448 matches
-
greu accesibile drumurile spre monumentele naturale, de aceea se impune pentru localitățile unde se dezvoltă turismul rural local, refacerea infrastructurii, pentru a se ajunge aici în condiții de secol 21, meritând să asculți renumitele tulnicărese sau să călătorești în zona carstică. Va fi accesat astfel Programul de modernizare și reabilitarea drumurilor județene, avându-se în vedere și acestea, fiind înscrise în cadrul celor 424 de km de reabilitare până în 2015, valoarea totală fiind de 349.368.865,78 lei. Așadar, nu am
ŞI AM VĂZUT UN ELVEŢIAN FERICIT de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Turism_in_inima_transilvaniei_si_am_elisabeta_iosif_1351604663.html [Corola-blog/BlogPost/358074_a_359403]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > LUMINĂ CUANTICĂ Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 453 din 28 martie 2012 Toate Articolele Autorului LUMINĂ CUANTICĂ Lumină cuantică, Cifră octanică, Apă freatică, Istorie antică, Operă carstică, Nesarcastică, Totuși plastică. Pădure de carpeni, Mulțime de oameni, Prinși în iubiri, Diverse povestiri, Uneori trăite, Dar nedefinite, Aștept noi uimiri, Cu noile trăiri, Ce vor consemna, Despre viața mea. Referință Bibliografică: Lumină cuantică / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
LUMINĂ CUANTICĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 by http://confluente.ro/Lumina_cuantica_mihai_leonte_1332932076.html [Corola-blog/BlogPost/357947_a_359276]
-
alungați în grabă acum multe sute de ani, sau ale contrabandiștilor din secolul trecut înflăcărează imaginația. Numărul mare de ruine de castele și turnuri de observație părăsite, ca și abundența de peșteri care răsar parcă la tot pasul din relieful carstic specific zonei nu fac decât să îndemne și mai mult la cercetări amănunțite. Unele adăpostesc picturi rupestre vechi de mii de ani, în timp ce altele au servit drept refugiu tâlharilor la drumul mare, care obișnuiau să taie drumul călătorilor nevoiți să
LOCUL UNDE MUNTELE IESE LA... MARE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1486024695.html [Corola-blog/BlogPost/354454_a_355783]
-
care acum are o și mai mare valoare... deoarece după marea ei plecare... a dorit să fie incinerată iar cenușa ei să fie inprăștiată în zona iubită de dânsa, la Padiș, în Munți Apuseni. Cetățile Ponorului, sunt situate pe platoul carstic Padiș, acest așa-zis „Everest al speologiei românesti”, unul din minunatele creații ale naturii din Munții Bihorului. Pe aici și-ai plimbat pașii personalitati ale speologiei precum Emil Racoviță sau René Jeannel. O altă fotografie din colecția mea redă parțial
ÎN DRUM SPRE CETĂŢILE PONORULUI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/george_goldhammer_1448631563.html [Corola-blog/BlogPost/369656_a_370985]
-
vreunei zeități megalomane. Izvorâte parcă direct din imaginația Creatorului, amenajate cu gust minimalist impecabil, interioarele acestor superbe minuni ale naturii se vizitează cu evlavie care duce cu gândul mai degrabă la o catedrală decât la un simplu muzeu. Sunt reședințe carstice care surprind, răsărite ca dintr- un vis, pe post de salut jucăuș din lumea lui Hades. Dealtfel, locuințele subterane nu sunt deloc un fenomen rar nici pe teritoriul Spaniei continentale. Atracția magnetică pe care o exercită terenul stâncos și găunos
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/spania-subterana/ [Corola-blog/BlogPost/93054_a_94346]
-
discuție ajungându-se la o adevărată sărbătoare dedicată uneia din minunile naturii cu care Dumnezeu i-a dăruit pe podgoreni, liliacul sălbatic. Numărul participanților la sărbătoare a devenit din ce în ce mai mare și datorită atracțiilor turistice pe care le oferă zona: formațiuni carstice inedite: Podul lui Dumnezeu, lacurile Zătonul Mare și Zătonul Mic, Peștera Ponoarele, Peștera Bulba, laleaua neagră și aerul proaspăt și relaxant al pădurii, frumusețea și parfumul florilor de liliac. În acest an, sărbătoarea a început vineri seara, la ora 21
SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINŢI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1399648299.html [Corola-blog/BlogPost/350681_a_352010]
-
