25 matches
-
Briand îi declara lui Stresemann că trebuia să renunțe provizoriu la propunerile de la Thoiry. În perioada 1926-1929, Briand și Stresemann urmăreau detensionarea relațiilor franco-germane. Emil Mayrisch, industriaș luxemburghez, a inițiat materializarea tentativei de a clădi o nouă relație franco-germană, reprezentând cartelizarea industriei metalurgice din Franța, Germania, Belgia, Luxemburg și Saar. Antanta Internațională a Oțelului fixă cote de producție între țările furnizoare și introducea structura comună Comitetul franco-german de informare. Franța s-a orientat spre securitatea colectivă. Briand dorea să inițieze modificarea
Perioada interbelică () [Corola-website/Science/303086_a_304415]
-
competiția electorală, forțând partidele mari să facă eforturi de adaptare la condițiile sociale și politice fluctuante. Din acest punct de vedere, partidele mici sunt nu doar "supapele" tensiunilor sociale care apar prin reprezentarea defectuoasă a intereselor cetățenești, o soluție la "cartelizarea" sistemelor de partide (Katz și Mair 1995; Gianetti și Laver 2001; Birnir 2009), ci creuzete democratice de noi lideri și soluții. Ele ar putea învigora sisteme de partide sclerozate și ar putea aduce în dezbatere teme noi, neglijate sau trecute
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
importante ale adoptării sistemului electoral din România, discutată distinct în cadrul capitolului, a constat în apariția competiției intrapartinice: candidații aceluiași partid sunt în același timp competitori și aliați în lupta pentru un loc în Parlament. În capitolul 4, Silviu-Dan Mateescu discută cartelizarea sistemului de partide, probabil una dintre cele mai importante (deși rar menționate) caracteristici ale sistemului politic românesc. Cartelizarea sistemului de partide se referă la comportamentul partidelor politice prin prisma relațiilor pe care acestea le au cu statul. Mai exact, teoria
Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
aceluiași partid sunt în același timp competitori și aliați în lupta pentru un loc în Parlament. În capitolul 4, Silviu-Dan Mateescu discută cartelizarea sistemului de partide, probabil una dintre cele mai importante (deși rar menționate) caracteristici ale sistemului politic românesc. Cartelizarea sistemului de partide se referă la comportamentul partidelor politice prin prisma relațiilor pe care acestea le au cu statul. Mai exact, teoria partidului cartel ia în calcul apelul partidelor la resursele publice și tentația lor de a conserva și asigura
Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
sistemul electoral, iar sistemul electoral tinde să mențină sistemul inițial de partide. Partidele aflate în sistem la un anumit moment, cele care au puterea de a decide, vor putea jongla cu regulile și le vor putea utiliza în propriul interes. Cartelizarea nu exclude competiția, ci o limitează la actorii existenți care pot influența regulile de desfă șurare a competiției. Autorul analizează legislația electorală și pe cea privitoare la înființarea partidelor politice pentru a analiza măsura în care partidele și-au folosit
Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
electorale și a celei privind partidele politice, cât și a alocării subvențiilor către partidele parla mentare, astfel încât potențialii noi competitori sunt dezavantajați. Atât în cazul României, cât și în cel al Ungariei (țările incluse în analiză) este observabil fenomenul de cartelizare a sistemelor de partide. În afara desfășurării procesului electoral propriu-zis, competiția electorală poate continua și în momentele materializării rezultatelor electorale prin negocierile privind formarea guvernului. Unul dintre rezultatele competiției electorale este formarea guvernului, adică identificarea unei majorități care să sprijine o
Competenţa politică în România by Adrian Miroiu, Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1565]
-
oricum. Participarea politică a cetățenilor este, evident, un ingredient important al democrației. Problema e că definirea cetățeanului în termeni "administrativi" tinde să obnubileze importanța calității politice a acestora. Din nou, mass-media joacă, și aici, un rol deosebit. Făcând abstracție de cartelizarea presei românești și de discursul maniheist, profund non-jurnalistic, ce a câștigat teren în spațiul nostru public, nu putem trece peste faptul că un cetățean presupus "informat" nu este, automat, și un cetățean "competent" sub aspect politic 4. Totuși, instrumentul referendar
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
oricum. Participarea politică a cetățenilor este, evident, un ingredient important al democrației. Problema e că definirea cetățeanului în termeni "administrativi" tinde să suubileze importanța calității politice a acestora. Din nou, mass-media joacă, și aici, un rol deosebit. Făcând abstracție de cartelizarea presei românești și de discursul maniheist, profund non-jurnalistic, ce a câștigat teren în spațiul nostru public, nu putem trece peste faptul că un cetățean presupus "informat" nu este, automat, și un cetățean "competent" sub aspect politic. Totuși, instrumentul referendar se
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
