62 matches
-
XIX-lea, în Destin de istorie În Honorem Dinu C. Giurescu , Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2012, p. 249-258. De fapt numărul morilor era mult mai mare, marii proprietari funciari-boierii și mânăstirile-fiind și deținătorii și benefiarii multor mori. Astfel, un catastih din 17 august 1800 redă situația morilor mânăstirii Strahaia.[1800, august 17. Catastih de toate lucrurile sfintei mânăstiri Strahaia, atât mișcătoare cât și nemișcătoare]. Între altele, mânăstirea Strehaia avea: ’’1 moară în apa Motrului, cu roata mare, și două roate
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
de Scaun, Târgoviște, 2012, p. 249-258. De fapt numărul morilor era mult mai mare, marii proprietari funciari-boierii și mânăstirile-fiind și deținătorii și benefiarii multor mori. Astfel, un catastih din 17 august 1800 redă situația morilor mânăstirii Strahaia.[1800, august 17. Catastih de toate lucrurile sfintei mânăstiri Strahaia, atât mișcătoare cât și nemișcătoare]. Între altele, mânăstirea Strehaia avea: ’’1 moară în apa Motrului, cu roata mare, și două roate de pioaă”, 2 mori în apa Hușniței, făcae, 1 moară cu două pietre
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
secolele XVIII-XIX. Aspecte generale, regionale și specifice, Editura MJM, Craiova, 2009, p.116-117) 6. Prețul morilor ajunge în această perioadă la sume apropiate de 1 200 lei (Șt.Olteanu, C. Șerban, op cit. p. 331). În această privință este edificator Catastihul întocmit în 1818 de logofătul al treilea Costandin Bălteanu pentru cheltuielile făcute cu moara sa din Cireșu, incluzând materialele de construcție, piesele montate, numărul de oameni folosiți, hrana și timpul utilizat, pe atape de construcție etc. (Arh.Naț.Mehedinți, Colecția de
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
se dădea femeilor țigănci. Motivul ar fi că armenii sunt eretici din punct de vedere ortodox, și atunci era potrivit să fie numit un un țigan drept armean, pentru că nu-i așa, athinganoii erau ereticii din Bizanț. La 1740 în catastihul mănăstirii Căldărușani printre robii țigani era pomenită "Armenca cu doi nepoți". Prigoanele contra armenilor în Țările Române sunt pomenite în aceeași lucrare a lui Hașdeu. Și acum multe femei rome poartă numele Armeanca. Referință Bibliografică: Nicolae Gheorghe și Martin Kovats-
NICOLAE GHEORGHE ŞI MARTIN KOVATS- O FILOZOFIE A VOTULUI? LIMBA ROMANI NU ESTE A ROMILOR? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1497120538.html [Corola-blog/BlogPost/381506_a_382835]
-
se dădea femeilor țigănci. Motivul ar fi că armenii sunt eretici din punct de vedere ortodox, și atunci era potrivit să fie numit un un țigan drept armean, pentru că nu-i așa, athinganoii erau ereticii din Bizanț. La 1740 în catastihul mănăstirii Căldărușani printre robii țigani era pomenită "Armenca cu doi nepoți"(8). Prigoanele contra armenilor în Țările Române sunt pomenite în aceeași lucrare a lui Hașdeu. Nota: PENTRU ISTORICII KASHTALE ÎN ISTORIA ROMILOR - Nu am nevoie de doctorat dat de
ISTORIA ȚIGANILOR LOM DIN ARMENIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1481028366.html [Corola-blog/BlogPost/367484_a_368813]
-
privilegiu comercial prin care aceștia plăteau doar 3% taxa, față de 12% cât ceilalți negustori. Înțelegerea a fost semnată cu William Harborne, fostul ambasador englez la Constantinopol. Pentru a stavili într-un fel haosul financiar, Petru a dispus și întocmirea unui catastih privind categoriile de contribuabili. Terminat la 20 februarie 1591, acest catastih este cel mai vechi izvor satistic, demografic și fiscal cunoscut până azi despre Moldova. Prin nuntă de la Tecuci, 10 iunie 1587, dintre nepotul său Vlad și Velică, nepoata lui
Petru Șchiopul () [Corola-website/Science/299239_a_300568]
