44 matches
-
clipă de bucurie cititorului care le va descoperi. Voi vorbi însă despre inteligența cu care acest volum a fost conceput fiindcă poeziile sunt traduse în cinci limbi (portugheză - Iulia Baran, italiană - Geo Vasile, franceză - Liviu Pendefunda, engleză - Liliana Scărlătescu și castiliană - Mario Castro Navarrete), gest menit să scoată poezia limbii române în spațiul mult mai larg al vorbitorilor de alte limbi. În consecință, de la potențial treizeci de milioane de citiori, la peste un miliard. Iar întreprinderea în sine nu este făcută
MISTERIOSUL ZBOR AL PENTADELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_mist_mihai_batog_bujenita_1364197957.html [Corola-blog/BlogPost/345435_a_346764]
-
fost obținută colaborarea poliției franceze. E vorba mai ales de Catalonia care, după ce a trecut de etapa plăcuțelor bilingve, a votat de curând ca singura limbă oficială, în școli și instituții publice - limba catalană. E adevărat, catalana diferă substanțial de castiliană, cea care e cunoscută peste tot drept limba spaniolă. Câteva exemple - în muzee, ieșirea e indicată “Salida” în Madrid și “Sortida” în Barcelona. Palat se zice “Palacio” în Madrid și “Palau” în Barcelona. Observați influența limbii franceze? Catalanii sunt naționaliști
ESPAÑA ES DIFERENTE de DAN NOREA în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1401947855.html [Corola-blog/BlogPost/360982_a_362311]
-
Kîrgîzstan există cuvinte românești în limbile popoarelor respective. Cărarea lui Muntean Am mai aflat că în limba catalană ar fi circa 6000 de cuvinte identice sau asemănătoare celor românești. Iar catalanii nu acceptă să li se confunde limba cu cea castiliană, care este limba oficială a spaniolilor. Nu pot face presupuneri că limba catalanilor are aceeași rădăcină cu a limbii noastre. Însă, am fost uimit când am auzit și/sau am citit cuvinte catalane, precum: foc, cap, mort, gratis, porc, familia
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
limbii noastre. Însă, am fost uimit când am auzit și/sau am citit cuvinte catalane, precum: foc, cap, mort, gratis, porc, familia, rapid, joc (se pronunță „gioc”), lloc (se pronunță „lioc”), plajă (se scrie platje, se pronunță „pladje”, bun (în castiliană „bueno”), nou (în castiliană „nuevo”) și multe, multe altele. Sigur, romanii au fost și pe acolo. Probabil, multe cuvinte din limba castiliană au originea în limba latină. Dar pronunția multor cuvinte catalane se aseamănă unor regionalisme românești. Apoi, diferența dintre
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
fost uimit când am auzit și/sau am citit cuvinte catalane, precum: foc, cap, mort, gratis, porc, familia, rapid, joc (se pronunță „gioc”), lloc (se pronunță „lioc”), plajă (se scrie platje, se pronunță „pladje”, bun (în castiliană „bueno”), nou (în castiliană „nuevo”) și multe, multe altele. Sigur, romanii au fost și pe acolo. Probabil, multe cuvinte din limba castiliană au originea în limba latină. Dar pronunția multor cuvinte catalane se aseamănă unor regionalisme românești. Apoi, diferența dintre cuvintele catalane de cele
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
și multe, multe altele. Sigur, romanii au fost și pe acolo. Probabil, multe cuvinte din limba castiliană au originea în limba latină. Dar pronunția multor cuvinte catalane se aseamănă unor regionalisme românești. Apoi, diferența dintre cuvintele catalane de cele din castiliană mă face să cred altceva. Numai istoricii ar putea clarifica această bănuială a mea. De pildă, într-o localitate mică de lângă Barcelona, o stradă avea plăcuța cu denumirea „carrer Muntean” (în catalană, stradă=carrer). Pe mine m-a dus gândul
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