posturi și beneficiul financiar? Dar acest mod de gândire era atipic pentru Statele Unite.) Din păcate, în România de astăzi persistă o mentalitate etatistă, în ciuda efectelor dezastruoase pe care le-a avut etatismul asupra vieții a milioane de români. Astfel, protecționismul, cartelizarea, monopolurile bancare - pe scurt, intervenția economică de toate felurile a statului, paternalismul (îndreptat mai ales către majoritatea țărănească) și o fixație aproape obsesivă pentru centralizare au caracterizat tendința dominantă a liberalismului românesc. O consecință a etatismului din România a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
politice de la începutul anilor 1990 leăa determinat să adopte strategii ce au avut drept rezultat formarea unui cartel între partidele parlamentare majore. Rezultatele cercetării conduc spre concluzia că, atât în cazul României, cât și în cel al Ungariei, asistăm la cartelizarea sistemelor de partide. În plus, cartelul format între partidele parlamentare majore săa dovedit extrem de eficient în blocarea accesului partidelor emergente în corpul legislativ, cu toate că, în ambele țări, partidele antisistem au demonstrat că reprezintă o amenințare la adresa cartelului. Teoria partidului cartel
Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
partidelor politice să favorizeze partidele reprezentate în corpul legislativ. c) Eficiența cartelului de partide: definiția cartelului specifică faptul că acesta se formează între actorii dominanți cu scopul limitării competiției. Astfel, ne așteptăm ca, din momentul introducerii mecanismelor specifice procesului de cartelizare, numărul partidelor cu adevărat noi1 ce reușesc să obțină reprezentarea în legislativ și cel al partidelor legislative excluse din acesta să scadă, apropiindu-se, în timp, de zero. În cazul fiecărei țări, am început prin evaluarea vulnerabilității partidelor politice la
Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
românesc și de a aplica indicatorii propuși, este necesară descrierea sistemului electoral. În principal mă voi concentra asupra schimbărilor ce au avut loc referitor la regulile electorale, iar momentul apariției și natura acestora vor fi corelate cu indicatorii ce urmăresc cartelizarea sistemului de partide. În perioada 1990-2004, România a utilizat scrutinul proporțional cu liste prestabilite (închise), ordinea candidaților pe listă fiind stabilită de partidele politice. În România s a utilizat formula d’Hondt pentru transformarea voturilor obținute de un partid în
Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
În ciuda acestor elemente, nu putem ști dacă partidul ar fi reușit să obțină reprezentare parlamentară pe cont propriu. De altfel, Sikk (2005) ajunge la aceeași concluzie (nu include mandatele obținute de PC în categoria celor obținute de partidele autentic noi). Cartelizarea sistemului de partide din Ungaria Sistemul electoral utilizat în Ungaria combină trei sisteme distincte pentru alegerea Parlamentului unicameral: votul uninominal, votul acordat unei liste de candidați și alocarea proporțională a unui număr de locuri compensatorii. În cazul circumscripțiilor uninominale, candidatul
Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
mass-media nu a fost utilizat ca un instrument pentru blocarea intrării unor noi partide în corpul legislativ. În ciuda gradului ridicat de stabilitate al sistemului de partide din Ungaria (în afara anului 2010), indicele ieșirilor prezintă o traiectorie concordantă cu procesul de cartelizare. Astfel, acesta crește de la 0, în perioada 1990-1994, la 0.16, în perioada 1994-1998, la 0.33, în perioada 1998-2002, pentru a se întoarce la 0 în perioada 2002-2006. Cu toate acestea, faptul că indicele crește la 0.33 în
Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
confruntat cu scandaluri de corupție. În concluzie, succesul Jobbik și, într-o măsură mai redusă, al LMP reprezintă succesul partidelor antisistem. Concluzii Rezultatele cercetării conduc spre concluzia că atât în cazul României, cât și în cel al Ungariei asistăm la cartelizarea sistemelor de partide. Vulnerabilitatea partidelor politice de la începutul anilor 1990, atestată atât de gradul ridicat al volatilității electorale, cât și de lipsa unor conexiuni bine structurate între partidele politice și anumite segmente ale electoratului, a determinat actorii politici să utilizeze
Competenţa politică în România by Silviu-Dan Mateescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1569]
-
de miraculos T zero, dincolo de care am putea reveni la valori, tonuri civilizate și o funcționare adecvată a instituțiilor, dar și a dezbaterii publice. Aceasta este așteptarea majorității - fie ea tăcută sau foarte activă. Problema reală a societății noastre este cartelizarea partidelor în jurul stării de fapt. Și capacitatea lor de a bloca orice primenire, sub amenințarea că singura alternativă disponibilă este populismul extrem, reprezentat de formațiunile anti-sistem tip PPDD”, explică Baconschi. În opinia democrat-liberalului, ”legea partidelor și sistemul proporțional descurajează dacă
Baconschi: Așteptarea majorității, o ”resetare” a jocului politic () [Corola-journal/Journalistic/43271_a_44596]
-
