94 matches
-
de muzică, de antichitatea greco-romană, dar și de Extremul Orient, Pascal Quignard și-a cîștigat o notorietate care depășește lumea literelor o dată cu ecranizarea de către Alain Corneau a romanului său Toate diminețile lumii. A publicat, între altele, volumele Le Lecteur (1976), Carus (1979), Le Voeu de silence (1985), Le Salon de Wurtemberg (1986), Les Escaliers de Chambord (1989), Tous les matins du monde (1991), L'Amour conjugal (1944). În anul 2000 a primit premiul Academiei Franceze pentru Terasă la Roma, roman ce
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
culturii a sensurilor subteranei, nebănuite până la Freud. Sau poate că, totuși, bănuite: autorul îi investighează introductiv pe filosofii care, de-a lungul timpului, au avut o anume intuiție cu privire la existența inconștientului: Leibniz, Chr. Wolf, Baumgarten, Tetens, Kant, Fichte, Schelling, C.G. Carus, Schopenhauer, Marx, Nietzsche. Este interesant apoi de mers, alături de un ghid - bun cunoscător al drumului, pe un traseu ce pornește de la interogații de principiu asupra conceptului de inconștient, ca și asupra relației psihanaliză-filosofie; de zăbovit mai mult în definirea că
Avatarurile unei idei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/18116_a_19441]
-
atîtor spirite într-un răstimp atît de scurt. A le enumera e oțios: de la Fichte și Schelling pînă la Mozart și Schubert, de la Görres la Clemens Brantano, de la Franz Anton Mesmer (autorul teoriei eterului universal) și pînă la Carl Gustav Carus, panoplia paladinilor romantici e strivitoare. Ce ferment a dospit în aerul epocii de i-a putut scoate, pe bandă rulantă, pe Novalis și Beethoven, pe E.T.A Hoffman și Heinrich von Kleist, pe Schiller și Franz Baader? Despre fermentul acesta
Surclasarea spirituală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5501_a_6826]
-
și ai fraților Grimm. Meritul Ricardei e că-i face vii pe toți, urmarea fiind că teoriile lor te atrag: de la metafizica lui Fichte, în care eul devine demiurgul universului, pînă la teoriile despre ganglioni, somnambulism și magnetism ale lui Carus și Kerner. În fine, complicația de sensuri ale cărții îți mai dă o trăsătură de portret a romanticului. E vorba că orice spirit profund e tendențios, slujind unei tendințe care se manifestă în el mai presus de preferințele raționale. Chiar
Surclasarea spirituală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5501_a_6826]
-
are ca model pe înțeleptul Epicur, el însuși avizat în ceea ce privește modelul superior oferit de zei, Philodemos demonstrează că transcendența nu pare niciodată mai dezirabilă ca atunci când provoacă imanența... XIII LUCREȚIU și „voluptatea divină” -1- Huiduieli creștine la adresa filosofului! Titus Lucretius Carus, zis Lucrețiu î~90 - ~50 î. Hr.), târăște după el o proastă reputație - cu atât mai nefondată cu cât nu ne-a rămas nimic despre existența lui... Nimeni nu pare să mai respecte ca el litera principiului epicurian care îndeamnă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
le aflăm în poemele lui Ovidiu scrise în exilul său de la Tomis”. În aceeași pagină și următoarea redă citate din „Ponticele” și „Tristele” lui Ovidiu: • Pontice IV-13- V16-22: „Și nici nu trebuie să te miri (zice poetul către amicul său Carus) dacă vei afla defecte în poeziile ce le fac și care sunt aproape opera unui poet get. Și, oh! mi-e rușine, am scris o poemă în limba getică și am construit în metrele noastre cuvintele barbare; dar, felicită-mă
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
se zice : "a lu' Cuptor"), Sfântul Ștefan al Moldovei, este Cinstit de-ntreg' popor! ...................................... Sf.Mc.Doctori fără de arginți Cosma și Damian. Frați de sânge, de la Roma, oameni și vite vindecau ; Credință și Mântuire, în MESIA, le cereau ! Pârâți la Împăratul Carus, că vindecă vrăjitoresc Și zilnic oamenii păgâni, idolii își părăsesc, Din poruncă-Împărătească : ostașii-n sat i-au căutat Dar sătenii-n peșteră, din 'nainte, i-au mutat ! Să nu se facă de rușine, Imperialii Oșteni Au luat în lanțuri spre
SF.ȘTEFAN CEL MARE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369766_a_371095]
-
ne explicitează sufletește raportul dintre natură și interpretarea ei cu ajutorul ochiului, mîinii, culorilor și nu în ultimul rând a talentul.Aceste peisaje ne deshid perspectiva spre totalitate, dor de expansiune, și libertatea eului, dar și al ființei.Așa cum Carl Gustav Carus, în scrisorile lui, prin anul 1798, scria că peisajul aparține sufletului lumii,(vezi tablourile lui Octavian Popescu). Iar tablourile lui Eugen Coța reproduc tot ce a dat Dumnezeu acestor locuri, convins că-i aparțin, dar înnobilându-le pe cât poate.Majoritatea
LUMINA MUNTELUI ÎN PROCESIUNEA ARMONIEI CULORILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360677_a_362006]
-
