27 matches
-
umblând descoperite. Din momentul în care treceau în rândul nevestelor își prindeau părul în două cozi, legate la ceafă, fixate cu ajutorul a două-trei spelci, peste care puneau batistă albă și bariș 2. Bătrânele mai purtau peste batista de cap și casânca 3 neagră, iar la lucru în câmp, batistă pentru cap de culoare albă, cu dantelă pe margine. Batista de cap, din pânză albă de casă și mai recent pânză de târg, era de formă pătrată, îndoită pe diagonală. Aceasta se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de sărbătoare aveau alesuri 4 și mărgele, fiind denumite după felul ornamentului: „cu puișori”, „cu iconiță”. Pentru perioada rece, peste articolele vestimentare purtate pe timp de vară, se îmbrăcau altele mai groase și mai călduroase. Peste batistă pe cap punea casânca neagră. Se îmbrăca polca 5 lucrată în atelierele rurale specializate, apoi minteanul 6 confecționat din stofă din lână de oaie în urzeală de cânepă bătută la pive, croit pe trup și evazat jos. Pentru lucru, se confecționau cămăși de in
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
largi din material cumpărat. La marginea de jos a fustei se vedea poala cămășii care uneori avea și dantelă lucrată de cele mai multe ori manual. în picioare se purtau opinci sau ghete. Pe cap, femeile purtau în funcție de anotimp baticul, barizul, berta, casânca. în timpul friguros purtau peste corp o polcă vătuită, strâmtă și scurtă. Femeile mai sărace purtau pe timp de iarnă scurte de suman și uneori cojocelul bărbatului. în picioare purtau cipici împletiți din lână de oaie, negrii și margine roșie lângă
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
se lăsase și o pâclă deasă și înecăcioasă, acum clisa se pietrificase și era acoperită de o ninsoare cu fulgi repezi și deși. Se făcea simțită aripa vântului de nord, Crivățul. Mi s-a făcut frig. Lodinul meu kaki și casânca neagră din lână nu-mi țineau de cald pe o asemenea vreme. vârtelnițe , împletituri și țesături, unele ciupite sau chiar ciuruite de molii în sipetele bunicilor unde zăcuseră ani buni, dar cu modele și culori vii. Purtau etichetele locului de
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
numai cu veniturile obținute de o familie de oameni săraci din acele timpuri: „...1 față de pernă, una bucată mătase, două șervete, una pereche pantaloni de stofă neagră, una pereche botini mici, o bobină de ață, 2 cuțite, o pilă, 4 casânci și 2 barizuri”. Puștanul ascunsese aceste lucruri sub o grămadă de lemne. Vrând și el să-i vadă la revoluție pe „studienții veniți la Pungești”, așa cum auzise prin vecini, Dumitru Grigore Butnaru de 17 ani, din Gârceni, luase drumul târgușorului
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
josă a satului, partea bisericii, colii și drăgăneștilor, ne spune că bărbații purtau părul rătezat până după urechi și purtau ițari, sumane, brâie, cojoace, mintene de pănură, căciuli din piele de miel. Femeile purtau pe cap basmale cu horbotă, tulpane, casânci cu franjuri, barize; cămeșa (era formată) din stani și poale, uneori se coseau tot pui, pe stani erau cusute flori (pui); la poale, uneori, se coseau tot pui sau se punea horbotă croșetat de femei sau cumpărată; pe deasupra purtau mintene
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
În picioare purtau opinci, ghete sau ciuboțele. Aceste din urmă se cumpărau de la târg. Se mai purtau și polci bătute cu mărgele.și Floarea Călin (75 de ani în 1960) ne spune că îmbrăcămintea femeilor era formată din ii, catrințe, casânci, bluze și fuste cu material de târg, opinci, ciuboțele; bărbații purtau cămăși de cânepă sau bumbac, ițari, pantaloni de târg, cojoace, cojocele, mintene, căciuli, pălării, asemănătoare cu cele de azi. Floarea Călin (a cărei bunici după tată - Ștefan și Nastasia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din Părhăuți Bucovina . care au primit vizite de la rudele de acolo) șștia să facă din cuvinte un portret real: „Mărioara Boca era potrivită de statură, plină, fără a fi grasă, avea părul negru și ochii negri. Purta fustă creață lungă, casâncă și bariz.” Tot în anul 1960, mătușa Marghioala Curteanu ne spune că „tinerii și bătrânii se îmbrăcau atât cu îmbrăcăminte făcută în casă, bluze, ii, cămăși cu pui, ițari, opinci, basmale etc., cât și cu îmbrăcăminte cumpărată de la târg: bocanci
