38 matches
-
cu stil și eleganță. Ora închiderii = miezul nopții, după care, dacă mai erai în „lovele” te mutai jos la „Melody”! La următorul colț de stradă era vestita cofetărie Scala... „dispărută" la cutremurul Din '77. O prăjitură bună, un diplomat, un cataif, sau o cafeluță de calitate făceau concurență cofetăriei Nestor de pe calea Victoriei. Travesând bulevardul, dădeai de faimosul hotel Lido, cu braserie, grădină de vară și ștrand cu valuri... Locuri scumpe și neaccesibile bucureșteanului de rând, pentru acesta făcându-se un
DECENIUL ŞAPTE. BULEVARDUL MAGHERU, BUCUREŞTI. de GEORGE ROCA în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_deceniul_sapte_george_roca_1378505679.html [Corola-blog/BlogPost/364369_a_365698]
-
usturoi, garnisiți cu orez sălbatic, dar și o vită delicioasă Stifado scufundată în sos dulce-picant, cu coriandru și cușcuș. Apetitul meu nestăvilit pentru dulciuri m-ar fi îmbiat la un desert de iaurt cu miere și nuci sau la un cataif, însă singurul lucru care a mai încăput a fost un fresh proaspăt de portocale, lămâi și mentă. Chiar dacă nu este în meniu, ospătarii sunt foarte amabili și prietenoși, putând să-l prepare după cum vă poftește inima. De asemenea, din meniu
Asteria, croazieră culinară în Grecia by http://www.zilesinopti.ro/articole/4222/asteria-croaziera-culinara-in-grecia [Corola-blog/BlogPost/98426_a_99718]
-
mă îmbătam cu farmecul unor litere de aur, atât de dragi sufletului meu... Tel Aviv. Strada Disengoff - renumita stradă a cafenelelor de mai ieri. Renumita stradă a taifasurilor, a promenadei, a discuțiilor de-o clipă, de-o oră, la un cataif de omorât ziua și pensia... Disengoff - strada toaletelor cochete ( mai mult sau mai puțin!), a modelor amestecate, a unor flirturi scurte, strecurate parcă dintr-o altă lume. Dimineață de iarnă israeliană, luminoasă, care poate echivala oricând cu o primăvară bucureșteană
AL MIRODAN – UN MONUMENT de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Al_mirodan_un_monument.html [Corola-blog/BlogPost/350799_a_352128]
-
am văzut niciodată faimoasa capitala întinsă pe două continente și nici nu am mâncat o baclava pe malul Bosforului. Cu gândul la cele de mai sus, m-am consolat când am descoperit cofetăriile Istanbul din București. Mai gustasem baclava și cataif în repetare rânduri însă ceea ce am gasit aici depășește cu mult orice deșert turcesc pe care l-am mai încercat. Să iți explic de ce! Toate prăjiturile de la cofetăriile Istanbul sunt preparate în fiecare zi de către maeștrii cofetari turci, chiar în
Cele mai dulci... dulciuri by http://www.zilesinopti.ro/articole/502/cele-mai-dulci-dulciuri [Corola-blog/BlogPost/96895_a_98187]
-
în București, cu produse proaspete aduse din Turcia. Fiecare rețetă este întocmai respectată iar rezultatele sunt absolut spectaculoase. Nu pot descrie cât de minunată este baclavaua făcută integral din fistic, bine însiropata în miere aurie sau cât de aromat este cataiful preparat din straturi de tăiței fini, scăldați în sirop din zahăr și mirodenii. Pe lângă acestea am mai descoperit și alte deșerturi turcești tradiționale dar și prăjituri al căror nume îl știam deja din cofetăriile noastre: profiterol, amandina sau chiar orez
Cele mai dulci... dulciuri by http://www.zilesinopti.ro/articole/502/cele-mai-dulci-dulciuri [Corola-blog/BlogPost/96895_a_98187]
-
Fundenii Doamnei. În veacul fanariot, în întreg secolul al XVIII-lea, viața Capitalei se află sub o puternică influența orientală: costumele boierilor și ale dregătorilor, protocolul, mâncărurile, băuturile, termenii turcești sau turco-grecești ("caldarîm, palat, papuci, ciorbă, musaca, peruzea, pafta, filigran, cataif, șerbet"). În 1716 sunt fixate pentru prima dată coordonatele Bucureștiului - 44°22' latitudine nordică și 23°48' longitudine estică - de către Hrisant Nottara, viitorul patriarh al Ierusalimului.<br> Din inițiativa domnitorului Nicolae Mavrocordat începe ridicarea mănăstirii Văcărești, ansamblu arhitectonic în stil