Vinga, județul Arad, iar a cântecului „Hai, nană, la Mehedinți” cu ajutorul doamnei profesoare Elena Martinescu, co-instructor al ansamblului „Liliacul de la Ponoare.” Elena Trifan Bibliografie Cornel Boteanu, Dumitru Borloveanu (2010) - Ponoarele. Ghid turistic, Editura MJM, Craiova Maria Eliza Borloveanu (2010) - Potențialul carstic în perspectiva dezvoltării durabile a turismului în comuna Ponoare, Editura Autograf MJM, Craiova Referință Bibliografică: SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINȚI / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1225, Anul IV, 09 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
SĂRBĂTOATEA LILIACULUI SĂLBATIC, PONOARE, JUD. MEHEDINŢI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1399648299.html [Corola-blog/BlogPost/350681_a_352010]
-
p. 323) -, urmate de o Bibliografie selectivă și de un număr de 32 de Documente foto[grafice]. Distinsul Receptor al acestor incitante pagini monografice se poate bucura / întrista de aflarea unor date „certe“, între „istoriile“ Aninei și a împrejurimilor sale carstice, despre cele peste două sute de peșteri (Peștera-cu-Oase, Peștera Ponor-Uscată, Peștera-din-Deal / Dolină, Peștera Hoților, Peștera-cu-Flori-Galbene / Abri / Ambră etc.), în majoritatea lor, „de mărime mijlocie“ (îndeosebi, vizitând Peștera cu Oase, din sectorul montan-aninean Plopa - Ponor, se poate mândri / posomorî cu faptul că
ION PACHIA-TATOMIRESCU, PAGINI MONOGRAFICE ALE URBEI MINIERE ANINA DIN DACIA CARAŞ-SEVERINEANĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2338 din 26 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1495776967.html [Corola-blog/BlogPost/370594_a_371923]
-
căror nume amintesc de trecutul și de asmoza etnică a locuitorilor: „Aliman”, „Floriile”, „Ioan Corvin”. După ce am ieșit din localitatea Ioan Corvin, la aproximativ 4 km. am poposit la marginea unei păduri, alături de un mal în care apa săpase forme carstice, demne de admirat. Pe partea cealaltă a drumului se află o troiță în interiorul căreia este crucea Sfântului Andrei sculptată în lemn, iar la capătul unei alei de piatră curg câteva izvoare din care pelerinii își iau apă. Pe jos ne-
SFÂNTUL APOSTOL ANDREI, CEL ÎNTÂI CHEMAT, ŞI LĂCAŞURILE SALE DOBROGENE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1493749325.html [Corola-blog/BlogPost/354458_a_355787]
-
vreunei zeități megalomane. Izvorâte parcă direct din imaginația Creatorului, amenajate cu gust minimalist impecabil, interioarele acestor superbe minuni ale naturii se vizitează cu evlavie care duce cu gândul mai degrabă la o catedrală decât la un simplu muzeu. Sunt reședințe carstice care surprind, răsărite ca dintr- un vis, pe post de salut jucăuș din lumea lui Hades. Dealtfel, locuințele subterane nu sunt deloc un fenomen rar nici pe teritoriul Spaniei continentale. Atracția magnetică pe care o exercită terenul stâncos și găunos
SPANIA SUBTERANĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_1402332870.html [Corola-blog/BlogPost/365460_a_366789]
-
supranumită și „floarea reginii” sau „floarea de piatră”((leontopodium alpinum). O componentă esențială a patrimonului natural al Cheilor Dâmboviței care nu a fost îndeajuns explorată și valorificată (decât aleatoriu și nesistematizat) pentru a fi integrată circuitului turistic, îl reprezintă profilul carstic și speologic. Relieful carstic este dominant în arealul Cheilor Dâmboviței, atât prin formele de suprafață expuse (stânci și pereți de calcar) cât și prin formele subterane (peșteri). Descoperirea și amenajarea altor peșteri este o perspectivă bună a stimulării interesului specialiștilor
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 by http://confluente.ro/Cheile_dambovitei_.html [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
sau „floarea de piatră”((leontopodium alpinum). O componentă esențială a patrimonului natural al Cheilor Dâmboviței care nu a fost îndeajuns explorată și valorificată (decât aleatoriu și nesistematizat) pentru a fi integrată circuitului turistic, îl reprezintă profilul carstic și speologic. Relieful carstic este dominant în arealul Cheilor Dâmboviței, atât prin formele de suprafață expuse (stânci și pereți de calcar) cât și prin formele subterane (peșteri). Descoperirea și amenajarea altor peșteri este o perspectivă bună a stimulării interesului specialiștilor dar și a turistului
