484 matches
-
dar siguranța mea este pusă În pericol, deoarece cei care primesc leafă mare să facă ordine, sunt ocupați cu o suită de proteste, cerând drepturi suplimentare vechilor privilegii. Grevele fără precedent ale polițiștilor și justițiabililor confirmă debandada din interiorul spațiului carpatin. Nu dă nimeni explicația situației care se extinde În mod incredibil, favorizând ca lipicioasa corupție să se extindă În interiorul unor instituții care au menirea să o elimine. Multe lefuri imense nu se justifică, legile speciale, destinate unor favorizați, au dus
Hai acasă!. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_344]
-
Scrie Eliade despre așa ceva? Poate Delumeau? Cum îi pot fi atribuite Animicștiutorului (ce mai nume!) „numeroase vorbe de înțelepciune"? Hasmațuchi, se știe bine, e un ingredient culinar francez. Ce vrea să insinueze autorul? Iar în ceea ce privește descrierea Tărâmului Celălalt de sub arcul carpatin, bănuiesc un plagiat după Jules Verne (Călătorie spre centrul Pământului, Ed. Ion Creangă, p. 314, traducere de Gellu Naum). Pretinsul savant se sprijină pe comunicările congresului internațional cu tema „Zmeul, contemporanul nostru" de la Zimnicea, din 1983 (recent, spune el, ignorând
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
către Vergului, când aud printre roți, în uruiri citadine: „Urmează stația Octavian Goga!” Și dintr-odată, ca de-un miracol se clătinară în mine Plopii și nucii, în zărania anilor, tot mai amarilor, Cu jalea Ardealului, dinspre Sibii, în uluiri carpatine Până la casa popii, dinsus, pe-o uliță a Rășinarilor. Pot prăfui margini de târg, neamuri turcite, dând Văcăreștilor Loc de popas, cu martiri și scurtări, și schimbări de domnie, Un călăuz, cântăreț, fiul popii din lumea poveștilor A răsărit ca
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/4141_a_5466]
-
lui Caragiale s-au produs și în vremuri mai apropiate. Spre sfîrșitul deceniului 8 al secolului trecut, un președinte al Franței, Valéry Giscard d^Estaing, aflat în vizită oficială în România a lăsat arma jos la vederea unui magnific cerb carpatin, spre dezolarea maestrului de vînătoare care îl însoțea și care primise sarcini stricte privind delectarea înaltului oaspete. Dar acesta din urmă avea, se vede, alte criterii și își extrăgea plăcerile din surse mai puțin comune; în cugetul lui se trezise
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8093_a_9418]
-
a acestei înjositoare patimi este aceea venită din partea demonilor. După Sfinții Părinți, demonii pot ispiti pe oameni cu această patimă prin mai multe feluri și anume: prin atingere, prin năluciri, prin scurgerea seminței (poluții), prin aducere aminte. Astfel, Sfântul Ioan Carpatinul vorbește de dracii care pătrund în simțuri și în mădulare cu scopul de a munci trupul cu fierbințeală și care fac pe om să privească, să asculte, să vorbească cuvinte necuviinciose, să aibă ochii plini de desfrânare și să fie
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
a munci trupul cu fierbințeală și care fac pe om să privească, să asculte, să vorbească cuvinte necuviinciose, să aibă ochii plini de desfrânare și să fie înăuntru și în afară zăpăcit de babilonie. Un alt autor filocalic Sfântul Ioan Carpatinul spune că dracii se silesc să întineze pe nevoitor prin năluciri rușinoase și prin scurgerea seminției, cel mai adesea în vremea praznicelor (sărbătorilor) și a sfintelor slujbe și mai ales a zilelor în care preoții trebuie să slujească la Sfântul
