139 matches
-
ca orice altă literatură prezentând un interes, face parte dintr-un proces extrem de complex, cu ajutorul căruia încercăm să ne ameliorăm propria condiție. Sigur, poetul, în general, se simte puternic, tare, dar e mai slab decât un politician. Precum într-o cataliză chimică, poetul aduce un element greu, ca ponderabilitate, dar care va transforma integral mecanismele din jurul său. Încetul cu încetul. Abordând relația scriitor-personaj-cititor în La Modification, ne încrucișăm obligatoriu cu formula textului subversiv? Implică această formulă crearea unei subtile manipulări a
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]
-
o parte, de desăvârșita orân duire ca în tabloul unui maestru al picturii a peisajului țării iar pe de altă parte, de spiritul baladei vrâncene, prin care are loc solidarizarea, nuntirea omului cu natura și moartea devenită neoexistență mirifică sub cataliza miticului. Armonia și viziunea nemuririi transtanatică își au sorgintea în triada tracică Zamolxis-Orfeu-Dionysos, toți trei parcurgând ciclul viață-moarte-renaștere, ceea ce însemnează deschidere cosmică nelimitată incluzând viață și postviață, aici și dincolo. Și la Eminescu miticul este factor matricial transfigurator, de nuanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
fi reprezentat de următoarea diagramă (pornind de la A): ¶Adam 1984, 1985 [1999]; Bremond 1973 [1981]; Greimas 1970 [1975], 1983b; Greimas, Courtés 1982. CASA cataliză [catalysis]. Un SATELIT; un MOTIV LIBER; un eveniment secundar din intrigă. În opoziție cu FUNCȚIILE CARDINALE, catalizele nu sînt logic esențiale pentru acțiunea narativă, așa că eliminarea lor nu distruge coerența sa cauzal-cronologică: ele nu constituie noduri cruciale în acțiune, ci completează spațiul narativ dintre aceste noduri. ¶Barthes 1975. Vezi și FUNCȚIE. catastrofă [catastrophe]. Stadiul final, precipitat, al
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
contrast funcția și INDICELE, care este legat de alte unități la modul metaforic, mai curînd decît metonimic (legat de ele altfel decît cronologic sau cauzal: de ex., la modul tematic) și a diferențiat două feluri de funcții: FUNCȚII CARDINALE și CATALIZE. Aceeași unitate poate constitui o funcție și un indice. 3. În prima versiune a modelului greimasian al narațiunii, un PREDICAT dinamic (în opoziție cu CALIFICAREA sau predicatul static). 4. Un ROL fundamental sau ACTANT, în terminologia lui Souriau. Cele șase
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Pentru Tomașevski și formaliștii ruși, motivele conexe (în opoziție cu MOTIVELE LIBERE) sînt logic esențiale pentru acțiunea narativă și nu pot fi eliminate fără a distruge coerența sa cauzal-cronologică. ¶Tomashevsky 1965 [1973]. Vezi și MOTIV. motiv liber [free motif]. O CATALIZĂ; un SATELIT; un eveniment secundar în INTRIGĂ. Pentru Tomașevski și formaliștii ruși, motivele libere (în opoziție cu MOTIVELE CONEXE) nu sînt esențiale acțiunii narative din punct de vedere logic, așa că eliminarea lor nu aduce modificarea coerenței cauzal-cronologice. ¶Ducrot, Todorov 1979
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
categorie intermediară între ACTANT și actor: el contribuie la individualizarea celui dintîi și este, la rîndul său, individualizat de cel de-al doilea. ¶Greimas 1983a; Greimas, Courtés 1982; Hamon 1972, 1983; Hénault 1983. S satelit [satellite]. Un MOTIV LIBER; o CATALIZĂ; un eveniment minor al intrigii. În opoziție cu MIEZURILE, sateliții nu sînt logic esențiali pentru narațiunea narativă, iar eliminarea lor nu distruge coerența sa cauzal-cronologică: ele completează spațiul narativ între aceste noduri și nu constituie noduri esențiale pentru acțiune. ¶Barthes
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
aplicate sunt foarte variate. În mare, etapele parcurse sunt următoarele: - decantarea și filtrarea grosieră pentru îndepărtarea materialelor voluminoase; - tratamente fizico chimice, constând în precipitarea suspensiilor și separarea lor prin decantare și filtrare; - tratamentul biologic, în care bacteriile aerobe descompun în cataliză enzimatică substanțele organice din apă. Mâlul rezidual este folosit după un proces de fermentație anaerobă ca îngrășământ sau la obținerea metanului. 70 Instalație de tratare a apei reziduale Avantajele tratării apelor uzate 1) „Însănătoșirea” apelor uzate prin epurare și reciclare
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
Avem aici o manieră perfectă de folosire a anagramaticii; pentru că întrebarea nu se mulțumește să conțină toate literele întrebării Supreme și numai pe ele, ci, în plus, îmbogățește acea întrebare adăugându-i conceptul de elitism și necesitatea lui, conceptul de cataliză, cu originile lui, și instrucțiuni asupra felului în care trebuie să se răspundă la întrebare. „Talentul“ pentru gorfi înseamnă un singur lucru: abilitatea de Ordonare. Astfel, tocmai abilitatea care făcuse ca întrebarea Supremă să fie pusă trebuia folosită și pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