motiv că numele descoperitorului Americii Cristofor Columb înseamnă „porumbel“. Felix Aderca, autorul romanului Amiralul Oceanului Cristofor Columb, B., 1963, p. 141 pune în gura unui personaj feminin cuvintele: „- Cum spui că te cheamă? - Cristofor Columb. - Colon... Colon repetă ea în castiliană gânditoare. Asta înseamnă porumbel, nu? Porumbelul care a zburat din arca lui Noe și s-a înapoiat cu ramura de măslin de departe ........“ Deci Zea mays este cereala adusă de Columb sau din teritoriile descoperite de dânsul. Este cunoscut că
ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI PORUMB de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1433398318.html [Corola-blog/BlogPost/369868_a_371197]
-
dureri), Encarnacion (încarnare), Esperanza (speranța), Gemma (giuvaer), Inmaculada (imaculata), Mercedes (milă), Milagros (miracole), Nieves (zăpadă), Pilar (stâlp), Purificación (purificare), Remedios (leacuri), Rocio (rouă) sau Trinidad (treime). Și nu contează dacă sunt substantive de gen masculin sau chiar la plural! În castiliană te poți numi Soare, Sfaturi, Stâlp sau Miracole fără să fie nevoie să te clonezi sau să fii hermafrodit(ă). Firește, au și aceste substantive o origine legată de religie, doar este evident că fac aluzie la întâmplări și capitole
NOMEN EST OMEN de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1420833571.html [Corola-blog/BlogPost/350045_a_351374]
-
respectivul organism; - data primirii comunicării, în special în cazul în care Comisia are un termen limită pentru a trimite cetățeanului un răspuns, este data la care Comisia primește traducerea autorizată de la organismul în cauză; - Comisia Europeană redactează răspunsul în spaniolă/castiliană și îl trimite organismului competent menționat anterior; - organismul respectiv trimite persoanei în cauză, în cel mai scurt timp posibil, răspunsul Comisiei, împreună cu traducerea sa autorizată în limba documentului original; - în cazul în care serviciile competente ale Comisiei decid să răspundă
42006X0325_01-ro () [Corola-website/Law/295557_a_296886]
-
poetică, inclusiv introducerea sa în cântul religios. Deși calitatea de autor a regelui Alfonso este discutabilă, influența lui nu este. În vreme ce restul lucrărilor majore care au rezultat în urma atelierelor lui Alfonso, incluzând istorii și alte texte în proză, erau în castiliană, "Cantigas" sunt în portugheza veche și reflectă popularitatea la curtea Castiliei a altor corpusuri poetice, precum "cantigas d'amigo" și "cantigas d'amor". Metrica este extraordinar de diversă: 280 de formate diferte pentru cele 420 de cântări. Cele mai frecvente
Cantigas de Santa Maria () [Corola-website/Science/337012_a_338341]
-
(în castiliană, "Juana", 24 iunie 1535 - 7 septembrie 1573), a fost Infantă a Spaniei, din familia Habsburg. S-a născut la Madrid și era fiica regelui Carol Quintul (care a fost primul rege al Spaniei unită, oficial rege al Aragonului și rege
Ioana a Spaniei () [Corola-website/Science/312903_a_314232]
-
contemporană), unde se utilizau dialecte romanice cunoscute sub denumirea de „limba mozarabă”, aflată sub influența puternică a limbilor invadatorilor: arabei și berberei, și zona nordică, unde s-au format regatele creștine, iar din dialecte romanice s-au dezvoltat aparte de castiliană și alte limbi romanice moderne: limbile catalană, aragoneză, astur-leoneză și galiciano-portugheză. Castiliana primitivă a derivat din latină în comitatul medieval al Castiliei și se afla sub influența limbilor bască și vizigotă. Cele mai vechi texte în spaniolă sunt "Glosas Emilianenses
Limba spaniolă () [Corola-website/Science/296859_a_298188]
-