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1960, mătușa Marghioala Curteanu ne spune că „tinerii și bătrânii se îmbrăcau atât cu îmbrăcăminte făcută în casă, bluze, ii, cămăși cu pui, ițari, opinci, basmale etc., cât și cu îmbrăcăminte cumpărată de la târg: bocanci, ghete, ciuboțele cu bunghi (nasturi), casânci, barize, scurteici, unele îmblănite cu piei de vulpe sau numai garnisite pe margini.” Prin anii 50 ai secolului trecut se mai purta costumul popular: cămașă cu altiță, catrință din lână, învârstată, bârneț (bete) țesută din lână, în picioare opinci, osete
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
toate jocurile naționale) se făceau în bătătura crâșmelor. Tinerii și bătrânii se îmbrăcau atât cu îmbrăcăminte făcută în casă - bluze, ii, cămeși cu pui, ițari, opinci, basmale, etc., cât și cu îmbrăcăminte cumpărată de la târg: bocanci, ghete, ciuboțele cu bunghi, casânci, barize, scurteici (unele îmblănite cu piei de vulpe sau garnisite pe margini) etc. Nu era cizmar în sat, ci tocmai la Botez (Gloduri). Crâșme: erau boierești și arendate lui Crîstea Grigorovici, Donecă - armean, etc. Hanul lui Cojocaru a fost hanul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Răscoala țărănească din anul 1907 nu a avut ecou în sat. Niculae Boca - satură potrivită, plin, fără a fi gras. Purta plete, avea părul negru, ochii căprui, pielea feții albă. Era om vesel, de viață. Îmbrăcăminte: femeile purtau ii, catrințe, casînci, bluze și fuste cu material de târg, opinci, ciuboțele, etc.; bărbații purtau cămeși de cânepă, bumbac, ițari, pantaloni de târg, cojoace, cojocele, mintene, căciuli, pălării (asemănătoare cu cele de azi). Marioara Boca - era potrivită de statură, plină fără a fi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bărbații purtau cămeși de cânepă, bumbac, ițari, pantaloni de târg, cojoace, cojocele, mintene, căciuli, pălării (asemănătoare cu cele de azi). Marioara Boca - era potrivită de statură, plină fără a fi grasă, avea părul și ochii negri. Purta fustă creață, lungă, casîncă și bariz. Casele se făceau din bârne. Așezau talpa casei pe piatră și apoi puneau bârne care se încheiau la capete. Casele aveau, în general, o cameră și o tindă, iar altele două camere despărțite prin tindă. Din vechi, în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
față era împodobit cu mărgele sau horboțică (o danteluță lucrată manual). Acest colțar este purtat mai ales vara. În rest, femeile purtau tulpan, o broboadă de culoare închisă. Când timpul se răcea, purtau barize țesute în stative din borangic sau casânci (basmale de cașmir). Cămeșa era făcută din pânză de in sau bumbac. Aceasta se compunea din cinci lați: unul pentru partea din față (piept), altul pentru spate, câte unul pentru mâneci, iar al cincilea, tăiat în două bucăți, se folosește
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de brad. Dar nimeni înlăuntru. În a treia încăpere, păreții erau îmbrăcați cu scorțuri de lână; lângă horn, pe un pat lat, erau clădite perne, lăvicere și plapome, iar deasupra, pe culme, erau grămădite straie colorate femeiești, o cațaveică, o casâncă, și peste ele o pânză mare de in. Cofa goală, lângă ușă; toporul alături. O icoană cu candela stânsă, la răsărit. Toate erau cu grijă așezate, dar toate miroseau parcă a singurătate și a pustiu. Noaptea cucerise hanul singuratic. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Tii, grozavă treabă! Apoi pe urmă, pune-te Dănilă pe câștigat. Că eu, să-ți spun drept, parcă-parcă tot la cărăușie aș trage. Și mai chitesc așa: îi vând cu preț bun și chiar de-acolo, din iarmaroc, iau o casâncă Smarandei și niște turtă dulce la copii. Știi, cucoșei din turtă dulce, cu ochi roșii... Ia să văd câți sunt: Florica unu, Vasilică doi, Petrișor trei, Gheorghiță patru, Ionică cinci, Anghelina șase, Grigore șapte... ISPAS: Ho, bre, doar n-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
nostru. SMARANDA: Ei, nu-ți spun eu că vorbești în dodii? Care car și de unde? DĂNILĂ: Greu mai pricepi, măi nevastă! Apoi iaca cum: întâi vând boii, pe urmă cumpăr alții mai mici și-un car, îți iau și ție casâncă și mai încarc pe jumătate carul cu cucoșei de turtă dulce pentru copii, apoi pe urmă vin acasă. SMARANDA: Da' pe taica potropopu' nu-l pui deasupra? Că-ți mai rămâne loc destul! Doamne, măi omule, tu te-ai stricat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
la jumătatea drumului mi-a ieșit ploconu-n cale, și eu l-am înhățat! Car zdravăn, încăpător, care merge, pe deasupra, și singur. Pui în el jumătate de sat și nici nu-ți pasă. Ei, vezi, da' ce mă fac eu cu casânca făgăduită Smarandei și cu turta dulce pentru gloată? Nu-i nimic, mă urc în car și merg acasă. Mâine dimineață îi îndrept proțapul spre târg și până-n prânzișor sunt înapoi cu tot ce-mi trebuie. Câțiva gologani îmi împrumută el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Minionă și blondă, cu un cap de păpușă zâmbitoare, profesoara de numai nouăsprezece ani, aflată În primul ei an de profesorat, absolventă numai de liceu, era Îmbrăcată Într-un capot grosgros, purta ciorapi groși și pâslari. Pe cap avea o casâncă maro, stătea cu spatele la ușă și scria ceva la o masă joasă. Nici nu-l vedea pe băiat când acesta intra sau ieșea din odaie. Va a considerat că profesorii sunt cei mai deștepți, doar ei Îi Învață pe ceilalți oameni
