811 matches
-
care dă explicații care sunt - de multe ori - doar relevante în raport cu imaginile, care, la rândul lor, depind direct de subiect. De aici dubla impresie pe care o inoculează un astfel de tip de documentar: cum că vezi lucrurile de sus (cartezianul punct de vedere al lui Dumnezeu), o perspectivă omniscientă în aparență. Abia la sfârșit îți dai seama că există delimitări clare ale viziunii și că ai rămas cu întrebări neelucidate. Datorită temei alese dar și abordării, documentarul în cauză nu
Bietul Documentar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11331_a_12656]
-
ci de una lucidă, decantată, care se asumă încercînd a depăși nu numai stadiul preistoric al evoluției omului, cu enclave și în prezent, ci și hibridul liberului arbitru conținut în perioada modernă. Ceea ce impune o rectificare a modelului antropologic. Omul cartezian e nesatisfăcător într-o epocă în care, pe de o parte, se simte opresiunea unei culturi obosite, devitalizate, iar pe de alta se ivesc fenomenele falsei eliberări sub forma totalitarismelor care nu reprezintă decît manifestări ale barbariei cu față umană
Salvarea unei specii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15473_a_16798]
-
încrederii în forța nelimitată a rațiunii și a ideii de progres care, odată cu primele cuceriri ale științei moderne, a luat locul credinței în supranatural, creînd postulatul unității speciei umane în locul perierarhizării ei, cum se face că aceste teze de sorginte carteziană a secolului Luminilor au dat naștere regimurilor totalitare cele mai implacabile din istorie, care nu s-au sfiit să le batjocorească, să le pervertească și denatureze cu cinism, pentru a justifica în numele lor cele mai mari crime și fărădelegi, de la
Umanitatea pierdută a secolului XX by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/14483_a_15808]
-
reprezentării total diferită, Lucia Ioan se aseamănă, psihologic și comportamental, cu Alexandru Tipoia. Între ei este, însă, atît o deosebire de manifestare temperamentală, cît și una de acoperire geografică: în timp ce Tipoia privește arta europeană și sintetizează totul într-un spirit cartezian, Lucia Ioan contemplă peisajul artistic românesc și formulează într-un limbaj dezlănțuit și imprevizibil. O face însă cu o forță enormă și cu o candoare de artist care nici nu spune totul dintr-o dată și nici nu se lasă descoperit
Amneziile posterității (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14119_a_15444]
-
te debarasezi, fiindcă, pur și simplu, nu ai ce face cu el". Lumea este pentru dramaturg agasant nonsemnificativă. Nu iraționalul se manifestă așadar în opera lui Ionesco, ci neraționalul care provine din îndoiala metodică, din impulsul a ceea ce, în duh cartezian, Camus numea o "chestiune de voință = a împinge absurditatea pînă la capăt". Întrucît absurdul nu e numai o experiență afectivă, ci și produsul unei operații logice, meditative (admite însăși Laura Pavel: "chiar atunci cînd se revendică de la un oarecare scepticism
O perspectivă asupra lui Eugène Ionesco (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14138_a_15463]
-
cu texte În cele trei limbi. Avem destule modele În literatura Québecului. E bine să ne stimuleze metodic și creator. Revin la titlul acestui editorial și, personal, subliniez că se află În puterea noastră să exprimăm o Îndoială de tip cartezian - cogito, ergo sum . Sau mai simplu - văzând și făcând . Redacția
To be or not to be. In: Editura Destine Literare by Redacția () [Corola-journal/Journalistic/81_a_314]
-
cu protuberanțe ideatice, a discursului său, autorul Desprinderii de țărm își dezvăluie, la un moment dat, sub egida ei, o față mai nemijlocit confesivă, empirică, precum o detentă. Hățurile angajării conceptuale slăbesc, un anume firesc revine la drepturile sale, operația carteziană cedează pasul derulării spectacolului habitual al trăirilor, parcă spre a răspunde observației lui Bachelard, după care „un adevărat poet” dorește ca „imaginația să fie o călătorie”. Imaginarului cosmic i se substituie un imaginar al „călătoriei poetului prin lume”, cu astfel
