391 matches
-
Replicarea episomală a HPV 31 în keratinocite este controlată de nivelul E1 și E2, iar creșterea expresiei lor conduce la creșterea numărului de copii genomice HPV 31 per celulă. Într-un studiu publicat online (www.genome.org), cercetători spanioli au cartografiat modificările ADN în cazul a trei virusuri oncogene (virusul Epstein-Barr, virusul hepatitei B și HPV) și au găsit că genomul viral suferă modificări în cursul progresiei carcinogenezei (Fernandez A.F. și colab., 2009). Aceste modificări sunt mai evidente la nivel
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
Replicarea episomală a HPV 31 în keratinocite este controlată de nivelul E1 și E2, iar creșterea expresiei lor conduce la creșterea numărului de copii genomice HPV 31 per celulă. Într-un studiu publicat online (www.genome.org), cercetători spanioli au cartografiat modificările ADN în cazul a trei virusuri oncogene (virusul Epstein-Barr, virusul hepatitei B și HPV) și au găsit că genomul viral suferă modificări în cursul progresiei carcinogenezei (Fernandez A.F. și colab., 2009). Aceste modificări sunt mai evidente la nivel
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
soluția determinismului social în Momente. Personajul este acum esențializat, "redus la ipostaza lui extremă, de expresie umană a unui concentrat de funcție politică: homo politicus"26. Caragialiana lume, lume incită însă la caracterizări de ansamblu. Pentru a o cunoaște și cartografia, Mircea Iorgulescu întreprinde un demers catabazic, străbătând în lung și-n lat un veritabil Hades populat de o "sublume; un conglomerat rezidual în continuă fermentație logoreică. O formațiune teratologică"27. Secția și carnavalul sunt singurele posibile diviziuni ale acestei pseudoumanități
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
mai important navigator și explorator englez care a cercetat zone mai vaste ale globului pământesc decât toți predecesorii săi, iar rezultatele obținute În Oceanul Pacific depășesc toate realizările anterioare 111. Toate călătoriile prilejuiesc descoperirea unui număr impresionant de arhipelaguri și insule cartografiate cu o precizie remarcabilă, 110 Călătoria de Întoarcere a navei „Endeavour” cuprinde ca traseu: Noua Guinee, insula Timor, Batavia (Jakarta), cu o escală prelungită pentru efectuarea reparațiilor navei, Capului Bunei Speranțe, țărmurile africane, portul Downs, unde ajunge 13 iulie 1771
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
fiicei atotputernicului guvernator al Bataviei (Indiile de Est Olandeze). Acesta Îi promisese lui Tasman mâna fiicei sale dacă va descoperi „Continentul Sudic”(Australia..., p. 20). 461 Ibidem, p. 23-24. 295 Cook a staționat timp de șase luni, prilej de a cartografia o parte a teritoriului Noii Zeelande, descoperind noi golfuri și promontorii, râuri, munți, insule mai mici: Poverty Bay („Golful Sărăciei”), Table („Masă”), capul nord-estic al Peninsulei Mahia, o insulă Portland, alta Bare Island („Insula Pustie”), un promotoriu Înalt Cape Turmagain
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
superficială în profunzime extinzîndu-se în tot mai multe țări, pe măsură ce calitățile democratice devin din ce în ce mai fragile? Cred că viitorul este mult prea incert pentru a oferi răspunsuri clare. Încheind analiza întrebărilor lansate în Capitolul 3, am trecut dincolo de granițe. Lumea cunoscută, cartografiată din experiență, trebuie să facă loc unui viitor în care hărțile sînt, în cel mai bun caz, nesigure schițe realizate de cartografi fără cunoștințe exacte despre un teritoriu îndepărtat. Cu toate acestea, cred că putem prevedea cu siguranță că mai
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
făcut studii de optică: formarea culorilor și refracția descoperind legea refracției înaintea lui Snell, iar în 1609 a folosit un telescop pentru a observa cerul. Nu s-a mulțumit doar să deseneze ce vedea prin telescop. S-a apucat să cartografieze Luna. În 1610, cu același telescop și o serie de sticle colorate, a început un alt șir de observații laborioase ale petelor din Soare (din nou cu câteva luni, înainte de Galilei). S-a ocupat și de probleme de astronomie nautică
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
sonoritate. Constatăm, nu fără oarecare surprindere, că și în microhidronimie, un prim inventar arată de la început o prezență numeroasă și variată a denumirilor cu origine în substratul traco-dacic. Regăsim astfel cuvântul ap-apă, ca rădăcină a numelui unui râu din Dacia, cartografiat în Tabula Peutingeriană ca râul Apus (identificat de M. Popescu-Spineni în Carașul de azi), și semnalat de geograful Ravenat, în secolul VII p. Cr., sub numele de Appion (IV.11). Tot în Banat, păstrîndu-și numele până astăzi, raportul asupra unei
