1,078 matches
-
mai vie adeziune de partea fiecăreia, pregătiți să candidăm la o prefigurată Uniune Mondială ce ne-ar integra Moldova din stânga Nistrului. Interval în care baronii vor deveni lorzi, marile lor feude nu vor mai purta modestul nume de județe. Mărețe castrele de granit, ferestruite termopan, înconjurate de late și adânci șanțuri colcăind de crocodili, meniți a-i ține departe pe băștinași, vor înlocui arhaicele vile de câte douăzeci și patru de încăperi recuperând evuri istorice, nutrind, prin pitoresc și logistică, un înfloritor turism
În vâltoarea viitorului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13449_a_14774]
-
domesticirii, al blazării, chiar al trădării", cine știe...) au fost trimiși "la odihnă" într-o stațiune cu atare specific. Așa se pare. Osemintele lor, descoperite din greșeală prin anii '90 și ceva de un copil care căuta rîme pe lîngă castrul roman, atracția orășelului, fac repede senzație. În cîrligele vii, bune pentru dat la mreană, se prind, unii după alții, polițiști, magistrați militari, legiști, arheologi. Toți schimbă săpăturile la fortificațiile strămoșilor pe alt subiect de cercetat, speculat, bîrfit cu patimă provincială
Falange și falanstere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11786_a_13111]
-
avut loc și schimbarea denumirii provinciilor (Malvensis, Apulensis și Porolissensis). În final, este prezentată lista guvernatorilor cunoscuți ai Daciei (Fasti Daciae, p. 170-177). Ca o componentă a organizării administrative, se desprinde sistemul defensiv și de comunicații al provinciei, constituit din castre în care au staționat diferite unități militare și drumurile ce asigurau legăturile între acestea. Un subcapitol consistent este dedicat armatei romane din Dacia, aici fiind prezentate pe larg (p. 188-220) toate unitățile militare, fie ele legiuni sau trupe auxiliare, care
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Acesta și-a susținut teza de doctorat la Universitatea din București în anul 1929, lucrare intitulată Viața economică a Daciei romane. Ca arheolog, Vasile Christescu a săpat în siturile preistorice de la Boian și Vădastra, la fortificația de la Frumoasa și în castrul de la Săpata de Jos. Istoria militară a Daciei romane a apărut în anul 1937 și a rămas până astăzi singura lucrare de sinteză cu acest subiect din România. Cei doi editori, Claudiu Christescu și Constantin C. Petolescu, au republicat-o
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
76-85); V. Dacia sub dinastia Severilor (p. 86 89); VI. Dacia în timpul anarhiei militare (p. 90-100). Partea a II-a, Organizarea defensivă a Daciei (p. 101-150), conține patru capitole: I. Drumurile (p. 101-108); II. Fortificațiile Daciei (p. 109120); III. Descrierea castrelor din Dacia (p. 121-144); IV. Valurile (p. 145150). Partea a III-a, Trupele din Dacia romană (p. 151-216), include cinci capitole: I. Legiunile (p. 151 161); II. Trupele auxiliare regulate (p. 162179); III. Trupele neregulate (p. 180-187); IV. Trupele auxiliare
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
a volumului, Vasile Christescu prezintă destul de bine pentru momentul când și-a redactat lucrarea aspectele de infrastructură, fortificație și castrametație romane, folosind atât reprezentări din Columna lui Traian, săpături efectuate până în perioada respectivă, cât și planuri și fotografii ale unor castre romane din Dacia. În acest caz, există mai multe rezerve privind cercetarea arheologică, cu mult mai aprofundată în ultimii 40-50 de ani decât în perioada interbelică, de unde și unele inadvertențe ale autorului, denumiri greșite de localități, atribuirea de așezări preistorice
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