au mișcat tolbele pline; un murmur lung s-a auzit din gura geților. Iar unul dintre ei spuse: deoarece scrii astfel de lucruri despre împărat, ar trebui să fii trimis înapoi sub stăpânirea împăratului. El a grăit întocmai, dar iată CARUS, pe mine acum a șasea iarnă mă vede sub polul acoperit de zăpadă” („EPISTOLAE EX PONTO” IV). Despre obștea teritorială la daci, LUCIUS QUINTUS HORATIUS FLACCUS (65 î.Hr. 8 d.Hr.) în ODE ne vorbește astfel: „O viață mai bună
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
au mișcat tolbele pline; un murmur lung s-a auzit din gura geților. Iar unul dintre ei spuse: deoarece scrii astfel de lucruri despre împărat, ar trebui să fii trimis înapoi sub stăpânirea împăratului. El a grăit întocmai, dar iată CARUS, pe mine acum a șasea iarnă mă vede sub polul acoperit de zăpadă” („EPISTOLAE EX PONTO” IV). Despre obștea teritorială la daci, LUCIUS QUINTUS HORATIUS FLACCUS (65 î.Hr. 8 d.Hr.) în ODE ne vorbește astfel: „O viață mai bună
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
au mișcat tolbele pline; un murmur lung s-a auzit din gura geților. Iar unul dintre ei spuse: deoarece scrii astfel de lucruri despre împărat, ar trebui să fii trimis înapoi sub stăpânirea împăratului. El a grăit întocmai, dar iată CARUS, pe mine acum a șasea iarnă mă vede sub polul acoperit de zăpadă” („EPISTOLAE EX PONTO” IV). Despre obștea teritorială la daci, LUCIUS QUINTUS HORATIUS FLACCUS (65 î.Hr. 8 d.Hr.) în ODE ne vorbește astfel: „O viață mai bună
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
Killing and Cultural Formation, Standford University Press, Standford MacRae, G.W., 2003, „Feasts”, În Berard Marthalen (coord.), New Catholic Encyclopedia, vol. V, Thompson-Gale, Washington Maguet, Frédéric, 1998, „Astérix, un mythe et ses figures”, În Ethnologie francaise, nr. 3 Mahdi, Louise Carus; Foster, Steven; Little, Meredith (coord.), 1987, Betwixt and Between: Patterns of Masculine and Feminine Initiation, Open Courts, La Salle Maisonneuve, Jean, 1988, Les rituels, PUF, Paris Malefijt, Annemarie De Waal, 1968, Religion and Culture: An Introduction to Anthropology of Religion
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
fapt, decât un singur Stat-Imperiul, "fermecând și dominând sufletește chiar și pe cei care-l amenințau și-i prădau teritoriul" (Jung). La sfârșitul secolului al III-lea, în sud-estul Europei, hotarele sunt păstrate "cu grijă" (Iorga): o inscripție către împărații Carus și Carinus (282-283) face referire la așezarea unei noi pietre de hotar. Raportul între barbari și Imperiu nu era acela dintre două țări, ci o convenție între foederati (goți) și Imperiu, care era și Imperiul (statul) lor-aceeași susținere și la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
of global terrorism. 39 Ryan, Chris B. Tourism, Terrorism, and violence, Conflict studies no. 24. London: Research Institute for the Study of Conflict and Terrorism. 40 Richard A. Posner, Security versus civil liberties, în The Atlantic Monthly. 41 W. S. Carus, Bioterrorism and Biocrimes: The Illicit use of Biological Agents in the 20th Century. Working paper from the Center for Counterproliferation Research, National Defense University, Washington DC. 215 pp. 42 W. S. Carus, Bioterrorism and Biocrimes: The Illicit use of Biological
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
liberties, în The Atlantic Monthly. 41 W. S. Carus, Bioterrorism and Biocrimes: The Illicit use of Biological Agents in the 20th Century. Working paper from the Center for Counterproliferation Research, National Defense University, Washington DC. 215 pp. 42 W. S. Carus, Bioterrorism and Biocrimes: The Illicit use of Biological Agents in the 20th Century. Working paper from the Center for Counterproliferation Research, National Defense University, Washington DC. 215 pp. 43 *** Buletinul Neproliferări 2008 al Agenției Naționale de Control al Exporturilor, http
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
20th Century. Working paper from the Center for Counterproliferation Research, National Defense University, Washington DC. 215 pp. 43 *** Buletinul Neproliferări 2008 al Agenției Naționale de Control al Exporturilor, http://www.ancex.ro/upload/BUL.inf 2008 fi nal.pdf. 44 W. S. Carus, Bioterrorism and Biocrimes: The Illicit use of Biological Agents in the 20th Century. Working paper from the Center for Counterproliferation Research, National Defense University, Washington DC. 215 pp. 45 George W. Christopher, Theodore J. Cieslak, Julie A. Pavlin and Edward
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
are ca model pe înțeleptul Epicur, el însuși avizat în ceea ce privește modelul superior oferit de zei, Philodemos demonstrează că transcendența nu pare niciodată mai dezirabilă ca atunci când provoacă imanența... XIII LUCREȚIU și „voluptatea divină” -1- Huiduieli creștine la adresa filosofului! Titus Lucretius Carus, zis Lucrețiu î~90 - ~50 î. Hr.), târăște după el o proastă reputație - cu atât mai nefondată cu cât nu ne-a rămas nimic despre existența lui... Nimeni nu pare să mai respecte ca el litera principiului epicurian care îndeamnă să
