55 matches
-
lui dân care nu ieșea. Era ca calu' ăla a lu' ăl bătrân. Putea tata, săracu', Dumnezeu să-l ierte!, să fie muci dă beat, că Zmeurică tot îl aducea acasă. Tropa-tropa, tropa-tropa, și ne trezeam cu el direct în fața casii. Aaa! Ce cal era ăla!" " Lasă, fă, calu' lu' tac-tu! Treaba e se fasem noi acuma?", zice cu un zâmbet insinuant bărbatul, plesnind-o ușor, cu vădită plăcere, peste fundul lat. "Bă, Vijulie, da' să dea dreacu' dă nu
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
nime nu-ț da oaia ra, it da ce-are mai bun, nu ca atuncea can ț-o vinde. Todeuna să gașa barem cinci să deie de pomeană, ca să ai cu ce-ncepe. Can murea omu, tot ase, da ai casii cinci oi de pomeană, să fie ale omului pe hâia lume, că nu să știa dat-o iel o ba. Tușa devenise gravă. - L-am visat pe tatuțu la șasa săptămâni și l-am întrebat că cum îi. S-o
Povestea ca viață. Mioara de pomeană () [Corola-blog/BlogPost/338829_a_340158]
-
să vor uita către noi, căci trupurile nu le mișcă, parcă sunt de ceară și se tem să nu să frângă. Iar când ne vor zimbi a râde, atunci cu mare bucurie trebuie să povestim către familie și către oamenii casii" (Golescu, 1963: 84). Și cum vom vedea în altă parte, de fapt există o desconsiderare a tuturor pentru toți, doar teama generată de cei puternici și de care depind direct făcându-i să se poarte în maniere deplorabile, și deci
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
înapoierii și sărăciei românilor. Aceste nedrepte urmări și nepomenite peste tot pământul i-au adus pe ticăloșii lăcuitori întru așa stare încât, intrând cinevaș într-acele locuri, unde se numesc sate, nu va vedea nici biserică, nici casă, nici împrejurul casii, nici car, nici bou, nici vacă, nici oaie, nici pasăre, nici pătul cu sămănăturile omului pentru hrana familii lui, și, în scurt, nimică, ci numai niște odăi de pământ, ce le zic bordeie, unde intrând cinevaș, nu are a vedea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
tras în zilele lui Gligorie-Vodă, strângându-ne toți, care dupre unde am fost izgoniți, și fiindu-ne casa rămasă de toate și căzută la mare datorie, atunce am ales și am pus pre dânsul de au căutat de toate nevoile casii, mai vrătos în zilele Ducăi-Vodă, când am căzut la a doao nevoe, încă fiindu Domniia la Cocorăștii dă Grind; atunce o seamă de coconi au scăpat la Ardeal, iară Costandin au rămas aici la mare grijă, supuindu-se cu toate trebile
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mai vrătos în zilele Ducăi-Vodă, când am căzut la a doao nevoe, încă fiindu Domniia la Cocorăștii dă Grind; atunce o seamă de coconi au scăpat la Ardeal, iară Costandin au rămas aici la mare grijă, supuindu-se cu toate trebile casii în tot feliul, de au ținut moșiile și au plătit datoriile; și multă folosință am cunoscut pentru dânsul, de au slujit casii și fraților lui cu dreptate de atunce până acum”322. Eminența acestor prestații o fac pe postelniceasă să
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de coconi au scăpat la Ardeal, iară Costandin au rămas aici la mare grijă, supuindu-se cu toate trebile casii în tot feliul, de au ținut moșiile și au plătit datoriile; și multă folosință am cunoscut pentru dânsul, de au slujit casii și fraților lui cu dreptate de atunce până acum”322. Eminența acestor prestații o fac pe postelniceasă să-i acorde lui Constantin Cantacuzino o autoritate absolută: „Numai el singur să aibă a porunci tuturor câți să vor afla supt oblastiia
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și fraților lui cu dreptate de atunce până acum”322. Eminența acestor prestații o fac pe postelniceasă să-i acorde lui Constantin Cantacuzino o autoritate absolută: „Numai el singur să aibă a porunci tuturor câți să vor afla supt oblastiia casii mele, și să ia seama pârcălabilor, și dă dânsul să asculte toți”. Două „trasee” ghidează această diată. Amândouă posibile. Unul este cel al întoarcerii celei plecate în pelerinaj. Absența ei urma a fi suplinită de „ispravnicul” Constantin. Al doilea este
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
întâlnim cu Tănase dărăban, care, împreună cu nevasta lui, Lupa, vând la 2 august 1740 (7248) “o casă cu locul ei, ce este din vale de bisărica lui Hulpe,... tocmai în drumul Sărăriei... Așijderile, pomenim și pentru niște zapise vechi a casii, ce s-au tâmplat la vreme jacului (jafului n.n) moscalilor de au perit”. --Sunt sigur că te întrebi pentru a câta oară ne întâlnim cu “jacul moscalilor” când mulți ieșeni și-au pierdut, pe lângă o samă de acte însemnate