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
nu se cade”, dar În fața ochilor i-au apărut imediat ordinele lui Victor: Nu cumva să n-o asculți! S-a dus În cameră și a putut vedea femeia, de fapt o copilă, care dezbrăcase capotul gros de molton, lăsase casânca și stătea În fața focului care Îi punea În evidență un alt capot, din mătase sângerie, strâns pe corp și lăsând să fie doar ghicite formele unui corp proporționat dumnezeiește. A mai spus: Întră În pat sub plapomă că eu nu
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
frumusețe etc. Unii o credeau a fi doar la început, alții prea lentă, alții - o ambiție ratată. Locuitorul din centru nu avea aceeași opinie despre ea ca locuitorul din mahala; la fel importatorul de aparate de radio și fabricantul de casînci; insul umblat și sedentarul; simpaticul saloanelor și solitarul; omul de cultură și indiferentul față de emoțiile artei. Unii o lăudau, alții, mai numeroși, o criticau. Criticile vizau în primul rînd ineficiența administrațiilor, dar și mentalitatea colectivă ce se manifesta prin „concepții
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Carol Moga. La scurt timp a fost construită de către Leon și Moritz Gross, o altă fabrică de țesătorie și postavuri. La începutul secolului al XX-lea au mai fost construite în Bacău fabrica de postav Singher (1908), precum și fabrica de casânci și panglici „Gloria” - Leon Grad (1913). Aceasta din urmă a ajuns să fie în perioada interbelică cea mai importantă fabrică din țară în această branșă. Dintre unitățile industriale înființate în Bacău de membri ai comunității evreiești până la sfârșitul secolului al
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
apelau, cu precădere, la materiile prime din import. Deloc întâmplător, în această perioadă s-au construit, printre altele, trei fabrici de pielărie (dou) în anul 1906 și una în 1912), fabrica de postav deținută de Manase Gross (1912), fabrica de casânci „Gloria” (1913) și fabrica de mașini, turnătorie fontă și metale (1916). În încercarea noastră de a recompune harta etnică a industriei locale, așa cum aceasta era profilată în primele dou) decenii ale secolului al XIX-lea, am întâmpinat aceleași dificultăți ca
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Bacău este ilustrată și prin înființarea de noi fabrici, dintre care amintim: fabrica de postav „A. Isvoranu” (1919), fabrica de încălțăminte „C. Iordănescu” (1919), turnătoria specială și atelierul mecanic „V. Andreescu” (1920), fabrica de mezeluri D. Pascal (1920), fabrica de casânci (broboade înflorate) și tricotaje „Camelia” (1923), fabrica de panglici și șireturi „Sield” (1924), fabricile de postav (1928) și încălțăminte (1930) din cadrul Întreprinderilor „Filderman” ș.a. Marea majoritate a acestor întreprinderi au fost utilate, modernizate și extinse în intervalul 1918-1923. A fost
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
superioară a dezvoltării sale (speciful fabricii și numele proprietarilor; între paranteze au fost trecuți anii în care a fost înființată respectiva unitate productivă): fabrici de ape gazoase (3) - Brüll S. Abasohn, M. Ellenbegen și Iulius Tecuceanu; fabrici de basmale și casânci (10) - Ștefan Bogoș & Beraru, Societatea Anonimă „Camelia”I. Milcovici (1923), Societatea „Gloria” Leon Grad (1913), frații Găină (1921), Anton Ștefănescu (1902), „Carmen”Altăr Șulensohn, „Cașmirul”frații Ițicsohn, I. Moscovici & Co., „Rozalina”D. Iliapol (1920) și Iliopol Dumitru; fabrica de panglici
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de postav și filatură, dou) mori sistematice, dou) fabrici de cherestea, o fabrică de produse chimice, șase ateliere de lumânări, săpun, unsori, patru fabrici de cartoane, dou) fabrici de mezeluri, patru ateliere de turnătorie și reparații mecanice, șase fabrici de casânci, trei fabrici de țesătorie și tricotaje” și câteva din atelierele de curelărie și sandale din sectorul industriei mici. Criza economică mondială a schimbat radical profilul industriei locale, cea mai bună dovadă, în acest sens, fiind evoluția acestui sector în intervalul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]