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Tâlcuri la Patericul egiptean, trad. de Pr. Gheorghe Roșca, în colecția Comorile Pustiei, vol. 9, Edit. Anastasia, București, 1997, pp. 40-41. 88 Ibidem, p. 14. 89 Sf. Nil Ascetul, Cuvânt ascetic, în Filocalia..., vol. I, p. 197. 90 Sf. Ioan Carpatinul, Una sută de capete de mângâiere, cap. 18 și 87, în Filocalia..., vol. IV, pp. 129-130 și p. 148. 91 Sf. Maxim Mărturisitorul, Cele patru sute de capete despre dragoste, suta a doua, cap. 85, în Filocalia..., vol. II, p. 84
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
încredere în noi, sau își vor schimba părerea despre noi? Dacă la una din aceste întrebări se răspunde negativ, ar fi indicat să nu săvârșim acea faptă, cu excepția cazului în care părinții sau prietenii nu sunt credincioși practicanți. Sfântul Ioan Carpatinul, sintetizând remediile contra ispitelor, ne spune că, dacă nu dormim (în sensul de nelucrare duhovnicească) putem să-i punem și noi celui rău curse și lațuri mai mari și mai înfricoșate: rugăciunea, cântarea, privegherea, smerenia, slujirea aproapelui, mila, mulțumirea și
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
spune că, dacă nu dormim (în sensul de nelucrare duhovnicească) putem să-i punem și noi celui rău curse și lațuri mai mari și mai înfricoșate: rugăciunea, cântarea, privegherea, smerenia, slujirea aproapelui, mila, mulțumirea și ascultarea cuvintelor dumnezeiești<footnote Ioan Carpatinul, Capete despre mângâiere, cap. 51, în Filocalia..., vol. IV, Edit. Humanitas, București, 2000, p. 139. footnote>. Dar, în relevarea remediilor, cel mai mult insistă Părinții pe rugăciune. Cursele diavolului și ispitele „pot fi învinse numai prin puterea lui Hristos, numai
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
400. footnote>. Se poate lesne observa că Sfinții Părinți îndeamnă la râvnă și silire spre cele bune și spre lepădarea de cele contrare, căci numai poate fi răpus păcatul care a pus stăpânire pe noi. Referitor la aceasta, Sfântul Ioan Carpatinul ne îndeamnă să punem la lucru sila vreunei străduințe, chiar foarte slabe, și petrecând în rugăciune neîncetată și în celelalte virtuți, să așteptăm apoi puterea care ne vine de sus, căci va veni la noi o silă puternică ce nu
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
prin buze trupești. Ea va birui cu marea ei putere și va înfrânge obișnuința cea rea și răutatea dracilor. Va birui și pornirea spre mai rău a sufletelor noastre, precum va birui și mișcările necuvenite ale trupului<footnote Sf. Ioan Carpatinul, „Una sută capete de mângâiere”, cap. 50, în „Filocalia...”, vol. IV, pp. 138-139. footnote>. Foarte interesant de notat este și faptul că, Părinții relevă remediile fiecărui păcat capital. Astfel, arată că lăcomia pântecelui este spulberată prin post și înfrânare; desfrânarea
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
icoanele pe sticlă, civilizațiile lutului, lemnului, lânii, borangicului, inului și cânepei. Martirică moarte - întru apărarea, înnobilarea și Renașterea Limbii Române, a dreptului de a rosti răspicat, în marele concert al popoarelor acestei planete, dorurile, credința, adevărurile esențiale, suferința tăcută, tenacitatea carpatină și conștiința, totdeauna dureroasă, că: ,,Munții noștri aur poartă, / Noi cerșim din poartă-n poartă’’... Cel puțin de la această bornă în timp - 125 de ani de eternitate eminesciană -, avem datoria morală, obligația civică și creștinească de a ne dărui toate
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