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Cantacuzino vel spătar, un loc de casă în Ieși, pe Ulița Strîmbă, care loc l-au lăsat din hotarul ogrăzii dumisale și au făcut casă și pivniță de piatră...și într-ace pivniță își pune vinul care este de trebuința casii dumisali, dar cîteodată, să întîmplă de și vinde câte 3-4 buți de vin, domnia mea am socotit, fiind case boierești,...nu este crîcimă în tîrg, nici în mahala...am hotărît, cînd să va întîmpla să vîndă vin într-ace pivniță
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
au murit moș Costandin, au rămas dugheana la mătușa mea Gafițăi, iar peste puțină vreme murind și mătușa mea Gafiții, au rămas la mâna moșului Nica, și neavând nici o para de cheltuială ca să să îngroape și șăzând mortu în mijlocu casii neîngropat și umblând eu pe la negustori, nimeni nu mi-au dat nici o para să-l îngrop și fiind și eu și neavând nici o putere, am căzut cu lacrămi la părintele egumenul să-și facă pomană să rădice pe mort cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
frați, și urlă, și se-ncaieră, și mă strigă, care de care, că nici nu mai nemeresc pe ce să pui mai întâi mâna. Spală-i, dă-le să crape la toți, p-ormă deschide ușa să se ducă putoarea casii, să intre-o gură de aer, p-ormă cară lemnele de la magazie să aprinzi focu, tot cu mâinile-alea, parcă le văd și-acu, alea e mâini de copil, crăpate și rebegite ? Numa tu să duci greu’ casii la unșpe
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ducă putoarea casii, să intre-o gură de aer, p-ormă cară lemnele de la magazie să aprinzi focu, tot cu mâinile-alea, parcă le văd și-acu, alea e mâini de copil, crăpate și rebegite ? Numa tu să duci greu’ casii la unșpe ani, numa tu să ai grijă de lemne, că a-nceput devreme iarna, și zăpada, și zloata, d-aia tot stau să le număr în magazie, și dacă văd că iar s-a mai dus un rând, și-
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Și umblai cu călească, Sau te slujeai de țigani, Muștele să-ți gonească: Nu. Căci eu singur am fost Cu dragoste la toate, Bărbat, slugă și rob prost Slujindu-ți cît să poate. Iar tu doamnă te numeai Ș-a casii stăpîna, Orce doreai și pofteai, Îți era și În mîna. Care dar alt neajuns, O, nemulțămitoare! Te-a rănit și te-a pătruns, Să te faci vînzătoare? Ah! ludo! Dalila! De interes orbită, Vai! amar seamă vei da, Aspidă otrăvită
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
la aproximativ 40 de kilometri nord-nord-vest de orașul modern Constanța”. Tot Marrou precizează: ,,Un document epigrafic ne învață să fixăm patria lui Cassian, tocmai în inima acestei țări curioase. Acest nume <<Cassianus>>, derivat de obicei din familia strălucitei case a Casiilor, este foarte răspândit în nomenclatura latină și adeseori este întâlnit în inscripțiile provinciilor balcanice cu privire la Cassiani din Histria”. Marrou spune că numele se dădea locuitorilor unui sat-vicus, vicus Cassii sau vicus Cassiani (adică sat al unui Casin sau sat al
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
comunității. Astfel, diaconul Stan, aflat într-un proces la București, își pune chezași că va veni oricând la judecată, dar acum „fiind vremea lucrului“ trebuie să plece acasă la Reci, județul Teleor man, „pentru ca să nu mi să pră pădească ale casii“. La oraș, unii dintre preoți au mici afaceri personale, o mică prăvălioară sau o cârciumă, așezată de cele mai multe ori „strategic“, lângă biserică. Avantajul unei astfel de meserii îl constituie scutirile de dări acordate din când în când de unii domni
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de soarta lor, fără ca Apostolache să vină să stea față și să-și confirme acuzațiile prin mărturii demne de cre zare. După o lună de zile, preoții cer mitropolitului să-i lase să plece „că le piere toată vremea lucrului casii lor și să păgubește cu tot“. Procesul se judeca în septembrie pe vremea culesului viilor. La mai mult de la o lună de la jalba depusă, acu zatul nu se află încă în fața instanței, iar căutarea lui avea să mai dureze ceva
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
din mahalaua Flămânda dând jalbă împotriva soțului ei, Ghionea, și împotriva celor cinci copii aiacestuia. motivul îl constituie neînțelegerile dintre fiica ei și feciorii lui, aceștia din urmă reclamând cu violență partici pa rea fetei „la lucrul al viii, al casii și la sécere“. Mama nu vrea cu nici un chip să-și lase fiica să muncească, provocând nemulțumirea celorlalți, de aici cer turi, păruieli și înjurături. Iana așteaptă ca Prea Sfinția Sa să-i facă dreptate, dar aces ta o sfătuiește să-și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nemulțumirea celorlalți, de aici cer turi, păruieli și înjurături. Iana așteaptă ca Prea Sfinția Sa să-i facă dreptate, dar aces ta o sfătuiește să-și trimită fiica „la un lucru de pliveală al viii, la grădină la pliveală și la lucru casii“. Astfel, mama se angajează prin zapis că va urma sfaturile mitropolitului, în timp ce tatăl vitreg se vede obligat să promită, la rândul său, că își va potoli fiii și mai ales că nu va mai fi departea lor. toate aceste acuzații
