35 matches
-
fi așezat, cu picioarele pe masă, la televizor, iar eu n-am putut să-l dau afară, de frică să nu-mi spargă lucruri și să nu mă agreseze fizic. Acum câțiva ani, un țigănuș-cerșetor a pus mâna pe un cataroi și a vrut să-mi dea cu el în cap, pentru că nu-i dădusem nimic. De ce nu i-ar fi venit și lu’ băiatu’ ăsta bălos și solzos aceeași idee și de ce n-ar fi dus-o până la capăt? Ce
Aș fi vrut să fiu Mircea Badea by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20140_a_21465]
-
plumbul iernii ne apasă ca o bucată bacoviană între toamnă, moină și nori de ploaie... ciutură urât mirositoare în care verdele se ascunde neputincios S-a răzgândit primăvara să renască în noi... în loc să arunce cu-n ghiocel a folosit un cataroi Ascult neliniștea din muzica de Bach, Beethoven, Mozart și-ți scriu... în gând Referință Bibliografică: S-a spart primăvara / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1875, Anul VI, 18 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihaela Tălpău
S-A SPART PRIMĂVARA de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380274_a_381603]
-
adăugat "Mai bine că au marcat ei gol că altfel intrau pe teren și ieșea alt balamuc, alte incidente, mai grave". Dacă n-or să fie legile și regulamentele respectate, o să existe după o pietricica și o brichetă și-un cataroi până la urmă și după suc o să existe și sticlă de suc în cap, numai că trebuie amendate astea, nu?", a spus patronul Stelei, potrivit sport.ro.
Becali, despre meciul cu Rapid: "Data viitoare o să fie un cataroi" by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/75183_a_76508]
-
fata cu șuvițe se Întoarce, cuvintele Îmi Îngheață pe buze. Nu-mi vine să cred. E Lulu. Lulu, oribila aia de prietenă a lui Suze de la țară. O salut cu un fluturat din mînă, În timp ce simt că-mi cade un cataroi la stomac. Ce face aici? Tocmai acum și-a găsit să apară, cînd ne simțeam atît de bine amîndouă. Vin amîndouă spre mine, cu copilașii cîrd după ele, ca niște zmee tîrÎte pe plajă, Înainte de a-și lua zborul. Lulu
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
a văzut moartea venind: „Sosind văleatul 7193 eară cel de la Hristos 1685, în luna lui martie în 24 de zile, într-o marți sara spre miercuri cătră Blagoveștenie, la al treile ceas de noapte, l-au lovit de palidz, adică cataroi (Neculce ne spune și de ce: „Și trimițând - Doamna Anastasia - banii [ceruți pentru răscumpărare, căci fostul Voievod, răpit din Moldova, era prizonier la Lvov] prin țara Ungurească, i-au poprit ungurii, cu-ndemânarea lui Șerban-vodă...”), și după acea lovitură („L-a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
bufanți, albaștri. - Tăcere sau vă ia mama dracului, broscoilor! C II - Nene, cumperi cărămida asta? Să-mi sară ochii dacă nu e d’aia bună, care ține căldura! În fața lui, un puradel de jumătate de metru ținea în mâini un cataroi cărămiziu. Cosmin privi încordat pe sub gene: la dreapta lui, în parpalace lungi până la glezne, fumau apatici doi țigani în ușa chioșcului unde se decodau telefoanele furate. Fumul le țâșnea de sub mustățile fioroase fără ca ei să miște buzele. La stânga, un alt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Care afaceri? - Păi ci? Eu stau digeaba pânî vă întoarșiți voi di la hotelu așeala din străinatati? Voi trimitiți banii în țarî șî io fac o afașiri aiși, s-o găsâț gata când vă-ntoarșiț. C III O clipă rămase cu cataroiul în mână, într-o poziție destul de stupidă. Apoi realiză că nu era un banal cataroi, ci o cărămidă, acea îmbinare de argilă, apă și foc pe care Sfinții Părinți o foloseau în demonstrațiile lor, când voiau să explice natura stranie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
din străinatati? Voi trimitiți banii în țarî șî io fac o afașiri aiși, s-o găsâț gata când vă-ntoarșiț. C III O clipă rămase cu cataroiul în mână, într-o poziție destul de stupidă. Apoi realiză că nu era un banal cataroi, ci o cărămidă, acea îmbinare de argilă, apă și foc pe care Sfinții Părinți o foloseau în demonstrațiile lor, când voiau să explice natura stranie a Sfintei Treimi. Pe lângă el se scurgeau șiroaie de oameni în căutare de pradă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
mă duc în curte, că vine primăvara. Pa pa! După ce-i lăsa cu gura căscată pe flenduroșii de pe străduță, intra în curte și rupea crengi din mărul despletit deasupra casei. Le fărâmița și le bătea conștiincioasă în pământ cu un cataroi. Se culca apoi. Ieșeam pe furiș, să văd și eu ce tot trebăluise ea acolo. Era un fel de labirint în spirală - o încercare disperată de a construi un sens, de a găsi o portiță de ieșire din haos. Mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