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
cele liberale (dovadă, ponderea și influența disproporționată pe care o au ,Internaționalele" respective la scara politicii europene). Modelul propus de Adrian Marino este unul pe deplin rațional, de o logică impecabilă, dar, tocmai de aceea, utopic. Pe lume există spirite carteziene, intelectuali lucizi care pot alege în orice moment soluțiile de ,bun simț", oameni de cultură (tot mai puțini) formați în spiritul valorilor europene (după Adrian Marino: enciclopedismul, spiritul de sinteză și selecția critică), dar și foarte mulți naționaliști și xenofobi
Pledoaria unui extremist de centru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11425_a_12750]
-
cel ascuns în imaginarul lui Bikinski, în aristocrația lumii artiștilor ori în subsolurile sale: al balansului baroc dintre ceea ce poate fi privit și ceea ce, prin mintea, simțurile și stările lui Bikinski, poate fi văzut. Romanul ca și poezia din Fîntîni carteziene, Cîmp negru, Arlechini la marginea cîmpului, Poezii, Deasupra lucrurilor, neantul, Mirele orb, Suflete la second-hand, Secol, publicistica din Urechea de cîrpă, Apocalipsa de carton și prozele din Nevasta lui Hans, rămîne al umorului negru și al viziunilor expresioniste; altfel, o
Roman burlesc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/11587_a_12912]
-
miile cu putință: "propriile-i tribulații biografice, o, cît de multilaterale! o, cît de bolșeviurîtoare!"; "Mic laborator diabolectic"; "fiecare îndeletnicindu-se cu gîndemele, praxele și Carmencitele sale"; "prefațatorul, personagizat mai apoi într-un texticol"; "categorii de textoanți"; "opusculul genitat"; "fîntînă carteziană"; "postul diplomaticos"; "să fii sprințangiu, jmecher + cununat de Pohoață, ergotînd la nesfîrșit în Casa Universecuritarilor"; "dosarul de membrizare la județeana pecerie"; "a Sexcuriștilor". De bună seamă și calamburului i se dau toate onorurile: "Peste tot, culții îl interpelează pe Senatorul
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
și nestatornicii". Prin urmare, punctul de pornire va fi scala de valori pe care o folosea Cioran cînd judeca potențialul unei nații ("în istorie n-au reușit decît popoarele care s-au desfăcut de real", "nu raționalitatea în sensul ei cartezian conferă un sens devenirii umanului, ci ieșirea din real, din cauzalitate, din imanență și din determinații, realizarea saltului într-un dincolo sau dincoace de istorie, în vid, în ideal, în transcendent, în iluzie, în nostalgie, în vag, într-o stare
Cioran și discuția despre specificul națiunilor by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/12630_a_13955]
-
niște gladiatori așteptând lupta cu leii ascunși în imaginația noastră cu soarele fleșcăit pe asfalt libelule fluturau artistic în coliseum cercuri batiste dansuri ciocane tobe seceri lațuri flori de plastic uleiul canibal fierbând în tubele monumentale trupurile răvășite în spațiul cartezian nebunia își plimba ciolanele și ciclurile obsedante de acizi prin academiile ciupercilor căra după ea genți pline cu nisip îngroșând deșertul pe străzile plăpânde oarbe ca gelatina cu becuri fumurii și sori preistorici în limbile frunzelor pipete pasteur picurau cucuta
Miriapodul (fragment) by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/13926_a_15251]
-
a clasicismului psihologic și nici să atenteze la integritatea bunurilor sale. Unicul ei deziderat este să navigheze mai departe în explorarea spațiilor lăuntrice, încă necunoscute, întru spiritualizarea și dezmărginirea ființei umane. Iată pentru ce, iubitorii împătimiți ai psihologiei de tip cartezian, dacă nu doresc să slujească o «știință western», cum o denumea R. Frager, trebuie să manifeste, dacă nu mai multă deschidere, măcar mai multă toleranță față de psihologia transpersonală“. Contradicție sau nu? În mod firesc, una dintre întrebările pe care le-
