84 matches
-
se derulau scene de amor copleșitoare, și atunci, îl strângea pe Florin de mână și își întorcea sărutul spre buzele lui. Întotdeauna a visat la o aniversare de proporțiile unei iubiri fantastice, derulate într-un cadru intim, într-o camera castelană, cu baldachin și lumânări, cu petale de trandafir roșu presărate pe așternutul rece, lucios... Îmbrățișări tandre și săruturi ușoare ca o mireasmă de violete pe pielea dezmierdată de dorință. Prințul, pe cal negru, frizian, se lăsa așteptat pe aripile unor
ANIVERSARE de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1471470591.html [Corola-blog/BlogPost/382342_a_383671]
-
generoși și remarcabili care au cultivat mesajul tipului romantic, renovația timbralității călduroase, catifelate, a muzicii sentimentale latine a predecesorilor. Sinteza și restituția cea mai largă a muzicii acesteia este inspirată, șlefuită și reverberată strălucit de către Marina Voica! Astăzi este o „castelană”, (spune chiar interpreta), într-o frântură de minune a Prahovei, la Breaza! Triește frumos într-o locuință mirifică unde „răsună muzică și cântec!”, așa cum spune, fericită, artista. O înconjoară o grădină cu flori și ecoul odiseei unor ani de cântec
MARINA VOICA. IUREŞUL UNUI SPIRIT ŞI MIRACOLUL MUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Maeina_voica_iuresul_unui_sp_aurel_v_zgheran_1390050839.html [Corola-blog/BlogPost/347523_a_348852]
-
nu-și dorea o păpușă Dimpotrivă, se juca cu stăpâna sa. Trei păpuși care de care mai frumoase-n felul lor Tot făceau parada modei răspândite pe covor. A crescut frumoasa fată, fără griji fără nevoi, Mai întâi o fermieră, castelană mai apoi. A fost o vedetă-n școală, prima la învățătură, Talentată și cochetă făcând un sport pe măsură. Sărituri de pe platformă uneori și trambulină I-au adus medalii care, tricolorul îl anină. Iat-o pe adolescentă, când liceul îl
RAMURI ÎN ARBORELE VIEŢII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 126 din 06 mai 2011 by http://confluente.ro/Ramuri_in_arborele_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/344256_a_345585]
-
de o boală incurabilă, Camelia nu s-a lăsat învinsă, ci a continuat să lupte demonstrand că dorința de viață este mai puternică decât orice. După incercari poetice diverse, totuși prima mare realizare a Cameliei TAMAȘ este volumul de povestiri; CASTELANA -1998, urmat de romanul; UN FAR LA MARGINEA GÂNDULUI - 2005. La întâlnirea personală cu Camelia și în corespondența purtată îmi spunea despre proiectul unui roman despre cerșetori, care se materializează după o muncă de câțiva ani în anul de grație
DESPRE ROMANUL CALENDARUL UNI CERŞETOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 240 din 28 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_romanul_calendarul_uni_cersetor.html [Corola-blog/BlogPost/364668_a_365997]
-
un vers mai scriu Și-mi pare câmpia un covor oltenesc Pe care mă-ntind, și e târziu, Tot mai departe orașul îl zăresc. Paznic la flori și-o pisică Singur în castelul de la poalele frunții mele, Pisica toarce timpul castelanei plecate, Florile le ud cu lumină din stele, Iar altele prin grădină sunt înțărcate. Privesc cerul și știu că-s fratele lui, Mă înaripează, mă-nnorează, mă înseninează, Doar pisica birmaneză toarce zerseul nimănui Când în vie bate toaca cu
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE-ÎMI PARE CÂMPIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Poezii_de_al_florin_tene_imi_pare_campia.html [Corola-blog/BlogPost/346480_a_347809]
-
castelului printre celebritățile occidentului. Aparent, simple trufii, însă dincolo de aceasta, avantajele unei poziții sociale de invidiat, cu beneficiile de rigoare. Mda, mișcările domnului Schwartz erau întotdeauna bine chibzuite și niciodată fără perspectivă, iar doamna, în buna tradiție a unei adevărate castelane, îl ajuta cu competență și dăruire. Este drept, frumosul Ev Mediu timpuriu era pentru ea mai mult decât o simplă pasiune, era o adevărată preocupare. Rememoră toate fazele acțiunii și constată că nu a uitat nimic. Era ora nouă și