sau când te atrag cu precădere filosoficul, metafizica, și nu exhibiționismul narativ, atunci da, totul e normal și te simți prin forța lucrurilor mai aproape de un editor decât de alții. Exact pe ideea asta se mai acuză și așa-zisa cartelizare a criticilor literari. Chiar au reușit editurile să îi cumpere pe toți, au mai rămas și independenți? Este undeva o schematizare a noastră, adică spectatorul simte mereu nevoia să facă reducționism. Nouă, din comoditate, ne place să reducem un autor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
rămășițelor din tipografie, confiscarea documentelor literare - vreo patru volume numai cu arhiva primită de la fiica lui Titu Maiorescu și încă alte opt volume cu diverse materiale de arhivă -, impunerea unor chiriași în casa din str. Argentina nr. 39, ca și "cartelizarea" alimentelor din anii '50... Firește că pe soții Torouțiu nu i-au ocolit nici bolile. Astfel că în toamna anului 1953, Elvira Torouțiu dezvoltă din senin un glaucom la ochi, care nu poate fi operat imediat din cauza pneumoniei. Medicamentele procurate
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
ale clasei burgheze. Gînditorii marxiști din această școală a monopolului consideră că s-a produs o schimbare istorică în cadrul capitalismului, atunci cînd piețele concurențiale au căzut pradă marilor trusturi. Capitalismul monopolistului în-seamnă o tot mai mare concentrare a producției și cartelizarea piețelor în țările capitaliste avansate. Rudolf Hilferding a arătat, în plus, că cele două capitaluri financiar și industrial, fuzionaseră în capitalul-finanță. Astfel, economiile industri-ale nu erau dominate de o largă clasă burgheză, ci de elita sa, un mic grup monolitic
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cel mai avansat al capitalismului. Din moment ce statul nu este un actor autonom, ci mai degrabă un instrument al clasei dominante, burghezia monopolistă este forța conducătoare a expansiunii/ colonialismului. Hilferding își bazează explicația pe capitalul financiar autohton, ale cărui încercări de cartelizare ar depăși în cele din urmă anarhia producției (piețelor) capitaliste și crizele economice, dar nu pot soluționa contradicția dintre burghezie și proletariat. El a explicat expansiunea imperialistă prin nevoia monopolurilor capitaliste de a căuta materii prime și mînă de lucru
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
fi subcontractat către o firmă privată, există riscul ca acea firmă să obțină un drept de exclusivitate pentru oferirea acelui serviciu și să se sustragă astfel presiunii concurențiale. În situația În care serviciul este furnizat prin intermediul pieței libere, există riscul cartelizării și, prin urmare, al unor prețuri superioare celor la care o instituție publică ar furniza serviciul În aceeași situație. Dacă există astfel de eșecuri ale pieței, atunci este legitimă o Întreprindere de furnizare a bunurilor publice care nu ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
N-VA, SP.A și VLD, însă nu a reușit să controleze decât 66,5% din fotoliile consiliului local. Numeroși comentatori au criticat compoziția acestui comitet, deorece nu ținea cont de diferențele ideologice dintre partide și făcea acuzația VB privind cartelizarea partidelor, mult mai credibilă. Mai mult, ridicând cordonul sanitar, partidele consacrate au introdus, în politica flamandă, o distincție de natură morală, între drepți și păcătoși, care este în bună măsură analogă distincției între poporul pur și elita coruptă. Cu alte
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de interes: competiția politică, teoria alegerii raționale și noua abordare instituționalistă, metodele experimentale și politicile publice. Membră a Centrului de Studii și Analiză Politică din cadrul SNSPA. SILVIU-DAN MATEESCU a obținut titlul de doctor în științe politice la SNSPA cu teza Cartelizarea sistemelor de partide în Europa Centrală și de Est. Domenii de interes: teoria alegerii raționale, partidele politice, sistemele electorale, votul strategic. ADRIAN MIROIU este profesor de științe politice la SNSPA. Dintre lucrările publicate menționăm: Filosofie fără haine de gală, Învățământul
Competenţa politică în România () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1564]
-
unică ce corobora salariile cu prețurile. Industriile aflate la strâmtoare - mai ales oțelul - au fost luate sub aripa statului, la fel ca În prima rundă de naționalizări postbelice: În Marea Britanie, „Planul Oțelului” din 1977 a salvat industria de la colaps prin cartelizarea structurii prețului și desființarea, practic, a competiției locale; În Franța, combinatele falimentare din Lorena și din centrul industrializat al țării au fost regrupate În consorții reglementate de stat, subvenționate de guvern. În Germania de Vest, guvernul federal a Încurajat mai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Franța, combinatele falimentare din Lorena și din centrul industrializat al țării au fost regrupate În consorții reglementate de stat, subvenționate de guvern. În Germania de Vest, guvernul federal a Încurajat mai degrabă consolidarea privată decât etatizarea, dar cu efecte de cartelizare similare. La jumătatea anilor ’70, un singur consorțiu, Ruhrkohle AG, realiza 95% din producția minieră din bazinul Ruhr. Industriile textile franceză și britanică - sau ce mai rămăsese din ele - au fost păstrate (de dragul slujbelor pe care le asigurau În regiuni
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]