132 matches
-
seama. Mai știi?... Urmează în însemnarea făcută pe ziua de 27 decembrie 1978, a treia zi de Crăciun... după însemnarea din 25 dec., prima zi, despre care am mai scris și în care arătam cum nimerisem într-un restaurant unde casierița, citind absorbită un roman polițist Patimă și sânge, în timp ce mânuia aparatul, consemnase toată comanda prânzului bogat, curcan, tort, prăjituri, șampanie și celelalte, onorându-ne, după care casierița ne refuzase banii... No money... no money...băgând de seamă că pe chitanță
Note americane (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14253_a_15578]
-
am mai scris și în care arătam cum nimerisem într-un restaurant unde casierița, citind absorbită un roman polițist Patimă și sânge, în timp ce mânuia aparatul, consemnase toată comanda prânzului bogat, curcan, tort, prăjituri, șampanie și celelalte, onorându-ne, după care casierița ne refuzase banii... No money... no money...băgând de seamă că pe chitanță scria o felicitare precum și mențiunea că totul era gratis având în vedere Crăciunul... Abia luând loc în sală, observasem că toți clienții erau ori ciungi, ori șchiopi
Note americane (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14253_a_15578]
-
împreună cu Gabi Dimisianu, ne ducem la casieria Uniunii de pe Kiseleff să încasăm niște mici colaborări. Acolo, la subsol, Marin Preda, întors cu spatele spre noi, încasează niște drepturi pe care i le oferă grațioasă madam Ștefănescu, prea buna, distinsa noastră casieriță. Preda nu ne vede încă, în timp ce îndeasă prin buzunarele hainei, pardesiului, pantalonilor, teancurile de sute de mii de lei, căptușindu-se, burdușindu-se astfel cu ele, încât, atunci când se întoarce și ne vede, are o mișcare țeapănă, ca de robit
Scene cu Marin Preda by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15112_a_16437]
-
care e plasat Apostrof -ul și în care se juca Nego în copilărie... Nu mă așez pe nici o bancă și detest prăvăliile. În afară de alimentarele din apropierea casei mele, unde fac gafe de pomină - de pildă, am vrut să-i dau unei casierițe castane. Castane sălbatice. Aveam geanta plină de castane lucioase, culese de lîngă Catedrala Ortodoxă. Am crezut c-o să-i placă. S-a uitat la mine ca la un nebun - de librării și de anticariate, nu prea știu mare lucru. Noroc
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
își consulta mereu ceasul, preocupat, gândindu-se că, poate, fata de la casierie îl urmărește cu privirile și se întreabă când va pleca la petrecere. După o oră, se ridică de la monitor și se îmbrăcă să plece. O salută amical pe casieriță și ea îi zâmbi complice, urându-i petrecere frumoasă și oftând cu melancolie. Ajunse acasă pe o ploaie măruntă și deasă, pătrunzătoare. Se scutură înfrigurat înainte de a intra în garsoniera mare și întunecată. Cred că, totuși, va trebui să fac
Copilul de foc by Mirela Stănciulescu () [Corola-journal/Imaginative/10203_a_11528]
-
surpriză, nu pentru că era vineri. Dacă vor pocni sticlele de șampanie și vor zbura baloane colorate prin încăpere? Dacă se va porni o muzică veselă de discotecă, trezind tot blocul din adormire? Dacă va petrece toată noaptea, așa cum îi spusese casieriței de la Internet café? Se trezi mahmur, aproape de prânz. Băuse singur, toată noaptea, o sticlă de vin roșu, în fața televizorului, trecând de pe un canal pe altul. în cele din urmă, vizionase cu un interes crescând un film în alb și negru
Copilul de foc by Mirela Stănciulescu () [Corola-journal/Imaginative/10203_a_11528]
-
lozinci incendiare, cum încep mai toate revoluțiile, de la un cuvânt, două, trei, bine legate între ele, deși acum se rostea un singur cuvânt, și-acela o cifră. Un paznic, probabil înarmat, deși nu se vedea, apăruse chemat din spate de casieriță, și asistă, nemișcat, la lunga, obositoarea numărătoare a banilor." Ca prozator, Constantin Țoiu face față și în prezent, la cei șaptezeci și șapte de ani ai săi, oricărei concurențe. Constantin Țoiu, Barbarius, București, Ed. Allfa, col. "Romanul românesc contemporan", 1999
CONSTANTIN ȚOIU POVESTEȘTE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17349_a_18674]
-
pe ceferista cu ochi verzi, despre care avea să-mi spună numai vorbe frumoase, cavalerești, precum și faptul că avansase cu ea destul, - deși spusese acest lucru în termenii cei mai cuviincioși, referindu-se la relația lor veche de la călător la casieriță... Călătoria alături de poet în această parte atît de civilizată a țării este pentru mine un prilej de noi și surprinzătoare întîlniri... Așa l-am cunoscut de exemplu pe Ion Capătă, vizitiul cu șapcă de piele, - șapca pe care i-o
Lacrima clopotului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17398_a_18723]