-
cât ceilalți negustori. Înțelegerea a fost semnată cu William Harborne, fostul ambasador englez la Constantinopol. Pentru a stavili într-un fel haosul financiar, Petru a dispus și întocmirea unui catastih privind categoriile de contribuabili. Terminat la 20 februarie 1591, acest catastih este cel mai vechi izvor satistic, demografic și fiscal cunoscut până azi despre Moldova. Prin nuntă de la Tecuci, 10 iunie 1587, dintre nepotul său Vlad și Velică, nepoata lui Mircea Ciobanul al Munteniei, la care a participat și nepotul său
Petru Șchiopul () [Corola-website/Science/299239_a_300568]
-
alcătuit în 1773 un letopiseț al Țării Moldovei, o compilație după letopisețele lui Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Costin și Ion Neculce. Printre lucrările scrise de el cu referire la Mănăstirea Solca sunt de menționat: ""Condica sfintei mănăstiri Solcăi"" (1771), ""Catastih de toate scrisorile a sfintei mănăstiri Solcăi"" (1771) și ""Arătare pentru Ștefan Tomșa voievod, domnul Țării Moldovii, ctitorul sfintei mănăstiri Solcăi"" (1772). În "Condică" sunt înregistrate toate obiectele de cult, cărțile, manuscrisele și documentele care se aflau la acea dată
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
s-a amintit prima dată în anul 1431, când domn al Țării Românești era Alexandru I Aldea, unul din fiii lui Mircea cel Bătrân. Amănuntul este relatat într-un document din anul 1667, semnat și pecetluit de Elena Cantacuzino. În „catastih” se arată averea boieroaicei din care „satul Comarnic cu vecinii 262 și satul Breaza și Secăriile cu vecinii... se vederează că sunt 236 de ani de când merge stăpânirea din neam în neam...” Registrele begesimale Brașov din anul 1503 cuprind și
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
împreună cu sârbii. Vatra actuala a orașului Bocșa a fost locuită din antichitate, găsindu-se vestigii din perioada culturii Coțofeni datând cu 1.800-1.600 ani Î.Hr. O primă mențiune despre existența localității Bocșa o găsim în anul 1333 în catastihul protopopiatului latin de Caras referitor la deportarea zeciuielii papale, o mențiune ulterioară fiind făcută în anul 1437 cu privire la localitatea Vasiova (WAZYLAW) din districtul privilegiat Capul Bârzavei. În anul 1534 un document atestă cetatea Bocșa sub denumirea de ex castro Bochzsa
Bocșa () [Corola-website/Science/297018_a_298347]
-
Dâmbovița” și „Revista română”. Este unul dintre prezumtivii autori ai romanului Don Juanii din București, (publicat fără semnătură în foiletonul gazetei „Independința”, 1861-1862), atribuit, succesiv, lui Ion Ghica, Pantazi Ghica și lui I., și aproape sigur autor al textului introductiv Catastihul amorului, ca și al romanului La gura sobei (apărute anonim în 1865), precum și al nuvelei O zi de fericire. În Catastihul amorului se teoretizează în marginea principiilor realismului de tip balzacian, iar romanul (poate o adaptare) este o parodie, surprinzătoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287585_a_288914]
-
Independința”, 1861-1862), atribuit, succesiv, lui Ion Ghica, Pantazi Ghica și lui I., și aproape sigur autor al textului introductiv Catastihul amorului, ca și al romanului La gura sobei (apărute anonim în 1865), precum și al nuvelei O zi de fericire. În Catastihul amorului se teoretizează în marginea principiilor realismului de tip balzacian, iar romanul (poate o adaptare) este o parodie, surprinzătoare prin modernitate, a procedeelor clișeizate de construire a unei astfel de scrieri. Articolele de critică literară ale lui I., mai ales
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287585_a_288914]
-