cea mai mică scârțâitură, căci știam că e tata, cu un ciorap de nylon pe cap, venit să controleze dacă dorm. Jocurile noastre erau uneori crude și barbare, îl văd și acum pe Luță bătând, cu o singură lovitură de cataroi, un cui în pieptul unei pisici adormite. Cuiul îi intrase între coaste și-i atinsese probabil inima, căci pisica a înțepenit, a zvâcnit din lăbuțele din spate de câteva ori, chircindu-le spasmodic, și a rămas nemișcată, deși se zice
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Cu el am mers peste tot. Am învățat și-am făcut absolut orice, până la crimă și bănci. Să-nveți cum să spargi un geam, să-nveți cum se sparge-o mașină. Atuncea, într-un timp, se spărgea „bum!“. Se lua cataroiul, se băga într-o haină... se dădea în geam, dar el deja avea niște practici mai avansate. Cu pompă, d-aia de veceu, cum era pe timpul ăla, punea-n geam și cu diamant, îl ciocănea, îl trăgea exact, frumos. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
ca și cum m-aș fi smuls dintr-un viol 39 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI și în pupilele alcooliștilor care, adunîndu-se în părculeț, ar fi putut confunda pâlpâirile cubului cu niscaiva irizări de lichid clătinat. - Pst, bă jimblă! Mă, Bruță! Cataroiule!... Băi, piele! Ia, belește-ți cepele, mă!... chema prin părculeț, tainic, c-o insistență sâcâitoare, un neica deșirat, pus pe harță, drapat în mijlocul verii într-un raglan putrezit. Deșiratul tremura din toate încheieturile, din cauza lipsei îndelungate a drogului. Ținând atașată
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
După ce-am scăpat noi de acolo, a angajat niște gudulani maramureșeni, oameni râioși la muncă, care-n două mișcări au desfundat străduțele, au fleorțăit ogrăzile, au șubrezit fundațiile și i-au înconjurat vrăjitoarei gospodăria cu trei seturi de tranșee... Cataroiul deșirat nu mai rezistă. 57 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Pe întortocheatul canal format din holuri și cămăruțe al etajului întîi, se strecura, nepierzîndu-ne o secundă, parcă teleghidată, șoapta lipicioasă a negriciosului. După ce el și deșiratul cotrobăiră după noi
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ofripse cu trucaje de Buftea". Căută să le ațipească vigilența. Adică se prefăcu că participă și el, cu însuflețire, la discuție, vorbind iute și mișcîndu-și amețitor colacii buzelor, parcă ar fi melițat. - Psît, bre piele! Bă, Bruță! Mă tot întreb, cataroiule... De ce i-o fărâmița ciohordoaica pe scârbele de cărăbuși?! Și, dacă îi mărunțește la ea printre crăticioarele cu rântașuri, cărnuri, oțeturi de la conserve, din făbricuța de care spui tu?!... Nu i-o fi ei tîrșă 55 CEI ȘAPTE REGI
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
așa. O dată îi vârau și câinii boturile, prin crăpătura pieptului, și-i musecau inamicului inima... Atâta timp cât îi era inimii încă vălătucul cărnii fierbinte și-i plăcea la câine să răscolească cu fălcile prin ea... - Auzea și Chiose - îl imită și cataroiul - cât era fermecătoarea de ordinară! O dată n-o mai lăsa să i se atingă de eugenie... completă omul cu țol putrezit, cocoțat, în urmărirea noastră, pe-un pinten de zidărie, lămuri Gabi cel Norocos. De pe care pinten, pe lumină, i
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
tot spuneți mie?! Inima, ea știe tot, ea iartă tot, ehe... Ceilalți râdeau, dîndu-și coate: - A băut pisica oțet! Guristul se apropiase și el de staroste și-i zicea: Nu vreau lume, nu vreau viață, Nu vreau ca să mai trăiesc... Cataroiul mușca paharul. Lăutarul îl ațîța: Eu stau coardă, la-nchisoare, Tu cu șuții prin locale, La-nchisoarea cu capace, Unde dezertorii zace. Tu comanzi sticle cu bere, Eu cu lanțuri de picere, Tu comanzi sticle-nfundate, Eu sfnt condamnat la
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Privi cruciș la codoș. Era adus de șale, și sub ochi avea pungi de carne care-l îmbătrîneau și mai mult. - ...pe când acu, altfel se face meseria. Mină ușoară să ai, că restul... Ce mai hoți! Tremura Bucureștiul! Cunoștea multe Cataroiul, de pe vremea lui Pazvante. Îi împuie capul celui tânăr până în Cațavei. Fusese la pârnaie, tăiase cinci ani sare, cărase hârdăul cu tâlhari vestiți, de la ei învățase meseria, mîn-caseră pâine mucegăită împreună, ce știa Paraschiv ce-i aia pușcărie? Ăștia nu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
