4 matches
-
pretinde că revoluția socială izbucnește de preferință acolo unde este mizeria mai adîncă, aceasta constatare de topografie politică se transformă într-un principiu, și atunci nu e bun socialist decît muritorul de foame, ca în călugărie, unde virtutea consista în castrația voluntară. E un socialism de neputincioși". E greu de crezut că, atît de lucid în actul analitic și atît de plastic-exact în scriitura, autorul Pravilei de morală practică și-ar fi putut schimba de-a binelea convingerile, tocmai cînd avea
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
cercetări dintre care amintim studiul reacțiilor la distanță ale celulei nervoase ca urmare a secțiunii cilindranului ei, la animalele castrate, cercetarea conținutului în apă al organelor și al structurilor musculare după castrare, dinamica magneziului și calciului la animalele castrate, influența castrației asupra reactivității la stricnină sau, dimpotrivă, dinamica unor constante ale apei și sângelui la animale tratate cu lipoizi orchitici sau efectele grefei testiculare la organismele senile. Împreună cu Mârza și Cahane, C. I. Parhon a studiat implicațiile corticosuprarenale în situații de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
generarea comportamentelor patologice și infracționale. Ciocnirea dintre tendințele refulate și normele social-morale duce adesea la conflict și, implicit, la frustrație, deoarece satisfacerea unora se face în detrimentul celorlalte. Tendințele refulate în „inconștient” (sub forma complexelor Oedip, Electra, Jehova, de „inferioritate”, de „castrație”, al „înțărcării” etc.), se manifestă într-un mod ascuns, pentru a scăpa de cenyura conștiinței. Scopul general al conduitei este - din punctul de vedere al doctrinei freudiste - reducerea tensiunilor și a disocierii psihice, adică „integrarea”; acest scop nu poate fi
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
evoluat în contact cu medicina avansată a altor popoare. Din experiență directă evreii cunoșteau și dizenteria, litiaza vezicală, hemoroizii, varicele, icterul, psihopatiile. Iudeii se temeau de mușcăturile de câini, viespi, șerpi. Operau cezariene, puneau ventuze, vindecau entorse, luxații, puneau proteze, castrația era interzisă și pe animale. Foloseau somnifere, analgezice. Căsătoriile cu alienați, epileptici, hemofilici erau interzise ca și cele privind pe contagioși. în Levitic și-n Cartea numerelor se prescria ca bolnavii venerieni să fie izolați iar preoții și medicii procedau
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]