de descendenții evreilor spanioli poartă diferite denumiri - "hakatiya" în Maroc, "titauni" în Algeria, "djudezmo" în Levant. "Sefardis" nu trebuie confundat cu ladino. Ladino este numele dat unei limbi mai arhaice, a rabinilor care au folosit-o pentru a traduce în castiliană textele biblice ebraice. "Sefardis" este foarte importantă pentru studierea spaniolei, pentru că păstrează multe din trăsăturile spaniolei secolului al XV-lea. Se vorbește într-un singur punct pe glob, în Antilele Olandeze. Are o gramatică portugheză și lexic spaniol. Este, după unii
Limba spaniolă () [Corola-website/Science/296859_a_298188]
-
extins de către tatăl său. Filip al II-lea a cucerit Portugalia în 1580; în Europa, în ciuda revoltei olandeze în curs de desfășurare, posesiunile spaniole din Italia și de-a lungul "Drumului Spaniol" au fost securizate; la nivel global, combinația de castiliană și teritoriile portugheze coloniale au acordat conducătorului spaniol posibilitatea de a ajunge de la America la Filipine și dincolo prin India. Chiar și în cadrul peninsulei în sine, Filip va conduce regatele Castilia, Aragon, Valencia și Portugalia, provinciile autonome din Catalonia și
Filip al III-lea al Spaniei () [Corola-website/Science/310722_a_312051]
-
-și perfecționeze un stil bazat pe simetrii, antiteze și isocole, cel mai bine reprezentat în opera sa „"Marco Bruto"”. A utilizat un lexic abundant, creând de asemenea neologisme prin intermediul derivării, compunerii și stereotipiei, de asemenea flexibilizând mecanismul apoziției specificative în castiliană, procedeu utilizat apoi de scriitori ai Barocului ce i-au urmat. În satirele sale Quevedo se apropie uneori de expresionism, datorită degradării persoanelor prin intermediul reificării sau a animalizării. S-a semnalat, de asemenea, ca o trăsătura specifică liricii sale, „"esticomitia
Francisco de Quevedo () [Corola-website/Science/307850_a_309179]
-
Horațiu cu „"Odele"” sale, precum și pe autorii greci pe care îi studiază. Opera poetică a lui Garcilaso de la Vega, compusă din treizeci și opt de sonete, cinci cântece, o odă în lire, două elegii, o epistolă, trei egloge, șapte cuplete castiliane și trei ode latine, a fost publicată prima dată în 1543, ca apendice la „"Opere"” de Juan Boscán. Creația lirică a lui Garcilaso de la Vega, expresia maximă a Renașterii castiliene, a devenit de la bun început o referință necesară pentru poeții
Garcilaso de la Vega () [Corola-website/Science/308002_a_309331]
-
era îndrăgostit, întâlnind-o însă pe cea care avea să fie mama scriitorului, nou-născutul fiind rodul reconcilierii între cei doi și datorându-și existența sentimentului de gelozie. Lope de Vega a fost un copil foarte precoce; citea în latină și castiliană pe când avea doar cinci ani, iar la doisprezece începuse să compună deja comedii; se consideră că prima sa comedie se numea „"El verdadero amante"” („"Amantul adevărat"”). Grație talentului său, a fost dus la școala din Madrid condusă de poetul și
Lope de Vega () [Corola-website/Science/307955_a_309284]
-
Ferdinand de Castilia cu Sancha, fosta logodnica a lui García Sánchez și sora lui Bermudo, împreună cu dotă care includea terenurile disputate ale Leonului. Sancho a fost imediat angajat într-un război pe scară largă cu León și a combinat armatele castiliene cu cele navareze care au invadat rapid o mare parte din împărăția lui Bermundo, ocupând Astorga. Până în martie 1033, el a fost rege de la Zamora la frontierele din Barcelona. Înainte de moartea sa, în 1035, Sanco a împărțit averea între fiii
Dinastia Jimenez () [Corola-website/Science/331477_a_332806]
-