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
articole de papetărie și articole dintr-o înghițitură un cremșnit. de uz caznic-niște valize din piele de mare preț-precum și Sau lunganul ăla(era vorba de Frujină-băiatul popii) automobile și era (cred) singurul reprezentant al loteriei care se spurcase la cataif. Stănoiu-cred că nu mă înșeală memoria-care vindea lozuri la Tu venise rândul meu luai eclerul și roșeai tot până la cetățeni. În fiecare lună, a doua zi după tragere, se înfățișa o urechi până ce îl mâncai. bătrânică, destul de simpatică, dar tare
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
prăjituri Mai Niște bătrânei care căutam să mai legăm niște fire rupte ales platourile cu ecleruri puse mai spre fundul cofetăriei. de o soartă vitregă, exact ca în cântecul pe care îl Ne duceam câte trei patru, unul lua un cataif sau un interpretaseră în revista Lahovarii prezentată de noi prin cremșnit în farfurie în timp ce ceilalți țineau tira și îl acopereau 1945, în clasa 8, cred că regretatul Stancu Lascăr cu Puiu pe cel ce pe lângă prăjitura din farfurie înghițea și
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Virgil Sacerdoţeanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_80]
-
117} Am dori să, știm ce stare a pierdut d-nul Brătianu? Cea pe care n-a avut - o? Cât despre exil, am dori să știm câtă pensie lunară plătea sultanul fiecărui martir patriot la Brussa și de ce fel era cataiful și baclavaua ce reprezenta pînea amară a exilului? Mulți au și murit, zice d. Brătianu. D-zeu să-i ierte, zicem noi. Pagubă mare pentru țară desigur nu e, din contra, câștig; avem câteva pensii reversibile și câteva reputații uzurpate
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
uite, am văzut că s-a deschis În centru o cofetărie turcească. Nu te-ar tenta nici un pic să sorbim o cafeluță de la mama ei, să ne răcorim cerul gurii cu bragă și să ne răsfățăm papilele gustative cu un cataif? Eu fac cinste! La prima chenzină o să-ți Înapoiez totul, până la ultimul bănuț, chiar și bacșișul. Până atunci, Însă, am să te rog să mă mai creditezi un pic...” Intrară În cofetăria pustie și se așezară la o masă, cu spatele la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
te rog să mă mai creditezi un pic...” Intrară În cofetăria pustie și se așezară la o masă, cu spatele la vitrina În care erau aranjate cu artă vestitele dulciuri turcești. „Deși n-am mâncat niciodată, pot să-ți spun că la cataif, domnule, e vital să pârpălești tăițeii atât cât trebuie În unt, adică să nu rămână nici cruzi, dar să nu fie nici arși și sfărâmicioși. Siropul trebuie să fie răcoritor, iar nu leșinat de dulce, frișca din smântână proaspătă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și tot lucruri ușoare: Mezeluri, salam, ghiudem, limbă, licurini, masline, icre de știucă și negre; supă de clapon cu patèle; pană de somn rasol; clapon ciulama; chifteluțe marinate cu tarhon; pârjoale de nisetru; patricieni la grătar; un purcel la frigare; cataif, tortă; brânzeturi, fructe diverse; vin alb, negru, șampanie etc. Am mâncat din toate; trebuia! Ca mai În vârstă În litere, științe și arte, eu stam la dreapta stăpânei casei. După ce foarte greu m-am ridicat de la masă, pe la zece fără
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