grec”; p. 33: „the right bank of the Rhine” - p. 83: „terasamentul drept al Rhinului”; p. 37, 42, 57: „the left bank of the Rhine” - p. 91, 100, 125: „țărmul stâng al Rhinului”; p. 43: „forts” - p. 101: „forturi” pentru „castre”; p. 43: „the praefectus praetorio of the Gauls” - p. 100: „praefectus praetorio al galilor (sic!) /corect, „praefectus praetorio al Galiilor” - n.n./”; p. 57: „the praetorian prefect of the Gauls” - p. 125: „prefectul pretorian al galilor (sic!)”; p. 45: „praetorian prefect
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
texte contabilul publicației timișorene și, mai ales, cum găsea aurul necesar ca să le plătească.) Nu lipsesc, din culegere, articolele în versuri, de un haz (rafinat) nebun: "Steaguri roșii-galbene-albastre, lângă banner-ul cu dungi și astre, fâlfâie prin piețe și în castre; jerbe tricolore, flori în glastre, noduri de emoție,-n epigastre, zâmbete dulcege sau salmastre, în studioul posturilor noastre de radio și televiziune. Telespecialiștii în dezastre ciripesc cu voci policastre,-n așteptarea Păsării Măiastre pe aeroportul Otopeni. Pasărea măiastră Erfor$oan
Ea modelează realitatea capricios,ca pe o plastilină colorată by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12127_a_13452]
-
să bagi pe foc Tot ce ne leagă de nemurire O iubire O altă iubire la antipod Du-te la obârșii La mânăstire du-te O să mori pentru o bună poezie Pentru un vers Du-te Fii o clepsidră de castru Ca un zeu ne-nțeles Du-te acolo și lor tandru spune-le Bate cu pumnul în masă Bate Bate tandru cu pumnul în masă Neînțeles Cineva bate cu pumnul în masă prea des Ca o lumânare Ca un Dumnezeu
POEZIE by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/14058_a_15383]
-
așa și eu Aproape mă mistui. Ducă-se pe pustii Primul vers este acela în care nu-l știu pe al doilea Cât de beat sunt, cât de pustiu pot ție să-ți acopăr Tăcerea, și moartea fie-ți ție castru Ca un Dumnezeu O să fii Și zeu Doar eu. Spânzura-m-aș Spânzura-m-aș și n-am cui Cum că vis Statuie nu-i Și mă rog aiurea lui Că-i Cuiul cuvântului Spânzura-m-aș și n-am
POEZIE by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/14058_a_15383]
-
Și clienții fostei agenții „Turism Banatul S. A.“ beneficiază de facilități. Informații la tel. 292 606, 0722-227 432, tel./fax 292 636, e-mail TBT@xnet. ro. A. -M. G. Valea Oltului l Complexul balnear Călimănești-Căciulata Săpăturile arheologice efectuate în perimetrul castrului Poiana Bivolari au scos la iveală urme care atestă folosirea apelor minerale de pe Valea Oltului încă de pe vremea romanilor, existând indicii că valoarea lor tămăduitoare era cunoscută și mai demult. De altfel, locul unde s-a construit Mănăstirea Cozia (1387
Agenda2003-40-03-turstic () [Corola-journal/Journalistic/281555_a_282884]
-
poate fi vizitat în toate anotimpurile, fiind electrificat și cu acces la drumurile naționale. Un alt traseu cu valențe turistice de excepție este Defileul Jiului, de-a lungul căruia pot fi vizitate și câteva obiective turistice: Casa memorială „Ecaterina Teodoroiu“, Castrul roman, Ruinele Mănăstirii Vișina, Monumentul generalului Dragalina, Mănăstirea Lainici etc. Lung de aproximativ 60 de kilometri, traseul până la Petroșani este încântător, în pofida numeroaselor serpentine. ANA-MARIA GRAD Tratament l În stațiuni balneoclimaterice Covasna. Este una dintre principalele stațiuni balneoclimaterice care folosește
Agenda2003-49-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281810_a_283139]
-
Pagină realizată de MARIUS HORESCU Timișoara - un oraș cu multiseculară vocație de capitală În urmă cu aproape opt veacuri, castrul Timișoarei era pentru întâia oară amintit în Diploma regelui maghiar Andrei al II-lea. De atunci, orașul avea să amenințe pe rând poziția Budapestei, Novi Sad-ului și chiar a Bucureștilor. O populație autohtonă, cu juzii și cnezii ei, ce-
