și resuscitează forme literare antice precum dialogul socratic și satira menipee. Grație libertății maxime a personajelor sale de a alege binele sau răul, necondiționate de istorie, ereditate sau condiție socială, Dostoievski este considerat un gânditor existențialist, la fel
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
pocite, potrivit căreia societatea pare să umble cu susul în jos (ori, ceea ce relativistic vorbind înseamnă același lucru, dar scîrboșenia răsturnării e mai mare: cu fundul în sus). Constatarea amărîta a unei atari pervertiri (amuzantă doar în decursul excepțiilor calendaristice carnavalești), urmată de sila aferentă, îl împinge pe gînditor spre ideea morții ca unică soluție. În tălmăcirea lui Nicolae Pintilie (care, cu iscusința, respectă, pe cît posibil, exasperanta dispunere anaforica a „și”-urilor), primele douăsprezece versuri ale pomenitului sonet sună astfel
Sonet () [Corola-website/Science/297633_a_298962]
-
să sancționeze prin zeflemea extremă viciile nației, exemplificând prin politicienii săi mai cu seamă. S-a mizat pe un grotesc coroziv și pe hilar, pe bășcălie, răspăr, pe circ și maimuțăreală, pe o fantezie pamfletară spectaculoasă. Hîtroșenia, ludicul drăcos, un carnavalesc lingvistic inepuizabil au făcut ca jurnaliștii de la Academia Cațavencu să-și intre în pielea unui Aghiuță șugubăț, a unui Ariel sau Puck made in România, făcînd nu doar haz de necaz, ci implicînd și o morală în bășcălia lor. Prin
Academia Cațavencu () [Corola-website/Science/300036_a_301365]