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400141119.html [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
care răspândeau o lumină stranie, dar liniștitoare și se cufundă în splendida cadă din spat de Islanda luminată și ea discret cu leduri încorporate și prevăzută cu instalație de masaj. Considera baia de dimineață un ritual absolut obligatoriu pentru o castelană, o tradiție milenară care nu putea fi neglijată. Peste câteva zeci de minute ieși din apă, se uscă la instalația cu raze infraroșii, apoi se înfășură într-o pânză de in imaculată care i se mulă pe trupul zvelt. În
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400141119.html [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
un vers mai scriu Și-mi pare câmpia un covor oltenesc Pe care mă-ntind, și e târziu, Tot mai departe orașul îl zăresc. Paznic la flori și-o pisică Singur în castelul de la poalele frunții mele, Pisica toarce timpul castelanei plecate, Florile le ud cu lumină din stele, Iar altele prin grădină sunt înțărcate. Privesc cerul și știu că-s fratele lui, Mă înaripează, mă-nnorează, mă înseninează, Doar pisica birmaneză toarce zerseul nimănui Când în vie bate toaca cu
ÎMI PARE CÂMPIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Imi_pare_campia.html [Corola-blog/BlogPost/361099_a_362428]
-
de literatură, pe care prezența d-lui Preda le transforma în regal.” -povestește Sânziana Pop.La Palatul Mogoșoaia, creația Martei Bibescu, locul era pur si simplu un paradis natural, plin de arbori seculari , de pășuni verzi și flori în care castelana își pusese întreaga pasiune ,,Marin Preda era brutal în discuții, dar numai cu cei pe care-i dispretuia, adică majoritatea ,, creatorilor” aflați la vremea aceea în solda scriitorimii care mișunau pe la Palat.” - zice tot Sânziana Pop. În colhozul literar al
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” I de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 by http://confluente.ro/Marin_preda_si_era_ticalosilor_ion_ionescu_bucovu_1341664486.html [Corola-blog/BlogPost/356209_a_357538]
-
să nu descindă dintr-un neam ce a cântat și ascultat cântul cu dragostea și credința asemenea rugăciunii și evlaviei. Toate cântecele populare sunt pietre rare și toți cântăreții lor sunt fii și tați de crai, fiice și mame de castelane de odinioară, de azi și de mâine, la curtea din inima voievodatului cel mai pașnic, neîncetat tânăr și nesfârșit cuceritor, voievodatul folclorului neamului românesc! Dar, sunt cântece între cântece, cum sunt deosebiri de strălucire și feerie între smaralde, mărgăritare, perle
BENONE SINUESCU SPECTACOL FULMINANT, LA IANCA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411627003.html [Corola-blog/BlogPost/341060_a_342389]
-
ales grafică, obiecte decorative ale timpului aduse din periplul poetului prin Europa, fotografii si inscrisuri valoroase. Biblioteca de acolo era unică în felul ei, cu cele 100.000 volume. Până la cei 96 de ani pe care i-a împlinit acolo Castelana sau Vestala de la Ciucea, s-a îngrijit de casă, fiind o femeie riguroasă, pretențioasă, chiar dificilă după unii, care nu se mulțumea cu jumătăți de măsură, nu tolera minciuna sau hoția, de aceea era incomodă pentru lucrătorii care s-au
IUBIRILE SCRIITORILOR 2 de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Iubirile_scriitorilor_2_mihai_stirbu_1357114705.html [Corola-blog/BlogPost/345704_a_347033]
-
de literatură, pe care prezența d-lui Preda le transforma în regal.” -povestește Sânziana Pop.La Palatul Mogoșoaia, creația Martei Bibescu, locul era pur si simplu un paradis natural, plin de arbori seculari , de pășuni verzi și flori în care castelana își pusese întreaga pasiune ,,Marin Preda era brutal în discuții, dar numai cu cei pe care-i dispretuia, adică majoritatea ,, creatorilor” aflați la vremea aceea în solda scriitorimii care mișunau pe la Palat.” - zice tot Sânziana Pop. În colhozul literar al
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Marin_preda_si_era_ticalo_ion_ionescu_bucovu_1385047517.html [Corola-blog/BlogPost/347271_a_348600]