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
dovada în mână, o cracă ruptă și găsită prin curte, Tudor îi zice că „de ce primește pe soru-sa în grădină, că știe bine că pe ei i-au lăsat de șăd de pomană în casă și când va veni stăpâna casii o să le zică cuvinte proas te“. Răspunsul nu se lasă mult așteptat și, cu urechile pâlnie, toți o aud cum „au să rit cu gura la dânsul“, făcându-l bondoc și paciaură și că „nu iaste depotriva ei“ și multe
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
particulare, care, la un loc, urcă numărul total la 2.837, din care 137 sunt ținuți pe cheltuiala statului; șapte tineri aleși dintre acei ce au dat mai multă dovadă de sârguință în învățăturile lor s-au trimes cu cheltuiala Casii Școalilor la deosăbitele Universități de Evropa, pentru a să îndeplini în Teologie, în Legi, Agronomie, Inginerie, Zugrăvie și Literatură"14. Încât, și acest nou obiectiv se înscria pe coordonatele comportamentale și decizionale firești ale unui domn pe cât de autoritar, de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
protecție aferente și terenul aferent, până la limita ultimului element component al lucrării respective. ───────────-─────────────────────────────────────────────────────────────────── c) Lucrările geotehnice de protectie si de consolidare, plantațiile de protecție a liniilor ferate precum și terenurilor aferente, pe care sunt amplasate. ───────────-─────────────────────────────────────────────────────────────────── c) 1. Lucrările destinate Apeductele, drenurile, casiurile, drenării, captării si evacuării zidurile de retenție, șanțurile, apelor și terenul aferent chesoanele, canalele și terenul aferent ───────────-─────────────────────────────────────────────────────────────────── c) 2. Lucrările de artă destinate Zidurile de sprijin, horele, consolidării și apărării contraforturile, pereurile, pragurile, terasamentelor și tunelurilor epiurile, digurile, apărările de
HOTĂRÂRE nr. 581 din 10 septembrie 1998 (*actualizată*) privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Căi Ferate "C.F.R." - S.A. prin reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121721_a_123050]
-
pentru tratarea anumitor maladii (cobalt 60, iod 131, aur 198, fosfor 32 etc.). ... c) În agricultură, pentru sterilizarea produselor agricole, pentru împiedicarea germinației, pentru studierea asimilării îngrășămintelor în plante, pentru provocarea unor mutații genetice în vederea ameliorării speciilor etc. (cobalt 60, casiu 137, fosfor 3 etc.). ... d) În biologie, pentru studierea funcționarii și dezvoltării anumitor organe animale sau vegetale (tritiu, carbon 14, sodiu 24, fosfor 32, sulf 35, potasiu 42, calciu 45, fier 59, stronțiu 90, iod 131 etc.). ... e) În cercetările
ANEXĂ nr. 28 din 5 ianuarie 2000 PRODUSE CHIMICE ANORGANICE; COMPUSI ANORGANICI SAU ORGANICI AI METALELOR PRETIOASE, AI ELEMENTELOR RADIOACTIVE, AI METALELOR DE PAMANTURI RARE SAU AI IZOTOPILOR. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166827_a_168156]
-
beton precomprimat: ... a) degradarea tencuielii sau a stratului de acoperire a armaturilor; ... b) degradarea rosturilor de dilatație și a celor dintre elementele zidăriei; ... c) înfundarea gurilor de scurgere; ... d) degradări ale caii pe pod, hidroizolației, parapetelui, trotuarelor; ... e) degradări ale casiurilor, șferturilor de con, aripilor, scărilor de acces. ... (3) Poduri metalice: ... a) desprinderea vopselei pe anumite suprafețe și ruginirea; ... b) deformarea unor elemente ca urmare a lovirii de către vehicule; ... c) degradarea sudurilor sau niturilor. ... (4) Podețe: ... a) spargeri ale coronamentelor; ... b
REGLEMENTARE TEHNICA*) din 15 februarie 2005 normativ pentru întreţinerea şi repararea strazilor, indicativ NE 033-04 (revizuire C 270-1991)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170547_a_171876]
-
parapete, trotuare și guri de scurgere; ... g) reparații locale ale hidroizolației și ale rosturilor de dilatație; ... h) reparații izolate la coronamentele podețelor, la camerele de cădere și la pereuri; ... i) desfundarea și decolmatarea podețelor; ... j) reparații pe suprafețe izolate la casiuri, sferturi de con, aripi și scări de acces. ... (3) la lucrările din metal: ... a) întreținerea vopselei prin completări pe suprafețe izolate; ... b) îndreptarea elementelor deformate; ... c) curățarea nodurilor, a aparatelor de reazem și a celorlalte accesorii; ... d) degajarea gunoaielor din jurul
REGLEMENTARE TEHNICA*) din 15 februarie 2005 normativ pentru întreţinerea şi repararea strazilor, indicativ NE 033-04 (revizuire C 270-1991)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170547_a_171876]