Agenda2004-14-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282249_a_283578]
-
reprezentării total diferită, Lucia Ioan se aseamănă, psihologic și comportamental, cu Alexandru Tipoia. Între ei este, însă, atît o deosebire de manifestare temperamentala cît și una de acoperire geografică: în timp ce Tipoia privește artă europeană și sintetizează totul într-un spirit cartezian, Lucia Ioan contemplă peisajul artistic românesc și formulează într-un limbaj dezlănțuit și imprevizibil. O face însă cu o forță enormă și cu o candoare de artist care nici nu spune totul dintr-o dată și nici nu se lasă descoperit
Expozitia Lucia Ioan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17769_a_19094]
-
și catalizează, așa cum credea Blaga, mai mult decât influențele culturale franceze?) Constat la eseurile lui I. Funeriu același gen de alchimie în primă instanță nespectaculoasă, servită prompt de bunăstarea evidentă a informației culturale. Poate că prevalează aici aspirația către rigoarea carteziană a limbii latine, despre care eseistul amintește nostalgic, în bună tradiție ardeleană. Refuzând în schimb, dintr-o justă orientare, cărările presărate cu floricele stilistice, din cauza cărora adeseori ideile sub-înțelese rămân, într-adevăr, pe palierele obscure ale înțelegerii. I. Funeriu, Eseuri
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
Alex. Ștefănescu O religie cu utilitate estetică În 1980, un tânăr poet din Iași, cu un nume de rus, Nichita Danilov, absolvent al Facultății de Stiinte Economice, publică prima lui carte - Fântâni carteziene - care atrage imediat atenția prin solemnitatea gesticulației și a tonului. Este o solemnitate religioasă, care nu aparține însă unei religii anume. Autorul își derivă poemele dintr-o credință virtuală (sau una reală stilizata), cu o utilitate exclusiv estetică. Constatând că
Al doilea Nichita al literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17963_a_19288]
-
până la parodie - îl distinge pe autor și de colegii lui de generație, care înțeleg literatura că pe un joc de-a literatura (singură influență optzecista poate fi identificată în titlul volumului de debut, bazat pe un joc de cuvinte: "fântâni carteziene" în loc de "fântâni arteziene"!). Odată cu trecerea anilor, impresia făcută de Nichita Danilov la debut se șterge tot mai mult din amintirea cititorilor. Și aceasta nu pentru că poetul n-ar mai scrie, ci pentru că se îndepărtează de norocoasă intuiție inițială, atras de
Al doilea Nichita al literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17963_a_19288]
-
poziția unui apologet, lăsând în sarcina altora să distingă textele valoroase de cele lipsite de valoare. Repetiția persuasiva Nichita Danilov (născut la 7 aprilie 1952 în satul Musenita, comuna Climăuti din județul Suceava) a publicat șase cărți de poezie: Fântâni carteziene, Iași, Ed. Junimea, 1980; Câmp negru, București, Ed. Cartea Românească, 1982; Arlechini la marginea câmpului, București, Ed. Cartea Românească, 1985; Poezii, Iași, Ed. Junimea, 1987, Deasupra lucrurilor, neantul, București, 1990, Mirele orb, Iași, Ed. Junimea, 1995 (lor li se adaugă
Al doilea Nichita al literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17963_a_19288]
-
mișcare literară și artistică a intervalului interbelic. an perioada interbelică am avut scriitori reprezentativi pentru amândouă pozițiile mari ale culturii: liberalii cultivau "Viața Românească", naționaliștii - "Gândirea", "Sburătorul" devenise mentorul modernității, "Kalende" a lui Vladimir Streinu și Șerban Cioculescu reprezenta raționalismul cartezian, "Revista Cercului literar" de la Sibiu cultiva estetismul moderat apropiat idealului filosofic, "Saeculum" a fost o revistă de scriitor, marcată de prezența lui L. Blaga. an perioada interbelică fiecare revista ași avea cercul ei de cititori care susțineau revista. an schimb
