579 matches
-
programele educaționale încep să se cristalizeze și să-și afle o rezolvare autentică. Este momentul de la care autorul își începe cercetarea - moment convențional fixat în 476, o dată cu căderea Romei sub loviturile lui Odoacru. Demersurile sale se opresc chiar înaintea renașterii carolingiene, adică atunci când sistemul educațional medieval este deja constituit și funcționează. Se poate remarca, prin urmare, că Pierre Riché își alege ca obiect de studiu, într-o manieră declarat ambițioasă, o zonă albă de pe hărțile medievaliștilor, pe care urmează să o
Cultura la barbari by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14869_a_16194]
-
cît este mai nobil, mai rafinat arabul este mai introvertit, mai ascuns de lume. Doar prin tradiția nobiliară discretă se explică rafinamentul care a caracterizat curtea de la Bagdad a lui Harun al-Rașid în secolul al VIII-lea. De fapt, "renașterea carolingiană" poate că nu s-ar fi produs dacă între cei doi împărați (împăratul roman uns de papi, luptător împotriva sarazinilor - musulmanii omaiazi din Spania - cum se scrie în cronici dar mai ales în Cântecul lui Roland - și califul Bagdadului abasid
Imamul ascuns by Viorica S. Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15380_a_16705]
-
Salamina (momentul delimitării definitive de asiatizare), 36 d.Hr. - convertirea lui Pavel pe drumul Damascului (ceea ce a însemnat "zidirea Ierusalimului, Atenei și Romei într-o cetate nouă", "legea și grația"), 843 - Tratatul de la Verdun (schițarea Europei națiunilor, odată cu prăbușirea imperiului Carolingian); 1492 - descoperirea Americii; ("nașterea unei economii globale - "imperiul roman trecut în efeciență economică") 1517 - expunerea tezelor lui Luther (protestantismul, care a dus la afirmarea statelor naționale, a spiritului laic și a umanismului, deschizând calea modernității, spre libertatea individuală și drepturile
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
vreme de 1000 de ani, sfințite prin speranțe; însă Portugalia și sudul Italiei, Rusia, Prusia și pământurile românești nu se numără printre ele. Aachen e temelia însăși, piatra centrală, crucială a creștinătății apusene în floarea ei cea mai înaltă, universul carolingian. Cum zic americanii, Ťit doesn't get any betterť: în limitele istoriei ceva mai bun și mai sfânt nu prea există." (pp. 161-162). Comparațiile pe care le face sunt nu numai cu România de origine (într-un registru nostalgic) ori
Un american la Paris by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8140_a_9465]
-
și asemănarea sa devine, paradoxal, istoria lui Nicolaescu în intepretarea lui Carol I, unde, pentru a face istoria să plângă în pumni că nu l-a încarnat direct în Carol I, el mai adaugă și film documentar. Toate aceste avataruri carolingiene spun poezia pe de rost, se așază elocvent în cadru, spun fraze memorabile și privesc melancolic în zare, unde se află ireverențioasă posteritatea, femeia care se lasă cel mai greu cucerită. Într-una din scene, Carol I se plimbă aiurea
Carol Nicolaescu Întâiul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7186_a_8511]
-
din Orientul Îndepărtat (Gyula Paczolay, Univ. din Veszprém, Ungaria); Clasificarea a ceea ce este neclasificat: provocarea postproverbialității în studiile internaționale privind proverbele (Aderemi Raji-Oyelade, Univ.din Ibadan, Nigeria); Proverbele - abordări lingvistice și lexicografice versus etnografice logice onomasiologice ș.a. (Frantisek Cermak, Univ.Carolingiană din Praga, Republica Cehă); Panoramă a paremiografiei și paremiologiei grecești moderne (Evlampia Chelmi, Univ.din Atena, Grecia); Micro- și macrofuncțiile proverbelor în literatură (Grzegorz Szpila, Univ.Iagelonă din Cracovia, Polonia); Două experiențe diferite cu proverbe la elevi (6-12 ani) în
Et in Algarve ego... by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8970_a_10295]
-