Agenda2003-49-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281784_a_283113]
-
Timus, având hramul Schimbarea la Față. Biserica are două niveluri, la fiecare etaj fiind o biserică în care se ține slujba separat, de către alt preot. În apropierea acestui vechi așezământ monastic se păstrează în continuare unele vestigii istorice renumite, cum ar fi castrul roman Arutela, stânca de piatră numită Masa lui Traian și băile termale de la Bovilari, pe malul stâng al Oltului. Ana-Maria Grad O pădure într-un hangar l Tropical Islands Resort, lângă un orășel german Regiunea Spreewald din Germania, cunoscută până
Agenda2004-52-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/283215_a_284544]
-
director artistic 25. Liliana Lisețchi, medic 26. Marius Baica, director comercial Uniunea Ucrainenilor din România 1. Gheorghe Hleba, asociat unic Instituția Primăriei, la Timișoara Prima atestare documentară a orașului Timișoara datează din anul 1203, când comite de Timiș era Poth. Castrul Timișoara este amintit prima dată în anul 1212. La fel ca și în cazul altor cetăți și ținuturi, administrația locală era coordonată de comitele regiunii sau de comandantul militar și civil al fortăreței. Mai târziu, sarcinile legislative și administrative au
Agenda2004-22-04-electoral () [Corola-journal/Journalistic/282469_a_283798]
-
Rezervația naturală Cheile Turzii l În zonă se mai află Castrul Roman și Băile Sărate De o importanță științifică deosebită și de o mare atractivitate pentru turiști, Cheile Turzii au dobândit, încă din 1938, statutul de rezervație naturală, fiind ulterior inclusă și în patrimoniul UNESCO. Considerate printre cele mai de seamă
Agenda2004-35-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282826_a_284155]
-
stâncoase: alături de catedrala de piatră numită Colțul Cocoșului, mai sunt Turnul Galben, Colțul Sansil sau Colțul Cetății. Pe lângă rezervația naturală Cheile Turzii, în aceeași regiune, în județul Alba, mai pot fi vizitate câteva obiective turistice desosebite: Cheile Turenilor, Salina Turda, Castrul Roman sau Băile Sărate. Cel mai important monument istorico-arheologic al Potaissei este castrul legiunii a V-a Macedonica, de pe platoul dealul Cetății. Ruinele sale au rămas în picioare până târziu în evul mediu, constituind nu numai o carieră de piatră
Agenda2004-35-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282826_a_284155]
-
Sansil sau Colțul Cetății. Pe lângă rezervația naturală Cheile Turzii, în aceeași regiune, în județul Alba, mai pot fi vizitate câteva obiective turistice desosebite: Cheile Turenilor, Salina Turda, Castrul Roman sau Băile Sărate. Cel mai important monument istorico-arheologic al Potaissei este castrul legiunii a V-a Macedonica, de pe platoul dealul Cetății. Ruinele sale au rămas în picioare până târziu în evul mediu, constituind nu numai o carieră de piatră fasonată, ci și o sursă de antichități de tot felul. O parte dintre
Agenda2004-35-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282826_a_284155]
-
Macedonica, de pe platoul dealul Cetății. Ruinele sale au rămas în picioare până târziu în evul mediu, constituind nu numai o carieră de piatră fasonată, ci și o sursă de antichități de tot felul. O parte dintre vestigiile cercetate arheologic în castru au fost consolidate și conservate, devenind astfel puncte vizitabile în cadrul Castrului Roman. Atât pentru tratament, cât și pentru odihnă și relaxare, turiștii pot merge la Băile Sărate, aflate în apropiere. Existența masivului de sare și exploatările acestei bogății au creat
Agenda2004-35-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282826_a_284155]
-