și tot lucruri ușoare: Mezeluri, salam, ghiudem, limbă, licurini, măsline, icre de știucă și negre; supă de clapon cu patèle; pană de somn rasol; clapon ciulama; chifteluțe marinate cu tarhon; pârjoale de nisetru; patricieni la grătar; un purcel la frigare; cataif, tortă; brânzeturi, fructe diverse; vin alb, negru, șampanie etc. Am mâncat din toate; trebuia! ca mai În vârstă În litere, științe și arte...”. Eroii sunt Însă nu pur și simplu gurmanzi, ci bulimici, variante multiplicate ale unui monstruos Flămânzilă. Tanti
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
are. Quis est sine peccato? Pe lângă feluritele bucate, amestec de finețuri gastronomice occidentale (camembert, supă de clapon cu patèle, patricieni la grătar, cașcaval, tort etc.) și de mâncăruri cu specific balcanic-oriental (ghiuden, chifteluțe marinate cu tarhon, ciorbă de schimbea, ciulama, cataif etc.), lista băuturilor eroilor lui Caragiale - În diferitele situații În care se află - e aproape la fel de variată: bere, mastică, vermut (franțuzesc), șampanie (Pommery extra-sec frappé), lichioruri, curaçao („triplesec”) coniac, pelin, Țuică, marsala / vin (alb, negru), macmahon, mișmaș, bragă
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Se întinde în tavă direct, se înțeapă cu furculița, se pune gem, amestecat cu nucă măcinată. Deasupra se întind albușurile bătute spumă tare. Peste albușuri se presară puțină nucă măcinată. Se pune la cuptor pentru 25-30 minute, la temperatura medie. Cataif (prăjitură turcească) INGREDIENTE (pentru 6 porții): * 500 grame de cataif (fideluță specială de la magazine turcești), * Un pachet de unt, * 100 grame nuci, * 250 grame fistic, * 150 grame zahăr, * o portocală, * un baton scorțișoară, * 300 ml apă. MOD DE PREPARARE: Se
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
pune gem, amestecat cu nucă măcinată. Deasupra se întind albușurile bătute spumă tare. Peste albușuri se presară puțină nucă măcinată. Se pune la cuptor pentru 25-30 minute, la temperatura medie. Cataif (prăjitură turcească) INGREDIENTE (pentru 6 porții): * 500 grame de cataif (fideluță specială de la magazine turcești), * Un pachet de unt, * 100 grame nuci, * 250 grame fistic, * 150 grame zahăr, * o portocală, * un baton scorțișoară, * 300 ml apă. MOD DE PREPARARE: Se amestecă untul topit cu aluatul cataif și jumătate se așează
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
porții): * 500 grame de cataif (fideluță specială de la magazine turcești), * Un pachet de unt, * 100 grame nuci, * 250 grame fistic, * 150 grame zahăr, * o portocală, * un baton scorțișoară, * 300 ml apă. MOD DE PREPARARE: Se amestecă untul topit cu aluatul cataif și jumătate se așează într-o tavă, iar cealaltă jumătate se păstrează. Nucile și fisticul se zdrobesc în robotul de bucătărie, împreună cu o lingură de zahăr tos. Compoziția de zahăr și semințe se așează peste primul strat de aluat, apoi
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
care ți se topesc în gură și ale căror rețete sunt mai bine păzite decât un secret de stat, cocteiluri de înghețate cu fructe confiate, Café Glacé sau Coupe Jack, amestecate cu alcooluri aromate, cu coniacuri sau rom și frișcă, cataifuri și savarine imense, baclavale și sarailii atât de dulci încât trebuie neapărat să îți clătești după orgasmul culinar gura cu un juice de portocale proaspăt, abia stors, sau cu un ceai rece, cu gheață și sirop. În fiecare zi, grupuri
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