al comportamentelor ciclice ale sistemelor și proceselor, fapt ce îi aduc relativ aproape de teoria autopoiesisului. Concepte precum hiperciclu, înțeles ca o ierarhie de procese care se includ unele pe altele, sunt puse în conexiune cu atractorii, condițiile la limită, disiparea, cataliza și autocataliza, stabilitatea structurală ș.a. Ei nu reușesc, însă, să explice suficient de bine rolul ciclicității în auto-reproducere, deci în autopoiesis. Umberto Maturana a fost cel care a formulat cea mai elaborată teorie a autopoiesisului și, împreună cu Francesco Varela și
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
între instanțele narative și de conflictele care se amplifică gradat. Conflictul (lat. conflictus - ciocnire, șoc) este o structură textuală specifică operei epice sau dramatice desemnând factorii - externi sau interni - între care există o puter nică opoziție, o tensiune cu funcție de cataliză. Termenii conflictuali sunt liniile de forță ale acțiunii, manifestânduse ca dezacord între personaje sau ca dilemă interioară, „ciocnire“ între principii, idei, pasiuni. Situația conflictuală declanșează seria de evenimente, motivând acțiunea. - Conflictele exterioare sunt dominante în proza tradițională, în romanele realistobiec
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
evoluției ulterioare, încît tendințele de imitație de mai tîrziu au fost curmate de un spirit format tot la școala germană, Titu M a i o r e s c u. În sfîrșit, personalitatea care a desăvîrșit conștiința etnică, tot prin cataliza înrîuririi germane, a fost Mihai E m i n e s c u, care a dirijat ireversibil creația culturală spre izvoarele profunde ale fondului românesc. Pornind de la asumpțiile lui Blaga, se poate deduce că, la nivel lingvistic, influența modelatoare franceză
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
între instanțele narative și de conflictele care se amplifică gradat. Conflictul (lat. conflictus - ciocnire, șoc) este o structură textuală specifică operei epice sau dramatice desemnând factorii - externi sau interni - între care există o puter nică opoziție, o tensiune cu funcție de cataliză. Termenii conflictuali sunt liniile de forță ale acțiunii, manifestânduse ca dezacord între personaje sau ca dilemă interioară, „ciocnire“ între principii, idei, pasiuni. Situația conflictuală declanșează seria de evenimente, motivând acțiunea. - Conflictele exterioare sunt dominante în proza tradițională, în romanele realistobiec
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de prezența metalelor grele și a temperaturilor mai ridicate. 7.8. Principalele enzime din produsele horticole și importanța lor 7.8.1. Generalități privind enzimele din produsele horticole Enzimele sunt compuși de natură proteică, produse de celulele vii, specializate în cataliza reacțiilor biologice. Au o specificitate și o putere catalitică mult mai mare decât cea a catalizatorilor sintetici. Enzimele condiționează desfășurarea, coordonarea și autoreglarea proceselor metabolice. Prin extracție din celule își păstrează proprietățile biocatalitice. Structura enzimelor poate fi exclusiv proteică, sau
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
este una negativ-destructivă, Lidia Cotea demonstrează strălucit că are distanța critică necesară pentru a-l percepe și analiza în toată substanța sa paradoxală de închidere și deschidere, de limitare a eului și interfață cu lumea, de fatalitate, dar și de cataliza tor al imaginarului. Dincolo de identificarea unui prototip de raportare la corp, tributar unei anumite viziuni despre lume, autoarea se apleacă și, ba chiar mai cu seamă, asupra abaterilor de la acest prototip, care definesc inserția literară personală a fiecăruia din cei
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
dat. În anul 1913, Leonor Michaelis și Maud Menten au propus un model pe baza căruia să poată explica cinetica reacțiilor enzimatice, bazânduse pe necesitatea existenței unui complex intermediar, format între enzimă (E) și substratul acesteia (S) în procesul de cataliză. În această lucrare experimentală, se va aplica modelul propus de Michaelis și Menten pentru a urmări cinetica reacției de hidroliză a ureei, substrat catalizat de enzima, urează, în urma căreia, se obțin, ca produși de reacție, dioxidul de carbon și amoniacul
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
lucrării, se vor interpreta și comenta rezultatele obținute. Studiul inhibiției enzimelor de către substraturi utilizând cinetica enzimatică Considerații teoretice Pentru a percepe corect înțelesul titlului acestei lucrări, se va apela la câteva noțiuni, absolut necesare, precum cataliza și catalizatorii. Noțiunea de cataliză a fost introdusă de P. Sabatier în 1899. Cataliza este procesul prin care viteza unei reacții chimice este mărită, prin intermediul unei substanțe chimice numită catalizator. Catalizatorul este o substanță, de obicei, utilizată în cantități mici comparativ cu reactanții, care modifică
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
inhibiției enzimelor de către substraturi utilizând cinetica enzimatică Considerații teoretice Pentru a percepe corect înțelesul titlului acestei lucrări, se va apela la câteva noțiuni, absolut necesare, precum cataliza și catalizatorii. Noțiunea de cataliză a fost introdusă de P. Sabatier în 1899. Cataliza este procesul prin care viteza unei reacții chimice este mărită, prin intermediul unei substanțe chimice numită catalizator. Catalizatorul este o substanță, de obicei, utilizată în cantități mici comparativ cu reactanții, care modifică și mărește viteza unei reacții, fără a fi consumată