neică, îți arăt eu, numai să-mi vie bine!" La altă împărțeală, a apucat să-i șoptească lui Ghedrghe: - Ce zici, Treanță? - Ce să zic? - El luleaua și noi muștucul! Așa o fi și pe lumea ailaltă? 224 -La simțit cataroiul dușman. S-a ridicat de la locul lui, mare și duhos: - Ce-i, ucenicule? Ți s-a urât cu binele? Atât a spus și s-a așezat, privdndu-l crunt: Oacă și ceilalți se uitau speriați, fi știau pe Stăpân. O dată dădea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
-lai trimis la însurătoare. Și -la plesnit cu pumnul de -la pus jos. Paraschiv s-a dat doi pași înapoi, a apucat lama suriului și-a așteptat. De-abia se dezmeticise din plăceri și o lene ucigașă fl cotropea încă. Cataroiul râdea sălbatic, clătinând din pieptul lui uriaș. 305 - Zi, d-ăștia mi-ești, ucenicule? Îi trecuse oboseala. La șoseaua Mandravelei, dăduse sluga cfr-ciumarului la o parte și mânase el caii. Trap i-a adus. Nu mai putea să rabde gândul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
preocupa de boli ale senilității, cauzate de degradarea progresivă a organismului. La bătrânețe, Simion Tulea din Enigma Otiliei înnebunește, se pare dintr-o infecție luetică netratată. Moș Costache este sangvin și are un accident vascular la cap, popular dambla sau cataroi, de care scapă cu greu. După un timp recidivează, iar când Stănică îi fură banii se produce al treilea incident, final. Doctorii care îi consultă sunt unii competenți, alții mai puțin. Dementul Simion e diagnosticat inițial cu diabet! Stănică aduce
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
e diagnosticat inițial cu diabet! Stănică aduce un doctor, Vasiliad, care nu e bun decât să agraveze bolile în folosul moștenitorilor. De dambla se teme și o babă în Cartea nunții. Ciudat, E.Barbu, își numește un personaj din Groapa „cataroiul”, folosind impropriu cuvântul. Felix Sima e student la medicină, dar n-are practică. El vrea să se specializeze în neurologie. Când e nevoie de o intervenție practică apelează la Weissman care, pentru a trăi, a învățat să se descurce. El
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
mare parte a țării, În timp ce În Maramureș și Muscel, prin năjit se Înțelege gingivita și chiar afecțiunile stomatologice. I. BOLILE ORGANELOR RESPIRATORII 1. Bolile nasului: Coriză: guturai, gutunar, troahnă, troană, suhărie (În Moldova), buduhală (județele Prahova, Brăila), budihoală (județul Vaslui), cataroi (Bucovina). Epistaxis: curgere de sânge din nas. 2. Bolile gâtului: Anghină: anghină, durere de gât. Amigdalită: gâlci, modâlci, bubâlcă. Angină difterică (crup difteric): gușter, șopârlaiță, bolfe, anghină. Laringită: răgușeală. Struma (hipertrofia glandei tiroide): gușă. 3. Bolile pieptului: Bronșită: tuse, tusea
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
și pietriș, în care lipsa primului trebuia compensată printr-un preaplin de nisip și pietricele: se „punea mixtura caldă de la stația de-asfalt“. În două, maximum trei săptămâni, șanțurile reapăreau, piatra cubică sărea la suprafață (dacă aveai ghinion, luai un cataroi tip Gavroche pe capotă), iar peticele se evaporau, cu pietrișul spălat încă de la primele ploi. Șoferii strângeau din dinți, făceau slalom și își blestemau zilele. Până pe 1 august, nici o mișcare: atunci demara Marea Asfaltare. Buldozerele rupeau dintr-un capăt în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
vreau să-l pierd de mușteriu. Este un bărbat înalt, atletic, cu ochi albaștri pătrunzători. Un bărbat frumos, ar spune orice femeie. El a scris o monografie a satului Crăiești. Prin urmare, am nimerit omul cel mai potrivit. Șipotul lui Cataroi Este o beție de mai. Ciocârliile se ridică în cerc spre Soare, îi cântă imnul de slavă amețitoare și cad apoi ca săgeata. Când ajung la douăzeci-treizeci de metri, desfac aripile și zboară oblic în jurul cuibului. Mute. Unele zboară prea
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
fără să priceapă că le-a distrus familia... Dar cucul e pasăre sfântă pentru țăranii mei frumoși... „Și, până la urmă, cine a furat vacile lui Tică?”, întreb eu cu gândul că mă prinde noaptea pe-aici. „Aici e Șipotul lui Cataroi, își continuă povestea Ion Irimia, parcă fără să bage de seamă nerăbdarea mea. Legenda spune că demult-demult, răzeșii erau tare necăjiți că printre ei se pripășise un hoț pe care l-au poreclit Cataroi. Apărea și dispărea când nu te
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]