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 by http://confluente.ro/Cheile_dambovitei_.html [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
află la altitudinea de 2041 m și are o suprafață de aproximativ 9 ha. Lacul Zănoaga este cel mai adânc lac, cu adâncimea de 29 m. Există de asemenea lacuri nivale (Groapele, Bucurelul, Tăul dintre Brazi) și lacuri de origine carstica (Tăul fără Fund, Soarbele). Patrimoniul natural al Retezatului este deosebit de valoros datorită speciilor rare care se întâlnesc pe suprafața lui. Speciile rare de garofița, darie, flămânzica, anghelina, floare de colț, pelin sau sângele voinicului sunt adevărate nestemate ale Retezatului. O
PARCUL NATIONAL RETEZAT, O EXPERIENTA DE NEUITAT de ALEXANDRU CĂNĂVOIU în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 by http://confluente.ro/Alexandru_canavoiu_1401702452.html [Corola-blog/BlogPost/360990_a_362319]
-
linia de demarcație dintre Rahova și Ferentari, unde am cunoscut vreme de 5 ani periferia adevărată, mahalaua sordida, curtea cu miracole a capitalei. Aici, griul deprimant din marile cartiere-dormitor e sfâșiat de gropi de gunoi, de pagode argintii, de relieful carstic al asfaltului, de peisaje dezolante cu drogați, copii ai străzii și adevărate favellas. Un București al nimănui, pe care cel mai hulit dintre primari l-a vopsit în culorile curcubeului într-o încercare ratată de a-i farda sărăcia și
Bucurenci + Bucureşti = LOVE by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82902_a_84227]
-
organismelor, macro- si microscopiei, a impactului poluării asupra organismelor, cunoașterea activității enzimatice în procesele metabolice, a țesuturilor conjunctive și a matricei extracelulare în cursul dezvoltării organismelor, funcționarea și protecția ecosistemelor, fauna și floră terestră, fauna de mamifere fosile din depozitele carstice și stratificate. Ocupații componente: 254101 cercetător în biologie 254102 asistent de cercetare în biologie 254103 cercetător în microbiologie-bacteriologie 254104 asistent de cercetare în microbiologie-bacteriologie 254105 cercetător în biologie chimie 254106 asistent de cercetare în biologie chimie 254107 cercetător în botanica
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201938_a_203267]
-
organismelor, macro- și microscopiei, a impactului poluarii asupra organismelor, cunoașterea activității enzimatice în procesele metabolice, a țesuturilor conjunctive și a matricei extracelulare în cursul dezvoltării organismelor, funcționarea și protecția ecosistemelor, faună și floră terestră, faună de mamifere fosile din depozitele carstice și stratificate. Ocupații componente: 254101 cercetător în biologie 254102 asistent de cercetare în biologie 254103 cercetător în microbiologie-bacteriologie 254104 asistent de cercetare în microbiologie-bacteriologie 254105 cercetător în biologie chimie 254106 asistent de cercetare în biologie chimie 254107 cercetător în botanică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201889_a_203218]
-
coboară apoi pe limita de parcelă, față de u.a. 10 din afara arealului propus spre protejare, care urmează talvegul pârâului. Limita nordică se termină la confluența pârâului cu Sohodolul, aval de cabana de pe stânga râului Sohodol și în apropierea unor izvoare carstice aflate în albia râului Sohodol și a drumului turistic care străbate zona. Lungimea aproximativă a limitei nordice este de 0,45 km și străbate doar formațiuni calcaroase. Limita estică pornește din dreptul zonei de confluență a râului Sohodol cu un
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191632_a_192961]
-
7 bis, până la intersecția cu drumul comunal 430 pe care îl urmează spre nord până la intersecția acestuia cu limita nordică a parcelei PPD 7 bis. Descrierea suprafețelor Rezervația Naturală Măgura-Nucșoara cuprinde luciul de apă al Lacului învârtită, zona de relief carstic (doline, lapiezuri și alveole de dizolvare etc) care fac parte din parcelele cadastrale Hb 8, N7%, Cc9, A6, PPD 7 bis. Parcelele și subparcelele cadastrale sunt preluate din Registrul Cadastral al parcelelor comunei Nucșoara din anul 1966. IV.4. Rezervația
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