În sumar ni se prezintă: I. Organizațiile statale și prestatale; II. Definiția Statului, Etatism, legalitate, pozitivitate; III. Productivitatea juridică originară a indivizilor și grupurilor. Consecințe pentru viața Statului: necesitatea unei lucrări (activități) permanente a acestuia; IV. Exemple istorice. Disoluția Imperiului Carolingian și și fenomenologia politicii subsecventă. Manifestări caracteristice ale crizei și formării etatismului: V. Criza Statului modern. Tentative și soluții. VI. Concluzie. Adevărul de la care pleacă analiza filosofului, este că: Statul modern se află În plină criză. Autorul susține - pe drept
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
politică”. Adică: „recunoașterea și demonstrarea originii parțial extra statale a Dreptului, nu conține, nicidecum, intenția de a diminua unitatea și autoritatea Statului”. În argumentarea sa foarte strânsă, Giorgio del Vecchio abordează tema Crizei Statului pornind, cu exemplificarea istorică, de la Imperiul carolingian al lui Carol cel Mare (m. 888 d. Ch.) În care Începe să se manifeste „anarhia feudală”, când unitatea Statului Începe să dea semne de slăbiciune și oboseală: „Indivizii, pierzând protecția guvernului central, caută pe aceeaa persoanelor care dispun de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
actuala capitală instituționalizată a bătrânului continent. Este o călătorie fantastică în timp și în spațiu ce pornește din primele secole ale artei creștine romane, vizualizând iradierea acesteia în întreg spațiul european. De la muzica gregoriană ce a răsunat în catedralele Imperiului Carolingian, la zecile de imagini ale Fecioarei, imagini închipuite de artiștii anonimi ai Evului Mediu târziu, de aici și până la explozia de lumină, de generoasă aplecare asupra Pruncului cu care marile genii ale Renașterii investesc chipul Mariei, cultura europeană ni se
Bruxelles - o vitrină a capitalei europene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9190_a_10515]
-
Manolescu Două secole după Les Serments de Strasbourg, reciproc rostite în teudisca și, respectiv, în romana rustica, pe 14 februarie 842 (exact acum 1170 de ani, zi cu zi) de către doi dintre nepoții lui Carol cel Mare, moștenitori ai imperiului carolingian, un necunoscut semnează prima operă literară importantă în franceză, La Chanson de Roland. Ultimul rând al marelui poem epic este: Ci falt la geste que Turoldus declinet („Aici se sfârșește gesta pe care Turoldus a povestit-o”). Uitat după secolul
De ce ar trebui să citim La Chanson de Roland by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4889_a_6214]
-
bine în valoare edițiile rare aflate în rafturi supraetajate și o tapiserie din secolul al XVI-lea reprezentând - ironie a întâmplării - „Triumful Avariției”. În centrul încăperii, exemple ale unei enciclopedice colecții de manuscrise, partituri și legături de carte, de la Evanghelii carolingiene la una dintre Bibliile Gutenberg, de la o scrisoare a reginei Elisabeta I la comentarii ale lui Alexander Calder despre instalarea „stabilelor” sale și de la manuscrisul simfoniei „Haffner” de Mozart la cel plin de corecturi și revizuiri al romanului lui Balzac
Morgan Library: arhitectură, colecții, expoziții temporare by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/5686_a_7011]
-
la buză de pădure. La întoarcere, nu mai găseau nici vatra târgului. Bordeiul a rezistat o mie de ani... Dacă în Occident poți achiziționa, prin agenții, un castel din secolul al XII-lea, cu o aripă rămasă intactă, o moară carolingiană, de transformat într-o cochetă rezidență secundară, în nici unul din orașele vechii Românii nu vei găsi o casă mai veche de două secole și destul de puține mai bătrâne de un veac. Când timpurile s-au îndulcit, s-au înmulțit căscioarele
Home, sweet home... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10817_a_12142]
-