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17491_a_18816]
-
După ce a pus la punct finanțele mondiale, omul a trebuit să se îngrijească și de propriul șarpe monetar, pe care l-a hrănit cu 20 de milioane de cobai. Adică niște români cu care ar vrea să experimenteze teoriile economice carteziene (pe care i le-a inspirat Cartianu în fața unei arteziene): taxa unică egală cu zero, 1,4 milioane de bugetari concediați, reducerea TVA etc. Nici nu are rost să-l sun pe Adrian Vasilescu, pentru explicații, mai bine formez direct
Ziare la zi: Nu-i mătase ca ariciu, nici penelist ca Patriciu. PAMFLET () [Corola-journal/Journalistic/25327_a_26652]
-
contraargumente și confuzia dintre notorietate și valoare. Grama nu amestecă lucrurile. Ce-l deranjează este exclusiv notorietatea. Și, combătând-o, rămâne deocamdată pe terenul imaginarului colectiv. Cu toată eroarea lui de orientare, studiul acesta se remarcă printr-o ordine aproape carteziană. Antimaiorescian ca și Gherea (față de care își declară admirația în câteva rânduri), Alexandru Grama nu e nici atât de confuz, nici atât de verbios ca autorul Neoiobăgiei. După argumentele global-sociologice, urmează cele tematice. În viziunea lui, două sunt, din această perspectivă, traseele
Paiul și bârna by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2405_a_3730]
-
în ultimul rând nouă, cititorul etern, atemporal, care e în afară de timp și se spațiu, pentru că orice geniu are această intuiție a veșniciei operei sale. Există un sigur eu narator care se indentifică cu autorul model, insă interpretarea și înțelegerea meditațiilor carteziene va fi posibilă doar de acel cititor care înțelege regulile jocului și le respectă până la capăt, urmâd să se realizeze această descoperire reciprocă a cititor, text, autor. Putem vorbi și de alte construcții ale textului când trebuie să facem distincția
Puterea de a înțelege. In: Editura Destine Literare by Victorița Duțu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_230]
-
probleme adînci, fără să gloseze grav pe marginea abisului ontic și să ofere soluții prin tot felul de axiome, Florin Ciubotaru are, în mod autentic, o largă rezonanță metafizică. El este un contemplativ plin de vitalitate, un epicureu cu nostalgii carteziene și un senzual, ca să-i zicem așa, cu simțul răspunderii. încercînd o localizare a acestor coordonate în cadrul unor limbaje diverse și al unor tehnici diferite, s-ar putea spune că Florin Ciubotaru este viril, solar, contemplativ și așezat ferm sub
O negație a cenușii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16933_a_18258]
-
congruent cu realizarea și rămâne citeț și frapant și în paginile finale. Simplitatea filigranată a ideii - radiografierea preocupărilor unor filosofi francezi (ori de limbă franceză) ai momentului - și cea a mijlocului de concretizare - interviul - susțin ca premise elementare și limpezi, carteziene, dificultățile și apriorismele discursive ale celor 18 filosofi abordați pe parcursul a cca. 200 de pagini. îi lipsesc din păcate cărții, iritant, minime explicații cu privire la contextul și la epoca realizării interviurilor, precum și asupra motivațiilor autorului (presupun că ele există într-un
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
tot este în nostalgia lui G.C.: nu e deloc sigur, dar absolut deloc, că într-un eventual manual unic de literatură proza redactorului-șef și aceea a președintelui vor avea șansa să fie incluse. Cronicarul cere iertare pentru îndoiala sa carteziană și n-are pretenția că deține întregul adevăr cu privire la nostalgia de care suferă, indecent de public, G.C. ...scuipatul în sîn Și, dacă tot ne-am umplut mîinile de cerneala tipografică a seriei noi a Cronicii române (urîtul se ia, ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16306_a_17631]