OS. Tg. Ocna și parcelele silvice 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 78, 79, 80, 81, 82, 84, 85, 86, 87, 88, 89, 90 și 91 din UP I Slănic-OS. Tg. Ocna. IV.9. Rezervația naturală Complexul Carstic din Valea Ponorului, 168 ha, localitatea Budureasa, județul Bihor Descrierea limitelor Limita sudică: din dreptul bornei silvice 315 limita pornește în sus pe versant până în vârful Piatra Alunului (borna silvică 243), apoi se continuă pe versant în jos spre Valea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
se continuă în aval pe afluentul Pârâului Râu (din u.a. 140B din UP IV Ponor a Ocolului Silvic Beliș) și în aval de Pârâul Râu până la confluența cu Valea Ponor la borna silvică 253. Descrierea suprafeței Rezervația Naturală Complexul Carstic din Valea Ponorului cuprinde peșterile Peștera Ponorul Mare, Peștera Piatra Altarului, Peștera Rece, Peștera Diaclază, Peștera Poarta Alunului, Izbucni Alunului Mic și Peștera cu Oase (golurile subterane) precum și o suprafață de teren de aproximativ 167,5 ha situată la exterior
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
140A, 140B%, 140C, 168A% din U.P.IV Ponor, Ocolul Silvic Beliș. Parcele și subparcelele amenajistice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 2003, fiind incluse și pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament Rezervația naturală Complexul Carstic din Valea Ponorului este amplasată în interiorul Parcului Natural Apuseni. IV. 10. Rezervația naturală Sistemul carstic Peștera Cerbului - Avenul cu Vacă, 45 ha, localitatea Budureasa, județul Bihor Descrierea limitelor Limita sudică: pornește de la borna silvică 210 în amonte pe pârâul afluent
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
amenajistice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 2003, fiind incluse și pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament Rezervația naturală Complexul Carstic din Valea Ponorului este amplasată în interiorul Parcului Natural Apuseni. IV. 10. Rezervația naturală Sistemul carstic Peștera Cerbului - Avenul cu Vacă, 45 ha, localitatea Budureasa, județul Bihor Descrierea limitelor Limita sudică: pornește de la borna silvică 210 în amonte pe pârâul afluent al Văii Alunul Mare pe o distanță de circa 800 m, apoi se continuă pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
pădurii până la borna silvică 202; Limita nordică: pornește de la borna silvică 202 și se continuă până la borna silvică 201; Limita vestică: de la borna silvică 201 limita urmează aval Valea Alunului Mare până la borna silvică 210. Descrierea suprafeței Rezervația Naturală Sistemul carstic Peștera Cerbului - Avenul cu Vacă cuprinde peșterile Cerbului, Avenul cu Vacă (goluri subterane) precum și o suprafață de teren de aproximativ 44,5 ha situată la exterior, reprezentată de parcelele și subparcelele silvice nr. 110A, 1106%,, 110C, 109%, 108A, 108B, l07A
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
108B, l07A, 107D, 107E din U.P.IV Ponor, Ocolul Silvic Beliș. Parcelele și subparcelele amenajistice sunt preluate din amenajamentul silvic întocmit în anul 2003, fiind incluse și pe harta silvică ce face parte integrantă din amenajament. Rezervația naturală Sistemul carstic Peștera Cerbului - Avenul cu Vacă este amplasată în interiorul Parcului Natural Apuseni. IV.11. Rezervația naturală cu profil geologic-paleontologic Holbav, 4,1 ha, localitatea Holbav, județul Brașov Descrierea limitelor Limita nordică: pornește de la un podeț din tub de beton și se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
ori la intrarea în cavitate. Această activitate este desfășurată de speologi care au pregătire de salvatori din mediul subteran speologic. Articolul 3 Consiliile județene în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețe de teren care cuprind peșteri, avene, alte forme carstice și care, prin vizitarea lor, pot pune în pericol viața turiștilor și a vizitatorilor, organizează servicii publice județene salvaspeo, care coordonează activitatea de prevenire a accidentelor și de salvare din mediul subteran speologic. Articolul 4 Atribuțiile serviciilor publice județene salvaspeo
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261040_a_262369]