-
în ce privește suplimentele nutritive, deși cred că normal ar fi să se vândă prin farmacii, constat că suntem doar una dintre căile utilizate, în rând cu drogheriile, cu distribuitorii direcți și, mai nou, cu magazinele alimentare. Deși ce indicație poate da casierița de la alimentară, dacă e nevoie de un sfat”? Legislație nouă Domeniul extraordinar de vast al suplimentelor a intrat, în cele din urmă, și în România în atenția legiuitorilor, cu istorii stranii pe alocuri. De pildă, Ministerul Sănătății a încercat, în
Agenda2003-8-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280729_a_282058]
-
Simona Tache Primesc, acum 5 minute, un newsletter de la Libertatea: “Casierița atacată cu un topor. Atenție, imagini șocante”. Intru, aflu că un dement a intrat mascat într-o sală de jocuri din Constantă și a pus toporul pe o femeie. Mă uit la imagini: într-adevăr, nasoale (îl vezi p-ala
Casierita atacata cu un topor! Imagini banal de socante! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20184_a_21509]
-
licantroapă? am întrebat, descoperindu-mi brusc o voce timidă. S-a întors iar, trădând prin bruschețe că doar atâta aștepta. — Pentru că am trei țâțe. Așa m-am născut. A plătit și a ieșit teatral, eu enervând prin nemișcare mută și casierița, și coada din spatele meu. Mă aștepta afară. Ai cumpărat vin foarte bun, mi-a zis pe un ton de obrăznicie forțată. Plouase. în drum spre garsoniera ei, ne-am pupat prin băltoace. Știi în ce te bagi, da? Vreau să
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
să intrăm în jocul lui. Ne-o anunța el înainte de a veni la București! Am sunat din nou la Ateneu, dorind să rezerv bilete pentru toată familia. Mi s-a comunicat că nu mai sunt bilete. Am îndrăznit să spun casieriței că sunt tatăl "maestrului" și atunci ea mi-a făcut legătura la directorul Filarmonicii, precizând că acesta are rezervele "de protocol" reținute. Când i-am zis cine sunt și ce vreau, amabilul director m-a liniștit: "Mihai, fiul dumneavoastră, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
de toate", imprevizibilă de la prima la ultima filă, să citez un pasaj mai luminos, o scenă foarte nostimă relatată de fostul figurant-șef de pe scena Teatrului de Operetă. Suntem pe vremea lui Ion Dacian: "Vine într-o zi la mine casierița teatrului, o persoană foarte drăguță și serviabilă, și-mi spune că a obținut pentru fratele ei, încă elev, de vreo 16-17 ani, să vină și el în figurație și că mă roagă să-l Ťpilotezť puțin, mai ales la început
Sfârșit de partidă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8029_a_9354]
-
treabă decât să fie de treabă. Ultima lovitură a fost însa cu ghinion. Penultima - atac la sertarul unei cofetării. Reușita i-a dat curaj. Totul a fost rapid, bine pregătit, potrivit îndemnării autorului. A folosit un cuțit, pentru intimidarea vânzătoarei casierițe. A amenințat-o, a golit sertarul și a dispărut în trafic. În plină zi. Nu cu mult după ora prânzului. Următoarea gaură a făcut-o, cam pe la aceeași oră, în casa de alături. La puține zile distanță. A plecat din
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
mine absolut neplauzibil: mă aflu într-o țară de evrei. În această țară toți sunt evrei. Visul meu începe de îndată ce cobor din avion. Sunt pe un aeroport unde n-am mai fost niciodată și toți oamenii din jur - pasageri, stewardese, casierițe, hamali, piloți - sunt evrei. Să fie chiar atât de diferit de visele pe care ți le povestesc pacienții tăi? Să fie chiar atât de diferit de experiența din timpul somnului? Dar, în stare de veghe, cine-a mai auzit una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
de așteptare, caută cu privirea ghișeul, trece pe lîngă cei ce stau la rînd și bagă pe ochiul de fereastră deschis mîna, în care ține banii făcuți sul: Fetița, dă-mi-l pe șaișpe, pentru Valea Brândușelor! Poftim?! se miră casierița, plecîndu-se, să-l poată zări. Locul șaișpe a fost reținut precizează șoferul. Stai la rînd! strigă cineva. Biletul e reținut saltă dintr-un umăr șoferul, dînd banii casieriței. Și eu am bilet reținut spune un bărbat îmbrăcat într-o haină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Fetița, dă-mi-l pe șaișpe, pentru Valea Brândușelor! Poftim?! se miră casierița, plecîndu-se, să-l poată zări. Locul șaișpe a fost reținut precizează șoferul. Stai la rînd! strigă cineva. Biletul e reținut saltă dintr-un umăr șoferul, dînd banii casieriței. Și eu am bilet reținut spune un bărbat îmbrăcat într-o haină de blană, cu o geantă de voiaj agățată de umărul stîng. Am reținut un loc telefonic, dar stau la rînd. Ia mai taci! îi aruncă șoferul o privire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