călătorie pe întreg parcursul vieții, deoarece rugăciunea este pavăză și zid de apărare împotriva potrivnicilor, a primejdiilor și a necazurilor. Pornind de la textul: „căutați mai întâi împărăția lui Dumnezeu și toate celelalte vi se vor adăuga vouă”, Părintele Arhiepiscop Ioan Carpatinul își dovedește capacitatea de a selecta prioritățile care ar trebui să ne preocupe și pe care ar trebui să le abordăm în viață, dând întâietate valorilor nemuritoare, fără a neglija însă grija față de trup, ci dimpotrivă realizând un paralelism perfect
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
footnote Sf. Marcu Ascetul, Răspuns celor ce se îndoiesc de dumnezeiescul botez, în Filocaliaă, vol. I, p. 279. footnote>. Sfânta Taină a Pocăinței sau a Spovedaniei constituie și ea un mijloc de tămăduire a desfrânării. În acest sens Sfântul Ioan Carpatinul arată că: Aproape păcatul însuși împinge pe cel ce căiește spre Dumnezeu, dându-i un fel de simțire a putorii, a poverii și a nebuniei lui. Dar pe cel ce nu vrea să se aplece spre pocăință, nu-l împinge
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
pe cel ce nu vrea să se aplece spre pocăință, nu-l împinge spre Dumnezeu, ci ținându-l mai degrabă în puterea sa, îl leagă cu lanțuri de nedezlegat, făcând mai tari și mai năprasnice poftele pierzaniei<footnote Sf. Ioan Carpatinul, Capete de mângâiere, cap. 56, în Filocaliaă, vol. IV, p. 140. footnote>. În toate aceste lupte este nevoie însă și de o întărire care va fi recomandată de duhovnic: Sfânta Împărtășanie. Deoarece păcatul nu se ascunde prin adaos de păcate
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
biblioteci publice a orașului l comisia jurisdicțională locală hotărăște în 30 iunie 1903 „înființarea unei biblioteci publice cu profil științific“ l se strâng 27 850 de volume, de la Primărie, Asociația de Istorie și Arheologie, Asociația Naturaliștilor din Banat, Prefectură, Asociația Carpatină din Banat, Comisia de Patronaj, Muzeu, Asociația Juriștilor și Procuratură l la 29 octombrie 1904 este inaugurată Biblioteca publică a orașului Timișoara, care înregistrează până la finele anului 971 de cititori în 18 decembrie 1940, biblioteca - având un fond de 67
Agenda2003-37-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281464_a_282793]
-
paranteză transcriem rezultatele de anul trecut), la nivelul celor șase ocoale silvice, pe arealurile aflate în administrarea Direcției Silvice, există 550 (581) de exemplare de cerb comun, grupate îndeosebi în zonele Banloc, Pișchia și Alioș; 809 (759) exemplare de cerb carpatin, cele mai multe în perimetrele de la Șarlota și Chevereș; 1 576 (1 776) - căprior, o populație mai densă fiind în arealurile Margina și Surduc; 890 (715) mistreți, mai ales la Chevereș, Șarlota și Surduc; 12 012 (12 161) iepuri, la Tolvadia, Orțișoara
Agenda2003-23-03-7 () [Corola-journal/Journalistic/281087_a_282416]
-
de ciobănești românești proveniți din județul Suceava, nefiind însă nominalizate ca aparținând unei rase anume. În această perioadă se cristalizează și opinia că marea categorie a câinilor ciobănești românești reprezintă o singură rasă, în cadrul căreia se disting două varietăți, denumite Carpatin și Mioritic. La finele anului 1979, părerile specialiștilor aflați în fruntea chinologiei românești se divid și se încearcă o formulă de compromis prin adoptarea unor denumiri hibrid pentru cele două rase ce urmau să fie selecționate. Potrivit denumirilor folosite în
Agenda2003-23-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281107_a_282436]
-