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
substanțe chimice numită catalizator. Catalizatorul este o substanță, de obicei, utilizată în cantități mici comparativ cu reactanții, care modifică și mărește viteza unei reacții, fără a fi consumată în timpul procesului. Catalizatorii sunt de două feluri: catalizatori anorganici, care realizează o cataliză omogenă sau heterogenă și catalizatori organici, cum sunt enzimele (biocatalizatori, proteine cu activitate catalitică produse de celulele vii). Enzimele acționează în urma ocupării siturilor active din structura lor, de către substratul specific. Fără enzime, viața organismelor vii nu este posibilă. Inhibiția activității
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
Însă pentru aceasta trebuie să răsară noul spirit european, care să creeze conștiința comunității de destin. Analiza noii "conștiințe europene" ne conduce la diagnosticul că există în popoarele europene o cerere tăcută și profundă de Europa. Ar fi necesară o cataliză care să per-mită acestei cereri să se recunoască și să se exprime. Credem că intelectualii țărilor europene sînt cei care ar putea și ar trebui să exprime conștiința destinului comun și a identității comune pentru a permite necesității comune să
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
născute în Europa, pentru a se deschide spre pluralitatea culturilor lumii. Intelectualii au misiunea / funcția de neînlocuit de a pune public problemele fundamentale ale culturii, ale cetății și, mai mult chiar, ale eticii. Ei au jucat un rol istoric de cataliză în formarea conștiințelor naționale în Germania, Italia, precum și în toate țările Europei Centrale și Răsăritene care și-au cîștigat independența în secolele al XIX-lea și al XX-lea. Ei s-au implicat de asemenea în conflictele critice care au
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
deschidere asupra lumii. O parte a intelectualilor este sortită utopiei delirante. Însă grosul acestora rămîne într-o stare de realism somnambulic. Regăsim paradoxul dublului joc între conștiința noastră și inconștiența noastră. Va trebui să încercăm să ne jucăm rolul de cataliză și să spunem Europei să se trezească, elaborînd și asociind un discurs Meta-Națiunii europene, un discurs pentru cultura europeană și, în sfîrșit, un discurs pentru democrația în Lume. Intelectualii europeni de astăzi trebuie să preia din cuvîntul Aufklärer nu sensul
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
precis al evoluției emoționale. Focalizarea de primul grad, făcută de naratorul-focalizator "obiectiv" ar putea să servească la prezentarea, în același timp, în aceeași descriere, a viziunii realiste". 17. "[...] informanții aduc o cunoaștere deja existentă; funcționalitatea lor, ca și cea a catalizelor, este deci secundară, dar nu neapărat nulă [...], informantul (de exemplu vîrsta precisă a unui personaj) servește la autentificarea realității referentului, la inserarea ficțiunii în realitate." [...]. (R. Barthes, 1966, p. 11) 18 "Pictînd mediul oamenilor din mină ca pe o societate
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Pn1) la un DUPĂ (Pn5) narativi. Distincția dintre, pe de o parte, acțiunile unei DA și, pe de altă parte, acțiunile unei POVESTIRI poate fi explicată bazîndu-ne pe noțiunile de funcții principale sau NUCLEU și cele de funcții secundare sau CATALIZE, propuse de R. Barthes în 1966. Ceea ce pare să caracterizeze DA este faptul că nucleele sale (adesea la perfect simplu sau la prezentul narativ) marchează întotdeauna planul textului, adică fiecare acțiune principală (de care se leagă apoi acțiunile secundare catalize
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
CATALIZE, propuse de R. Barthes în 1966. Ceea ce pare să caracterizeze DA este faptul că nucleele sale (adesea la perfect simplu sau la prezentul narativ) marchează întotdeauna planul textului, adică fiecare acțiune principală (de care se leagă apoi acțiunile secundare catalize) corespunde unei macropropoziții descriptive. Avem deci acest tip de organizare: 1 NUCLEU = 1 Pd. Într-o secvență narativă, în schimb ceea ce pare esențial este că acțiunile (secundare sau nucleu) pot fi rezumate sub forma unor macropropoziții. Pot apărea următoarele cazuri
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Avem deci acest tip de organizare: 1 NUCLEU = 1 Pd. Într-o secvență narativă, în schimb ceea ce pare esențial este că acțiunile (secundare sau nucleu) pot fi rezumate sub forma unor macropropoziții. Pot apărea următoarele cazuri: fie un nucleu (și catalizele sale facultative) corespunde unei Pn, fie mai multe nuclee (și catalizele facultative) pot fi rezumate în Pn. Reținem faptul că macropropozițiile narative nu sînt unități de suprafață, ci unități semantice legate între ele, construite de către cititor-interpretant pe baza unei scheme
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]