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
În 1754 Ch. Bonnet va scrie un Essai de psychologie ou considérations sur les operations de l’âme sur l’habitude et sur l’éducation, auxquelles on a ajouté des principes philosophiques sur la cause première et sur effet. F.A. Carus scrie în 1808 o Histoire de la psychologie precizând că este vorba despre o „istorie a științei despre om în general și despre doctrina sufletului în particular”. În sensul acesta F.A. Carus lărgește sfera psihologiei făcând din ea nucleul antropologiei culturale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
philosophiques sur la cause première et sur effet. F.A. Carus scrie în 1808 o Histoire de la psychologie precizând că este vorba despre o „istorie a științei despre om în general și despre doctrina sufletului în particular”. În sensul acesta F.A. Carus lărgește sfera psihologiei făcând din ea nucleul antropologiei culturale. Haffner va face distincția între „pneumatologia” tradițională, care se ocupă de studiul spiritului fiind astfel înrudită cu metafizica, și „psihologie” care studiază procesele psihice și relațiile dintre suflet și trup. În
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
la stimuli externi. Pacientul păstrează funcțiile fundamentale, circulația și respirația, care pot fi reduse sau perturbate. V. Rusu (1983) consideră că pot fi întâlnite următoarele forme de comă: a) comă apoplectică, consecutivă unui accident vascular, de obicei cerebral; b) comă carus, o formă profundă, cu abolirea totală a reflexelor și, frecvent, cu grave tulburări respiratorii și circulatorii; c) comă alcoolică, atunci când sunt 4-5 grame de alcool pe litrul de sânge; d) comă diabetică - complică diabetul zaharat decompensat, cu acidoză, ale cărei
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
nimic în lume să dezvăluie cine erau necunoscuții aceia enigmatici. Ca și cum la Roma poți ține ceva ascuns! Gallus, sau amândoi, au ticluit până și numele animalelor, să fie pereche: Tullius și Tullia, așa cum pe cei dinainte îi chemase Cara și Carus. Reușește să zâmbească chinuit. Sigur că i-a pătruns șiretlicul de la bun început. S-a amuzat chiar, ca o proastă. N-a înțeles că singurul mod în care Gallus intră în viața oamenilor este numai pe ușa din dos, ca
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
1370-1420) considera liniile palmare drept un semn al divinității, iar Paracelsus (1493-1541) a transformat discuția semnelor palmare în știință. Contele de Saint Germain (1710-1784), aventurier savant, a scris un text special, despre studiul esoteric al palmelor. Doctorul suedez Carl Gustav Carus (1789-1869) a utilizat știința studierii palmelor pentru casa regală. Ulterior apare și o lucrare dedicată special, semnată de un căpitan, Casimir Stanislas D’Arpentigny. El a realizat în 1839, clasificările formei mâinilor din Chiromanția. Lucrările de chiromanție ale lui Adolphe
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
Angelicus, autor al operei fundamentale pentru catolicism Summa theologiae (n.t.) 12 Tertullian (155 230 d. Ch.) , scriitor berber, originar din Cartagina, apologet creștin de limba latină (n.t) 13 în original, în dialectul calabrez (n.t) 14 Titus Lucretius Carus (99-55 a.C.), poet și filosof roman, cunoscut mai ales prin poemul de inspirație epicureică De rerum natura (n.t.) 15 BernardinoTelesio (1509-1588), filosof și naturalist italian din Cosenza, inițiator al noii filosofii a naturii din Renaștere. Printre discipolii săi îi
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
timp cu excitanți intenși, dar acesta recade aproape concomitent cu încetarea excitantului. Agravarea duce la coma vigilă, din care chiar dacă bolnavul poate fi smuls prin excitanți puternici, trezirea durează foarte puțin timp, dar el este foarte confuz și incoerent. Coma carus este stare în care doar respirația superficială și bătăile cordului sunt singurele semne ce denotă viață. 2) Letargia este somnul profund îndelung însoțit de o imobilitate completă, cu funcțiile respiratorii și cardio-vasculare la pragul minim fiziologic, dar totuși acestea sunt
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ca variantă artistică a ontologicului. Este vorba aici de o ontologie care se rezolvă în natură, deci de ontologicul pe care filozofia l-a pierdut după presocratici, pentru a-l regăsi apoi cu romanticii, cu Schelling, Passavant, Goerres, Oken sau Carus; 2. caracteristica profeticului și oracularului, care dă gândirii artistice o alură dogmatică, iar în planul expresiei, aforisticul. Mă gândesc aici și la o sensibilitate specială pe care artistul o probează în fața viitorului, detectabilă în orice mișcare de avangardă, la avangarda
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]