românești se divid și se încearcă o formulă de compromis prin adoptarea unor denumiri hibrid pentru cele două rase ce urmau să fie selecționate. Potrivit denumirilor folosite în „Almanahul satelor“ apărut la sfârșitul anului, rasele urmau să se numească „Zăvodul carpatin“ și, respectiv, „Baracul mocănesc“!? Din fericire, se revine și la „Expopastoralis“ Rucăr 1980 sunt folosite din nou denumirile Carpatin și Mioritic. Omologarea, ca o Fata Morgana Faptul că, până în momentul de față, România nu are nici o rasă omologată de Federația
Agenda2003-23-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281107_a_282436]
-
ce urmau să fie selecționate. Potrivit denumirilor folosite în „Almanahul satelor“ apărut la sfârșitul anului, rasele urmau să se numească „Zăvodul carpatin“ și, respectiv, „Baracul mocănesc“!? Din fericire, se revine și la „Expopastoralis“ Rucăr 1980 sunt folosite din nou denumirile Carpatin și Mioritic. Omologarea, ca o Fata Morgana Faptul că, până în momentul de față, România nu are nici o rasă omologată de Federația Internațională are o motivație complexă. În primul rând, de ce o rasă națională? Este poate vorba de un soi de
Agenda2003-23-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281107_a_282436]
-
Rusesc de Sud, cea mai apropiată rudă a Mioriticului românesc. Asemănări se regăsesc și cu Irish Wolfhoundul, răspândirea acestui tip sprijinindu-se pe argumentul istoric al migrației celților, care s-au întins din Rusia, prin regiunea balcanică, până în depărtata Irlandă. Carpatinii au și ei un „verișor“ prin vecini: Ciobănescul de Sarplanina. Recunoscută de FCI încă din 1939, Ciobănescul de Iliria, ulterior de Sarplanina (muntele Shara) - rasa a rămas, practic, neschimbată în zona muntoasă dintre Kosovo și Macedonia, fiind folosită de armată
Agenda2003-23-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281107_a_282436]
-
Ch. J. Timiș reunește cel mai mare număr de Mioritici din țară, cca 200 de exemplare fiind înregistrate doar în Timișoara și împrejurimi. Ce-i drept, celelalte două rase sunt mai slab reprezentate pe Bega, existând 20-25 de exemplare de Carpatin și doar 3-4 Ciobănești de Bucovina.
Agenda2003-23-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281107_a_282436]
-
fiind determinate cele mai semnificative elemente măsurabile și de estimare a punctajului pentru fiecare element în parte. La multe expoziții internaționale de profil, trofeele de vânătoare românești au fost răsplătite cu numeroase premii, inclusiv cu medalii de aur, la cerb carpatin, căprioare, capră neagră, mistreț, urs, lup, râs etc.
Agenda2004-3-04-c () [Corola-journal/Journalistic/281946_a_283275]
-
D (1991) - 2 800 euro, Daewoo Tico (2001) - 2 200 euro, VW Golf (1994) - 5 500 euro, Peugeot 205 D (1990) - 2 500 euro. animale de companie Câini - Foxterrier - canisa, 3 luni - 50 euro; Samoede, 9 săptămâni - 160 euro; Ciobănesc Carpatin, 5 luni - 80 euro; Boxer tigrat - 2 luni, vaccinat - 50 euro; Shi-Tzu - pui, vaccinat - între 100 - 360 euro; Amstaff - pui, pedigree - 100 euro; Brac German - canisa, 6 luni, carnet de sănătate - 50 euro; Basset Hound - pui - 200 euro; Ciobănesc German
Agenda2004-4-04-util () [Corola-journal/Journalistic/281996_a_283325]
-
100 euro; Malamut de Alaska, cu pedigree, carnet de sănătate, tatuat - 40 euro; Chow-chow - 100 euro; Husky - 120 euro; Boxer tigrat, vaccinat - 50 euro; Amstaff, pui cu pedigree - 100 euro; Vijla Maghiar, vaccinat, cu carnet de sănătate - 300 euro; Ciobănesc carpatin - 80 euro; Basset Hound, pui - 200 euro) l Broască țestoasă - 150 000 de lei l Papagal vorbitor Jako african - 800 euro l Pisici (birmaneză, vaccinata, cu carnet de sănătate - 50 euro; persana - 50 euro). l Păsări exotice (canar - 400 000
Agenda2004-5-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282024_a_283353]