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Într-o eră a tranziției și reconfigurărilor demografice, europenii de astăzi sunt mai numeroși și mai eterogeni ca oricând. Orice descriere a situației lor de ansamblu la Începutul secolului XXI trebuie să constate În primul rând această varietate și să cartografieze contururile și hotarele Întrepătrunse ale identității și experienței europene. Termenul cartografiere este folosit aici cu bună știință. La urma urmei, Europa este un loc. Dar frontierele ei au fost dintotdeauna fluide. Vechile hotare - ale Romei și Bizanțului, ale Sfântului Imperiu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
masă, identitatea națională și memoria colectivă, există așadar numeroase fire ideologice și conexiuni instrumentale, în sensul în care statul utilizează educația publică pentru a fasona o imagine a trecutului ca bază a identității colective pe care dorește să o promoveze. Cartografiind diferitele trasee istorice care au dus către modernitate, L. Greenfeld (1992) identifică trei tipuri-ideale de naționalism, care se configurează în spațiul ideologic definit de axa verticală individualism-colectivism și de axa orizontală civic-etnic. Schematic, cele trei formule clasice ale naționalismului se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vizibilă cu atât mai mult în rândul manualelor de istorie, ca urmare directă a noului rol director conferit în programele oficiale acestei discipline în întețirea sentimentului național și propagarea românismului. Transformările structurale survenite la nivelul memoriei colective românești vor fi cartografiate prin analiza unei serii de manuale școlare de istorie a românilor, alcătuită din următoarele titluri: Elemente de Istoria Romaniloru pentru Classile primarie al lui A.T. Laurian (1862) [1859], Prescurtare de historia românilor sau Dacia și România al lui I.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de factură marxist-leninistă întregul trecut românesc (Zub, 2000, p. 41). Toate celelalte manuale de istoria românilor aferente treptelor inferioare de învățământ gimnazial și primar sunt copii în miniatură ale acestuia, reducții la scare diferite ale imaginii complete a trecutului românesc cartografiat în detaliu în manualul de Istoria RPR dedicat clasei a XI-a. Această progresivă miniaturizare se poate constata cu ușurință și din paginația cărților care alcătuiesc garnitura manualelor de istorie autohtonă în faza socialismului revoluționar românesc. Astfel, dacă Istoria RPR
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
înlocuit naționalismul ca atitudine politică dominantă în mentalul colectiv românesc. Se poate argumenta cazul că în stadiul post-aderării României în UE, societatea românească a intrat în faza postnaționalistă. Desigur, mândria de a fi român continuă să fie o constantă atitudinală cartografiată de anchetele sociologice. Tabel 30. Evoluția mândriei de a fi român, N=3.621 Valul European Value Survey 1990-1993 (%) 1999-2001 (%) 2008-2010 (%) Foarte mândru 48,3 47,1 38,4 Destul de mândru 38,6 39,0 47,9 Nu foarte mândru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
clasa a XII-a, "Istoria românilor" s-a prefăcut în "Istorie", iar trecutul românesc a fost abordat doar din perspectivă europeană și într-un cadru de referință continental. Liniile de forță pe care se înscriu mutațiile pe care le-am cartografiat sunt subsumabile unui proces mai amplu de reconstrucție identitară prin revizuirea memoriei colective. Procesul general este cel de "ieșire de sub vraja ideologică a naționalismului" odată cu tranziția de la paradigma tradițională, triumfalist-eroică, spre cea post-eroică, europenistă. Drumul intrării politice a societății românești
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de a trăi în realitatea regimului comunist, membrii acestei generații dețin un stoc de "amintiri" de împrumut despre fostul regim "memorii second hand", de mâna a doua dobândite pe cale non-experențială, prin intermediul socializării mnemonice. Universul atitudinal al generației postcomuniste a fost cartografiat de studiul "Elevii și cultura civică", realizat în cadrul programului "Studii Electorale Românești" (Bădescu et al., 2010) finanțat de Fundația SOROS România. După cum indică fișa tehnică, studiul cantitativ a fost realizat prin metoda anchetei sociologice, utilizând ca instrument de cercetare un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
memoria națională. Privită prin această prismă optică, națiunea apare ca fiind o "comunitate textuală" macroscopică alcătuită din indivizi uniți în jurul unei tradiții mnemonice comune cultivate și perpetuate prin lecturarea acelorași narațiuni istorice în care sunt sedimentate experiențele colective ale comunității. Cartografiind diferite configurații ale memoriei istorice românești, am evidențiat o serie de șapte formule succesive sub forma cărora a fost gestionată politic moștenirea trecutului colectiv. Factorul decisiv, structurant, a fost concepția despre naționalitate. În funcție de înțelegerea identitară prin prisma concepției de națiune
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]