de deprins cu știința astrelor Încât să posede acea lucrare de mare preț. Și, mai mult, era În stare să o adnoteze, așa cum mărturiseau numeroasele observații Înscrise pe margini, cu o grafie Înghesuită și nervoasă, foarte diferită de aceea minusculă, carolingiană, a copistului anonim care transcrisese textul. Neobișnuit de asemănătoare cu a lui Însuși, observă el citind, ici și colo, câte o observație. Autorul acelor note avea ceva care, Într-un mod cu totul neașteptat, i-l apropia. Așa cum li se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
întrebare al cărei răspuns poate fi dat doar de către acela care cunoaște, mai întâi semnificația termenului , apoi istoria națională așa cum și-a derulat fragmentele în prima jumătate a secolului al XX-lea. Termenul este unul foarte vechi, provenind din perioada carolingiană, din cuvântul „marascahl”, din germana veche, desemnând grăjdarul regal. În regatul francez, acest sens se va păstra până în secolul al XV-lea, când mareșalul încetează să se mai ocupe efectiv de cai și preia trăsăturile moderne ale demnității, devenind un
MAREŞALII ROMÂNIEI DE GEORGE BACIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361305_a_362634]
-
în sec. X în Croația, Slavonia și Dalmația, iar de la mijlocul sec. XIII și în Bosnia. Acestea s-au menținut și după cucerirea lor de către regatul maghiar, fiind similare, ca și Banatul de Severin, mărcilor militare de graniță de tip carolingian 9. Înființarea Banatului de Severin nu constituia însă o inițiativă singulară, ci se încadra într-o politică și strategie mai largă, pentru că ulterior regatul maghiar a mai înființat Banatul de Macva (1254), Banatul de Cucevo și Branicevo (1272), Banatul de
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
salvării conștiinței ortodoxe în cadrul Europei. Conștiința diferențierii din ambele părți aduce un dublu folos: protecție pentru propria noastră parte și renaștere pentru partea de apus a Europei. Prezența noastră în Europa trebuie să fie o continuă luare aminte la identitatea carolingiană și la unitatea spațiului european, pentru că numai în felul acesta pot fi regăsite temeliile autentice ale unității noastre”. Așadar, Uniunea Europeană se prezintă pentru Ortodoxie ca un teren ce tebuie cercetat cu dorința de realizare a misiunii sfinte, ca fiind un
RECENZIE – IOAN CODOREAN, „BISERICA ÎN LUME – DEZBATERI ACTUALE”, EDITURA PRIMUS, ORADEA, 2012, 106 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350437_a_351766]
-
Botrange nu a fost niciodată frontieră de stat, aceasta fiind stabilită pe cursul apei Helle la nord, Rouge la sud și pe vârful Michel. Locul a făcut succesiv parte din colonia romană Civitas Agrippinensium, iar apoi a fost inima domeniului carolingian. În cele din urmă a fost integrat în Prusia, Germania și Belgia. Referință Bibliografică: Botrange - cel mai înalt punct din Belgia / Tatiana Scurtu Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 261, Anul I, 18 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
BOTRANGE – CEL MAI ÎNALT PUNCT DIN BELGIA de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355388_a_356717]
-
în sec. X în Croația, Slavonia și Dalmația, iar de la mijlocul sec. XIII și în Bosnia. Acestea s-au menținut și după cucerirea lor de către regatul maghiar, fiind similare, ca și Banatul de Severin, mărcilor militare de graniță de tip carolingian 9. Înființarea Banatului de Severin nu constituia însă o inițiativă singulară, ci se încadra într- politică și strategie mai largă, pentru că ulterior regatul maghiar a mai înființat Banatul de Macva (1254), Banatul de Cucevo și Branicevo (1272), Banatul de Vidin
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
lat.) și nu avea nici o conotație politică. Abia mai târziu, în perioada imperială, a fost asociat cu celelalte titluri ale conducătorului (pontifex maximus, pater patriae, etc.), devenind primul dintre ele. În consecință, se poate afirma, că organizarea teritorială a imperiului carolingian era una tipic administrativ-militară și urmărea optimizarea resurselor umane și materiale în vederea îndeplinirii sarcinilor de război, însă nici aceasta nu era o premieră în istorie. Toate marile imperii sau regate făcuseră la fel, iar peste timp, nimic nu se va