de Aragon, însă fiul lui Raymond, Alfonso al II-lea, a împărțit terenurile luate de la Murcia prin tratatul de la Cazorla în 1179. În 1190, cele două tari vecine au semnat un nou pact la Borja, pentru protecție reciprocă împotriva expansiunii castiliane. Sancho a murit pe 27 iunie 1194, în Pamplona. A fost, probabil, fiul cel mai mare al lui Sancho al VI-lea al Navarei și a Sanchei, fiica lui Alfonso al VII-lea al Leonului și Castiliei, născut la scurt
Dinastia Jimenez () [Corola-website/Science/331477_a_332806]
-
Prin sintagma „” se înțelege epoca clasică sau de apogeu a culturii spaniole, în principal perioadă Renașterii din secolul XVI și a Barocului din secolul XVII. Raportându-se la evenimente-cheie, s-ar putea afirmă că această perioadă începe odată cu publicarea „"Gramaticii castiliane"” de către Antonio de Nebrija (1492) și se termină la moartea lui Pedro Calderón de la Barcă (1681). Cei mai mari reprezentanți ai acestei perioade sunt considerați a fi Miguel de Cervantes și Lope de Vega. Alegerea anului 1492 nu este întâmplătoare
Secolul de aur () [Corola-website/Science/307967_a_309296]
-
diplomatice cu coroana spaniolă, preferințele primilor conducători și ale locuitorilor, etc. O situație asemănătoare există și în cazul limbii române, care este numită „moldovenească” de către mulți locuitori din Republica Moldova. Totuși, nimeni nu susține o idee că limbile ar fi separate: castiliană și spaniolă, pentru că ambele sunt originare din Peninsula Iberică, din Spania contemporană.
Nume date limbii spaniole () [Corola-website/Science/312002_a_313331]
-
Castilia, Aragon, Regatul Navarei, León și Portugalia. Peninsula a făcut parte din Imperiul islamic Almohadpână ce aceștia au fost în cele din urmă alungați. Ultima fortăreață musulmană importantă se afla la Granada, care a fost eliminată de o forță combinată castiliană și aragoneză în 1492. Micile state s-au unit de-a lungul timpului, și, pentru o scurtă perioadă (1580-1640) întreaga peninsulă a fost unită din punct de vedere politic, în Uniunea Iberică. După această perioadă s-a ajuns la configurația
Peninsula Iberică () [Corola-website/Science/303648_a_304977]
-
Ferdinand de Castilia cu Sancha, fosta logodnica a lui García Sánchez și sora lui Bermudo, împreună cu dotă care includea terenurile disputate ale Leonului. Sancho a fost imediat angajat într-un război pe scară largă cu León și a combinat armatele castiliene cu cele navareze care au invadat rapid o mare parte din împărăția lui Bermundo, ocupând Astorga. Până în martie 1033, el a fost rege de la Zamora la frontierele din Barcelona. Înainte de moartea sa, în 1035, Sanco a împărțit averea între fiii
Sancho al III-lea al Navarei () [Corola-website/Science/331464_a_332793]
-
fost tradus în latină de italianul John din Pavia în 1154 și de William de St. Cloud în 1296. De asemenea, a fost tradus și în ebraică de către Jacob Ibn Tibbon în 1301. Traducerile în alte limbi, precum portugheză, catalană, castiliană etc., dovedesc o largă circulație a operei în epocă. Numeroși savanți musulmani au fost influențați de Al Zarqali: Ibn al-Kammad, Al-Bitruji, Abu Hasan al-Murrakushi, Ibn al-Banna. Nicolaus Copernicus îl citează în lucrarea "De Revolutionibus", iar Abraham Zacut are în vedere
Al-Zarqali () [Corola-website/Science/330871_a_332200]
-
acesta dă următoarea descriere în care șirte mărgărite se asociază limbii barbare și neînțelese: ...ageamiu însemnează cel ce vorbește o limbă alta decât araba, deci ignorant, barbar. Arabii din Spania numeau limba spaniolă alagiamia, iar spaniolii dădeau acest nume (aljamia) castilianei corupte și amestecate [...]; de asemenea spaniolul algaravia însemnează galimatias din cauză că limba Maurilor nefiind înțeleasă de spanioli le făcea impresiunea unui șirte-mărgărite sau vuiet nedeslușit de glasuri 122. Avem și aici de-a face cu imaginea unei forme infinit variate, neraționalizată
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]