din secolul al XIX-lea rămâne cel mai important teoretician prejunimist, contribuind substanțial la călăuzirea criticii literare către o metodă proprie. SCRIERI: Cânturi intime, București, 1854; Odă la România, Paris, 1859; Scrieri alese, îngr. și pref. Dumitru Bălăeț, București, 1974; Catastihul amorului și La gura sobei, îngr. și introd. Dumitru Bălăeț, Cluj-Napoca, 1986. Repere bibliografice: Radu Dragnea, Un critic literar de tranziție, G, 1923, 6; Vianu, Studii, 567-569; Cornea, Alecsandrescu - Eminescu, 291-296, 304-316; Florea Ghiță, Radu Ionescu, autor al „Don Juanilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287585_a_288914]
-
foiță de câți bani „face“ și „cât să se ție în seamă“, zestrea celeilalte fiice, Ilinca, încă nemăritate, este deja scrisă, pecetluită de mitropolit, și roagă doar să i se împlinească. Protopopul ne apare ca un om foarte calculat, cu catastihurile averii sale ținute la zi, atent la tot ceea ce face, la ceea ce ar putea să se înstrăineze aiurea din propria muncă. Nimic nu este lăsat la voia întâmplării, iar mila numai poate funcționa față de cineva care nu este sânge din
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
care întărește schimbul prin care mânăstirea Galata dădea lui Ureche vornicul satul Petricani cu o moară și luând în schimb satul Scociuhanii pe Bârlad cu cele „șaizeci bordeie de vecini". Din cele 161 sate alcătuind averea lui Iordache Ruset, după catastihul de la 25 februarie 1732, 35 de sate, printre care și Hulturești la Vaslui, erau cu vecini, spune Radu Rosetti. Dispozițiile timpului „cine au șezut în sat boieresc 12 ani să rămână vecin" sunt atenuate de însăși domnitorii care aveau să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
va face vreun val peste cartea domniei mele de mare certare va fi de la domnia mea". Voievozii aveau dreptul să le dea scuteală de dări celor care le slujeau cu credință lor și țării. În visteria țării se păstra un catastih în care erau notate numele celor ce aveau cărți de scuteală, iar slujbașii țării aveau ordine strașnice să nu cumva să supere cu ceva pe cei scutiți. Când țara era la mare nevoie, fie din cauza războaielor, a foametei, a bolilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
asigura industriașilor, cât de industriași puteau fi ei atunci, dreptul exclusiv de întreprindere și a desface pe piața din localitatea în care activau. Monopolul era acela care hotăra „opreliștea concurenței străinilor", dar nu era și o „apărare a muncii naționale". Catastihurile breslelor prevedeau că numai străinii de altă credință n-au dreptul de a fi breslași - cum erau evreii, turcii, armenii, nemții, polonezii și ungurii, pe când grecii și slavii, fiind ortodocși, li se îngăduia să devină breslași. Dar, cum Monopolul privea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
au dreptul de a fi breslași - cum erau evreii, turcii, armenii, nemții, polonezii și ungurii, pe când grecii și slavii, fiind ortodocși, li se îngăduia să devină breslași. Dar, cum Monopolul privea doar pe cei din orașul pentru care „era făcut catastihul breslei", printre „străini" hrisoavele îi includeau și pe cei străini de loc. Monopolul hotărnicea și competența fiecărei bresle în parte, breslașii aveau dreptul exclusiv de a produce și desface anumite obiecte. La baza monopolului stătea autonomia judecătorească care era acordată