MIHAI BATOG-BUJENIŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369418_a_370747]
-
a altor facilități precum castelul seniorial, profitând din plin de aceste binefaceri, odatăcu creștinarea se conștientizează valoarea de apărător al credinței în Iisus Hristos, cavalerul nemaifiindun trăitor al lumii de jos, ci un reprezentant al clasei nobiliare. Odatăcu formarea imperiului carolingian conceptul de cavaler va dobândialte valențe. Curajul acestuia avea să fie supus unorîncercări dificile, oricare ar fi fost titlurile sale de noblețe, deoarece accesul la acest ordin rigid era pretențios și greu. Un cavaler nu era obligat săfie bogat, cu
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
Rotuvilla ( casa roșie) nu derivă din numele antic al orașului latin. Încă din secolul al 13-lea, orașul Rottweil este recunoscut ca oraș Imperial având curtea imperială de justiție cu atestat judecătoresc. Din pricina bunei poziționări geografice, acest ducat devine în timpul carolingienilor un mare centru administrativ și a fost până în epoca modernă cel mai important centru de judecată din Germania. Timp de două secole orașul nu a avut un ritm de dezvoltare susținut, păstrând forma inițială a structurii romane. Din acest motiv
ROTTWEIL, CEL MAI VECHI ORAŞ DIN BADEN-WÜRTTEMBERG de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353596_a_354925]
-
întrebare al cărei răspuns poate fi dat doar de către acela care cunoaște, mai întâi semnificația termenului , apoi istoria națională așa cum și-a derulat fragmentele în prima jumătate a secolului al XX-lea. Termenul este unul foarte vechi, provenind din perioada carolingiană, din cuvântul „marascahl”, din germana veche, desemnând grăjdarul regal. În regatul francez, acest sens se va păstra până în secolul al XV-lea, când mareșalul încetează să se mai ocupe efectiv de cai și preia trăsăturile moderne ale demnității, devenind un
MAREŞALII ROMÂNIEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357845_a_359174]
-
întrebare al cărei răspuns poate fi dat doar de către acela care cunoaște, mai întâi semnificația termenului , apoi istoria națională așa cum și-a derulat fragmentele în prima jumătate a secolului al XX-lea. Termenul este unul foarte vechi, provenind din perioada carolingiană, din cuvântul „marascahl”, din germana veche, desemnând grăjdarul regal. În regatul francez, acest sens se va păstra până în secolul al XV-lea, când mareșalul încetează să se mai ocupe efectiv de cai și preia trăsăturile moderne ale demnității, devenind un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
întrebare al cărei răspuns poate fi dat doar de către acela care cunoaște, mai întâi semnificația termenului , apoi istoria națională așa cum și-a derulat fragmentele în prima jumătate a secolului al XX-lea.Termenul este unul foarte vechi, provenind din perioada carolingiană, din cuvântul „marascahl”, din germana veche, desemnând grăjdarul regal. În regatul francez, acest sens se va păstra până în secolul al XV-lea, când mareșalul încetează să se mai ocupe efectiv de cai și preia trăsăturile moderne ale demnității, devenind un
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
ortodoxe în cadrul Europei. Conștiința diferențierii din ambele părți aduce un dublu folos: protecție pentru propria noastră parte și renaștere pentru partea de apus a Europei. De aceea, prezența noastră în Europa trebuie să fie o continuă luare aminte la identitatea carolingiană și la unitatea spațiului european, pentru că numai în felul acesta pot fi regăsite temeliile autentice ale unității noastre”. Așa stând lucrurile, Uniunea Europeană se prezintă pentru Ortodoxie ca un teren ce tebuie cercetat cu dorința de realizare a misiunii sfinte, ca
DESPRE PARTICIPAREA TINERILOR CRESTINI IN U.E.... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371248_a_372577]