-
de frumoasă, Dida Drăgan e frumoasă ca Dida Drăgan! E un izvor de senin vast, de soare, de discreție și deopotrivă spirit de răspuns ce-ar îmblânzi și un cuvânt aspru, de bunătate ce edifică îngerul din ea, de eleganța castelanelor purtate în catifele brune... e o artistă cu un chip ce arde în privire o proprie frumusețe, e o artistă atât de larg dăruită celor ce-i iubesc pe artiști, încât toată mișcarea ei scenică tinde să îmbrățișeze întreg publicul
DIDA DRĂGAN. NU CÂNTĂ CA NIMENI, CÂNTĂ CA EA! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1398226814.html [Corola-blog/BlogPost/347926_a_349255]
-
ales grafică, obiecte decorative ale timpului aduse din periplul poetului prin Europa, fotografii si inscrisuri valoroase. Biblioteca de acolo era unică în felul ei, cu cele 100.000 volume. Până la cei 96 de ani pe care i-a împlinit acolo Castelana sau Vestala de la Ciucea, s-a îngrijit de casă, fiind o femeie riguroasă, pretențioasă, chiar dificilă după unii, care nu se mulțumea cu jumătăți de măsură, nu tolera minciuna sau hoția, de aceea era incomodă pentru lucrătorii care s-au
OCTAVIAN SI VETURIA GOGA de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/Octavian_si_veturia_goga_mihai_stirbu_1341206898.html [Corola-blog/BlogPost/345718_a_347047]
-
doi sori? Se-apropie nostalgic Și brusc,se-nseninează Zărind năframă albă În repede-asfințit: “Ce dor mi-a fost crăiasă Ca să te știu asemeni Cum inima-mi nebună De mult te-a zămislit!” Roșind de încântare Sfioasă peste poate Șoptit doar,castelana Răspunse:”Dragul meu!” ... Și-așa sfârși povestea Ce-am spus-o într-o seară-n Castelul de pe munte Iubit de Dumnezeu. DAN MITRACHE Referință Bibliografică: POVESTE LA CASTEL / Dan Mitrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1202, Anul IV, 16
POVESTE LA CASTEL de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Dan_mitrache_1397670480.html [Corola-blog/BlogPost/347832_a_349161]
-
pag.) ; 2. COMEMORAREA ZILEI DE 1 DECEMBRIE, Deva, 1944 (18 pag.) ; 3. CATERINA VARGA, Deva, 1947 (6 pag.) ; 4. SOCIALISMUL ȘI COOPERAȚIA, Deva, 1948 (13 pag.) ; 5. ALEXANDRU PETOFI, 1823 - 1849, Deva, 1948 ; 6. SZECSZ MARIA VENUS DE MURANY, FAIMOASA CASTELANA A DEVEI, Deva, 1950 (4 pag.) ; 7. CÂTEVA DATE DIN TRECUTUL MINEI DE ARAMA DIN DEVA, Deva, 1957 (3 pag.) ; 8. DOI FRUNTAȘI HUNEDORENI : DR. IOAN MIHU (1854-1927) ȘI FRANCISC HOSSU LONGIN (1847-1935) Deva, 1968 (9 pag.) ; 9. DIN TRECUTUL
Victor Șuiaga () [Corola-website/Science/336463_a_337792]
-
armatei, pentru a ataca Ferrara. De acord cu soția Isabella, găsește o scuză pentru a nu ataca ducatul cumnaților. Între timp Alfonso cu ajutorul francezilor, apără Ferrara, învingând trupele papei la Fosso Geniolo în 11 februarie 1511. Lucreția, ca o perfectă castelană îi primește pe învingători cu mari onoruri și banchete. În 22 mai papa pierde Bologna, iar Lucreția se retrage la San Bernardino pentru probleme de sănătate. În 1512 moartea lui Gastone de Foix îl face pe Ludovic al XII-lea
Lucreția Borgia () [Corola-website/Science/312388_a_313717]
-
zonele din Baixas Rias și Ártabro Golf (zonele metropolitane din La Coruña și Ferrol), fiind cel mai dens populate. Vigo este cel mai populat oraș din Galicia. Limbile oficiale ale comunității autonome sunt galiciană, sau "galego" (în spaniolă "gallego") și castelană. Spaniolă sau castelană este vorbită ca și prima limbă de către tineretul urban, în timp ce Galego este des prima limbă pentru populația rurală. Ambele limbi au statut oficial și sunt predate în școli. Chiar dacă nu toată populația vorbește Galego (în A Coruña
Galicia () [Corola-website/Science/296746_a_298075]
-
Rias și Ártabro Golf (zonele metropolitane din La Coruña și Ferrol), fiind cel mai dens populate. Vigo este cel mai populat oraș din Galicia. Limbile oficiale ale comunității autonome sunt galiciană, sau "galego" (în spaniolă "gallego") și castelană. Spaniolă sau castelană este vorbită ca și prima limbă de către tineretul urban, în timp ce Galego este des prima limbă pentru populația rurală. Ambele limbi au statut oficial și sunt predate în școli. Chiar dacă nu toată populația vorbește Galego (în A Coruña doar 72%), majoritatea