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să supravegheze dezvoltarea ucenicului pentru a ajunge calfă și apoi meșter. Atunci când ucenicul își termina învățătura și stagiul de calfă, maistrul avea obligația să-l ducă la adunarea breslei „ca să fie cercetat" și după „examenul" de admitere era înscris în catastih. Exista ideea că „fieștecare trebuie să se poată hrăni cu meșteșugul său", principiu care nu ducea la „o egalizare a veniturilor meseriașilor", ci doar le asigura existența. Existau și pe atunci categorii diferite de meseriași, lângă cismar activa cârpaciul, cismarul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sale mitologice (prin arheologism și folclor) la Sadoveanu, Ion Lăncrănjan și Paul Anghel. B. îngrijește câteva ediții din scrierile lui Radu Ionescu, Al. Depărățeanu, Ilarie Chendi ș.a. Preocupat mai cu seamă de proza secolului al XIX-lea, cercetează și reeditează Catastihul amorului și La gura sobei, un text teoretic despre roman și romanul propriu-zis, apărute anonim în 1865, atribuindu-le lui Radu Ionescu. SCRIERI: Topos Atopos, București, 1969; Scuturile, București, 1971; Ce rămâne, București, 1974; Augustele iubiri, București, 1976; Glasuri, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285564_a_286893]
-
Trăiri și fragmente, București, 1996; Țara lui Dromichete, București, 2000; Sub clopotele Bucovinei, București, 2002. Ediții: N. Georgescu-Tistu, Cartea și bibliotecile, pref. edit., București, 1972; Radu Ionescu, Scrieri alese, pref. edit., București, 1974; Al. Depărățeanu, Scrieri, pref. edit., București, 1980; Catastihul amorului și La gura sobei, introd. edit., Cluj-Napoca, 1986; Ilarie Chendi, Scrieri, I-VI, pref. edit., București, 1988-2003. Repere bibliografice: Aureliu Goci, Dumitru Bălăeț, „Ce rămâne”, RL, 1974, 45; Dorin Tudoran, „Ce rămâne”, LCF, 1974, 45; Daniel Dimitriu, „Augustele iubiri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285564_a_286893]
-
trece la etapa de pregătire proimplantară. Pe ortopan-tomografie se determină, cu ajutorul riglei speciale, dimensiunile viitorului implant (știut fiind faptul că mărirea pe 1/10 în valoarea reală a dintelui). Aceeași determinare se efectuează și pe computer-tomografie (cu deosebirea că, pe Catastih, se determină dimensiunea reală a implantului). Protocolul operator a presupus parcurgerea următorilor pași: 1. Anestezia: ținându-se cont de zona în care se va interveni, s-a efectuat anestezia la spina Spix, asociată cu apuncția vestibulară pentru nervul bucal. S-
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
de un trunchi.” O adevărată piață modernă de carne, mărite Spirit! - Să nu crezi, om bun, că preaplecatele slugi ale lui Dumnezeu făceau numai muncă brută. Nu. Ele își încărcau mintea și sufletul cu înțelepciunea cărților. Asta o aflăm din „Catastihul cărților ce se află la sfânta mănăstire Barnovschi, pe care le-am luat eu, popa Paisie de la Barnoschi”, făcut în martie 1727. Printre cărțile grecești a găsit: Mărturisirea ortodoxă; Excursiile lui Eustratie la tomul din Iliada, Demostene; Odiseia lui Omer
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
documente întâlnim funcția de ureadnic (vornic de târg), de căpitan de târg sau de ispravnic. Ulterior, în epoca fanariotă va fi instituit sistemul epitropiei (epitropia școalelor, epitropia spitalului), cu funcții sociale și sanitare. Și în orașul nostru a existat un „catastih”, în care erau înscrise toate schimbările de proprietate din hotarul târgului. Cea mai veche mențiune trecută în documentul din 10 februarie 1618, unde se arăta că Lupul logofăt al treilea („treti logofăt”) a cumpărat de la popa Neniul, două fălci și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Lupul logofăt al treilea („treti logofăt”) a cumpărat de la popa Neniul, două fălci și jumătate de vie, cu 200 taleri, „în târgul Huși, în Dealul Dricul, între viile popii Trifan și între Simion Dobândă”, aceste vii fiind înscrise și „în catastihul târgului, după vechiul obicei”. Conducerea orașului se îngrijea, printre altele, și de colectarea obligațiilor locuitorilor către domnie, în bani (camăna) sau în produse: podvoade, cai de jold, sulgiul (darea pe vite sau pe oi tăiate), ilișul (dare percepută pe cereale
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]