până târziu în evul mediu, constituind nu numai o carieră de piatră fasonată, ci și o sursă de antichități de tot felul. O parte dintre vestigiile cercetate arheologic în castru au fost consolidate și conservate, devenind astfel puncte vizitabile în cadrul Castrului Roman. Atât pentru tratament, cât și pentru odihnă și relaxare, turiștii pot merge la Băile Sărate, aflate în apropiere. Existența masivului de sare și exploatările acestei bogății au creat în partea de nord-est a municipiului un peisaj specific, și anume
Agenda2004-35-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282826_a_284155]
-
având în vedere Turda, un oraș cu pretenții istorice, un oraș deosebit de important pentru zona Apusenilor, pentru zona noastră până la Cluj, are un mare avantaj, avantaj dat de Salină. Salina reprezintă bineânțeles turism, turism balnear și turism cultural. Turda are castrul roman Potaissa, Turda are muzeul - Palatul Voievodal, sunt câteva chestiuni care crează premisele unui turism cultural. Întotdeauna datorită faptului că era destul de limitată capacitatea de cazare, oamenii veneau și la Câmpia Turzii. Pentru că se uită unde este Câmpia Turzii ? La 8 km
1879 CÂMPIA TURZII de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381577_a_382906]
-
un simplu restaurant unde poți servi cina sau prânzul. Pe de-o parte pentru că locația este foarte potrivită pentru conferințe de afaceri, mese festive, nunți etc, pe de altă parte pentru că atracțiile din jur precum castelul atestat în 1246 sau castrul roman, lacurile și barajele aferente - Gilău și Tarnița, poienița unde poți pălăvrăgi în tihnă cu prietenii la un foc de tabără sau pontonul de la marginea lacului, fac din Motel Gilău o destinație specială. Să revenim așadar la experiența mea gastronomică
Restaurant Motel Gilău [Corola-blog/BlogPost/97758_a_99050]
-
ieșit din copilărie, a făcut un vis." Romantismul și contribuția lui. "Mare profesor al unei singure lecțiuni", plătește opțiunea cu catedra. Spiritul deja potolit, belle-époque, al anilor 1900 și ceva, îi recuperează, cu flerul arhitectului (ubi sunt...) care îmbracă un castru într-un zgîrie nori, înfăptuirea exaltată. Sigur e că almanahul nu face economie de bune naivități, genul de stiluri și subiecte la care ai reveni în vacanță, fără pretenții exegetice și gusturi simandicoase, cu nostalgia înțelegătoare cu care deschizi un
Contribuții by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8299_a_9624]
-
Constanda Alexandra Asociația pentru Promovarea Istoriei României (APIR) a organizat Festivalul Național “Romanii de la Marginea Imperiului”, în cadrul proiectului “Castrul Jidova - Pecetea civilizației romane în Dacia“, proiect finanțat de către Ministerul Dezvoltării Regionale și al Turismului prin Programul Operațional Regional 2007-2013. Evenimentul a oferit turiștilor din Câmpulung Muscel o serie de spectacole live cu surse de inspirație din epoca romană. Pe
Proiectul european "Castrul Jidova - Pecetea Civilizației Romane în Dacia" a luat sfârșit by Constanda Alexandra () [Corola-journal/Journalistic/80962_a_82287]
-
Regional 2007-2013. Evenimentul a oferit turiștilor din Câmpulung Muscel o serie de spectacole live cu surse de inspirație din epoca romană. Pe 2 octombrie 2012, Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi a găzduit conferința de presă cu privire la finalizarea proiectului "Castrul Jidova - Pecetea Civilizației Romane în Dacia". În cadrul conferinței au fost prezentate rezultatele proiectului și au fost prezenți actori precum Alin Panc (director APIR), Gabi Duțu, Denis Ștefan, regizorul Ciprian Dumitrașcu (Manager de proiect), precum și oficialități din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și
Proiectul european "Castrul Jidova - Pecetea Civilizației Romane în Dacia" a luat sfârșit by Constanda Alexandra () [Corola-journal/Journalistic/80962_a_82287]