am spus. În locul marilor edificii de astăzi, pe dreapta, mergând către statuia lui Brătianu 189, era un lung șir de prăvălii înalte cât un om, într-una din ele era instalată iaurgeria unui bulgar numit Hagi Stanof, celebru pentru iaurtul, cataifurile și sugiucurile sale. În locul Hotelului Bristol, cu intrarea pe strada Academiei, era iarăși o veche casă boierească într-o curte mare, în care se afla tipografia Ispirescu. Strada Carol, pe vremea aceea, se numea încă ulița Franceză. De fapt tă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Chelnerii de la Capșa erau mult mai domni decât clienții de astăzi“ R.P. Vă mai amintiți când ați intrat pentru prima dată la Nestor? Dar la Capșa? Cum arătau cofetăriile și localurile șic din tinerețea dumneavoastră? Cine făcea cel mai bun cataif? Dar bomboanele cele mai gustoase? Unde se mânca mai rafinat? Care erau celebritățile peste care dădeați în localuri? Cum se comportau? A.R. La Nestor și la Capșa mergeam foarte des cu soțul meu. Habar n-am când am fost
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
Nestor și la Capșa mergeam foarte des cu soțul meu. Habar n-am când am fost prima dată la nici una dintre ele. La Nestor țin minte că aveau și terasă. La Capșa am petrecut și două revelioane. Cel mai bun cataif din viața mea l-am mâncat la cofetăria Sternatis din Roman. (De fapt, patronul își spunea Sternati.) Cele mai bune bomboane au fost - și sunt încă, după părerea mea - cele de la Capșa. Coincidență: chiar acum câteva zile am trimis cuiva
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
masa săracului, ca și a bogatului. ...„Vinul care Înveselește inima omului și pâinea care Întă rește inima lui.“ (Psaltirea, 104, 15). Dintre dulciurile, plăcintele și prăjiturile, intrate mai toate din afară În patrimoniul nostru național, unele, precum bacla valele, sarailiile, cataifurile, savarinele, tortele, cozonacii, pră ji tu relele și plăcintele de tot felul, ajungeau opere desăvârșite nu numai când ieșeau din mâinile meseriașilor cu bune și cinstite tradiții de la meșterii lor mai bătrâni, dar și din mâna, mai ales din mâna
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
compromis morală, dar și, pe de altă parte, la clanurile familiale colorate și gureșe, la bizarerii fizice și psihice, la destine romanești, la kitsch, la răsfățuri orientale și la neseriozitatea reconfortantă. În paginile sale, găsești ișlerul la aceeași masă cu cataiful. Mutările dintr-o locuință în alta, nenumăratele personaje secundare și ciudate care invadează pagina (puține celebre, ca Blaga, Ștefan Bezdechi sau Țuțea), prietenii fără nume, reținuți de câte o amintire nostalgică, au această dublă culoare, de nord și sud laolaltă
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
pofteau să mă înfrupt din câte ceva bun gătit de femeia uriașă („uriași“ erau, de fapt, amândoi: Philemon și Baucis). Și rodiile, și năutul, și stafidele mari cât banul le-am descoperit la Galați, ca să nu mai vorbesc de baclavale, sarailii, cataifuri, trigoane (baclavale de toată splendoarea pregătea și mama-mare, ce-i drept), de care gemeau cofetăriile - eu veneam de la ișlere, de la doboș, de la savarine, de la cremșnituri, ștrudele și indiene, și, dacă dam de vreunele aici, mi se părea că le adusesem
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
familia noastră cea compusă din tată, mamă și doi-trei fii/fiice, toți la ,țol festiv", trebuie adăugat că după film ea poposea nesmintit la o mică tratație la cofetărie, fiindcă altminteri seara ar fi fost considerată neizbutită. Acolo, la un cataif, o savarină, un ecler sau un doboș se comenta cu însuflețire spectacolul abia terminat, luându-se avântat partea nedreptățiților și ,înfierându-se racilele" nesimțiților, păcătoșilor și ticăloșilor, într-o emulație căreia nu-i punea punct decât ora înaintată și bosumflarea
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]