Galicia () [Corola-website/Science/296746_a_298075]
-
Esență de valeriana, Editura StudIs, Iași, 2015; Carnavalul tristeții, Editura Pleiade, Satu-Mare 2016, Amintiri de libelulă, Editură StudIs, Iași, 2016. Proza: române: Clepsidra lui Cela, Editura Karuna 2008 Bistrița; Palimpsestul dimineții, Karuna, 2012; Cercul scalen, Editura StudIs, 2013, Iași; Diminețile castelanei, Editura StudIs, 2014; Precupeții de nebunii și tristeți, Editura StudIs, 2015; Pajiștea mânzului de cristal, Editura StudIs, 2016. Publicistica: Spectacol derizoriu (Publicistica I), Editura Karuna, 2010; Miza pe nimic (ÎI), Editura TipoMoldova , Iași 2013; Riscul rostirii și tăcerii (III), Editura
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
2012. Premiul Radu Săplăcan pentru traducerea ,Poezii alese” de J.L.Borges, 2005 Premiul Festivalului Național de poezie ,George Coșbuc” Bistrița, pentru cartea de poezii Adulter cu moartea (antologie), 2012 Premiul Liviu Rebreanu al Societății Scriitorilor din Bistrița-Năsăud pentru românul Diminețile castelanei, Editura StudIs 2014 Premiul filialei Mureș a Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2014 pentru românul Diminețile castelanei Premiul al II-lea al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România pe anul 2015 pentru volumul de publicistica Mai români mai europeni. Colaborare
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
Coșbuc” Bistrița, pentru cartea de poezii Adulter cu moartea (antologie), 2012 Premiul Liviu Rebreanu al Societății Scriitorilor din Bistrița-Năsăud pentru românul Diminețile castelanei, Editura StudIs 2014 Premiul filialei Mureș a Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2014 pentru românul Diminețile castelanei Premiul al II-lea al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România pe anul 2015 pentru volumul de publicistica Mai români mai europeni. Colaborare constantă la publicațiile "Confesiuni" din Târgu-Jiu, "Conexiuni" și "Mesagerul literar-artistic", sporadic "Răsunetul cultural și Mișcarea Literară" din Bistrița
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
sa. Totuși i-a favorizat pe piticii negrii și animalele rele din Narnia. Folosind magia, ea a acoperit pământul cu zăpadă și gheață pentru 100 ani, făcând „iarnă veșnică și niciodată Crăciun”. Deși Jadis pretindea a fi Regina Narniei și castelană a Cair Paravel, avea propria ei fortăreață în nord unde holurile erau pline de statui-locuitori transformați în statui. Dar ea s-a temut de o profeție ”când coasta lui Adam va sta în tron la Cair Paravel, era răului se
Cronicile din Narnia () [Corola-website/Science/307825_a_309154]
-
secolului XX, palatul și proprietarii lui au devenit simboluri ale strălucirii și decadentei puțin riscante care erau asociate cu Monte Carlo și cu Riviera Franceză. Elegantă și teatralitatea au devenit realitate când starul de film american Grace Kelly a ajuns castelana a palatului în 1956. În secolul XXI, palatul a rămas reședința actualului Prinț de Monaco. Palatul este un amestec de stiluri arhitecturale, cu origini străvechi, indicate de lipsă simetriei. Înainte de a evalua arhitectură, aripile și blocurile trebuie observate separat. Fațadă
Palatul Princiar din Monaco () [Corola-website/Science/322176_a_323505]
-
bolnav. Vera se îngrijește de starea soțului, fără ca cineva să bănuiască că este cauza bolii lui Joseph. La scurt timp însă, acesta avea să dispară ca și primul soț. Surprinzător este faptul că autoritățile nu bănuiesc nimic necurat legat de castelana de Berkerekul. Vera începe din nou să țină doliu, dar caută reintegrarea în viața mondenă mai repede de data aceasta. Pentru Vera Renczi începea o nouă perioadă în care escapadele amoroase aveau loc cu regularitate. Petrecerile deocheate de la Viena continuă
Vera Renczi () [Corola-website/Science/313153_a_314482]