roumaines" citește fata cu o frumoasă și corectă inflexiune a vocii. Nu vă mai trebuie? Mi-o înapoiați cînd vă aduc banii șoptește Mihnai, ieșind dintre rafturi odată cu șefa magazinului, apropiindu-se de casă. Opriți o sută patruzeci spune el casieriței întinzîndu-i două sute. Păcat de cioburi surîde șefei, aflată lîngă umărul lui, strîmtorată, mototolind în mîini revista. Mihai ia restul, mulțumește, și pornește spre ieșire, băgînd din mers banii în portmoneu. Abia prin dreptul raionului de mezeluri, chiar lîngă ușă, întoarce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
aflată lîngă umărul lui, strîmtorată, mototolind în mîini revista. Mihai ia restul, mulțumește, și pornește spre ieșire, băgînd din mers banii în portmoneu. Abia prin dreptul raionului de mezeluri, chiar lîngă ușă, întoarce privirea spre casa de la autoservire. Acolo, lîngă casieriță, șefa magazinului își face de lucru cu niște sticle goale, preocuptă să le așeze mai bine. Mihai mai întîrzie două secunde cu privirea întoarsă și, așa cum a intuit, dorind în adîncul sufletului să i se împlinească, ochii fetei se ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
autogară, pustiu. Cele două curse de la peron și cursa prinsă în mijlocul platformei stau acoperite de zăpadă. În unele încăperi încep să se aprindă luminile. Sala de așteptare e goală iar ghișeele pentru bilete, închise. În spatele geamurilor de sticlă mată, două casierițe, singurele care au putut răzbate, stau lîngă calorifer și șușotesc. Vlad taie în două troianul din curte, înotînd pe alocuri pînă la piept și pătrunde în biroul șefului de autogară, întrebînd de cursa rapidă. E la Sălcii, v-am spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
frontale cu pilonii de ciment ai pasajelor superioare ale autostrăzii, îmbinarea tristă dintre un vehicul zdrobit, abandonat la marginea cîmpului, și senina sculptură mobilă a cimentului. Odată am fost primii care am ajuns la mașina zdrobită a unei șoferițe rănite. Casieriță de vârstă mijlocie la magazinul duty-free de spirtoase al aeroportului, femeia stătea în dezechilibru în cabina contorsionată, cu fragmente de parbriz fumuriu înfipte în frunte ca niște bijuterii. Când a apărut o mașină a poliției, cu girofarul de urgență pulsând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
urmărească mișcările cu o privire absentă, aproape încurajând-o să gesticuleze cu mâinile și genunchii. Pe acoperișul pustiu al unei parcări supraetajate din Northolt, am așteptat lângă balustradă. Pe bancheta din spate a mașinii, Vaughan îi aranjase membrele în poziția casieriței muribunde. Corpul său vânjos, ghemuit peste ea în lumina reflectată a farurilor care treceau dintr-o parte în alta, adoptă o serie de poziții stilizate. Vaughan îmi explicase toate obsesiile lui pentru erotismul misterios al rănilor: logica perversă a tabloului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
împins în vintrele unui șofer parcă într-un act calibrat de felație mecanică. Această împletire de cuțite cromate și sticlă jivrată reprezenta pentru el eterna fosilizare a timpului și a spațiului intime ale unui individ. La o săptămână după înmormântarea casieriței, pe când conduceam noaptea de-a lungul perimetrului vestic al aeroportului, Vaughan viră brusc spre marginea drumului și lovi un uriaș câine corcit. Impactul cu corpul lui, ca lovitura unui ciocan capitonat, și ploaia de sticlă din momentul când acesta trecu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
chingile în jurul picioarelor, ascultam avioanele cum se înălțau de pe Aeroportul Londra. Geometria acestui complex dispozitiv de tortură părea într-un fel înrudită cu pantele și contururile corpurilor acelor femei tinere. Cine avea să fie următorul ocupant al patului meu - vreo casieriță de bancă de vârstă mijlocie plecată spre Insulele Baleare, cu capul plin de gin, umezindu-se între picioare când se uita la văduvul plictisit de lângă ea? După un accident pe pista de decolare a Aeroportului Londra, corpul său avea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
fost uimit de pronunțata lor asemănare cu Vera Seagrave, așa cum avea să arate ea peste douăzeci de ani. Variau de la ceea ce bănuiam că era soția bine întreținută a unui afacerist de succes, cu blana de vulpe în jurul umerilor, la o casieriță de supermarket ajunsă la menopauză și-o plasatoare supraponderală îmbrăcată într-o livrea de gabardină. Spre deosebire de celelalte, aceste șase fotografii fuseseră făcute cu cea mai mare grijă, prin parbrize și uși turnante, folosind un obiectiv transfocator. Vaughan deschise albumul la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]