68 matches
-
trage măcar cu ochiul în curtea virtualmente infinită a insondabilului ființei ar fi visul, iar eroinei i se pot atașa mai toate diagnosticele și alarmele la îndemâna psihiatrilor: stări alterate de conștiință, personalitate multiplă, somnambulism, fixație morbidă asupra unor lumi imaginare, catatonie, narcolepsie. Ca să mai vorbim de „clasicul” delirium tremens, vizitator frecvent al adolescentei care, până la urmă, nu va avea cum să reziste provocărilor dublului ei oniric și va ajunge la colaps. Medicul de specialitate care apare, necesar, în carte, Vladinski, realizează
Lumea narcolepticilor by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4263_a_5588]
-
mai are și nici să plângă nu mai poate, de parcă iubitul plecat, de care era PROFUND ATAȘATĂ, i-ar fi tras după el toată energia sufletului ei! Corpul i se zbate aproape fără viață. Apoi se instalează o stare de catatonie în care corpul este viu, dar nu mai are legătură cu viața din jurul lui. Numai reîntoarcerea iubitului, vocea lui, ar putea să o facă să remonteze pantă. „La inimă e un leac Cetera și omul drag!" Dacă nu e posibil
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
de nebunie sinceră, urmată irevocabil de o amnezie cel puțin la fel de radicală, în care, cam pe la 21 ianuarie, totul revine la nivelul de energie dintr-o zi de luni, toamna pe la 8 am, adică următoarea haltă cerebrală la deal de Catatonia SRL. N-ar fi bai, vorba molcom-stoică ardeleană, dacă acest macrou societal n-ar parazita și otrăvi un izvor oricum firav, acela al puterii de a te bucura de ceea ce ți se întâmplă și ceea ce ești azi. Ești obez, e
Corporatistul la cumpăna dintre ani. La ce visează oamenii din birourile de sticlă () [Corola-blog/BlogPost/337773_a_339102]
-
fi controlate. Pot apare în orice modalitate senzorială dar cele auditive sunt cele mai frecvente. Gândirea (vorbirea) dezorganizată- se deduce din discursul individului: deraiere sau pierderea asociaţiilor, tangenţialitate, incoerenţă sau ,,salata de cuvinte’’. Comportamentul motor intens dezorganizat sau anormal (inclusiv catatonia) se poate manifesta în diverse moduri. Comportamentul catatonic constă într-o scădere importantă a reactivităţii la mediu şi se poate manifesta prin: negativism, mutism şi stupor, agitaţie catatonică, mişcări repetitive stereotipe, fixarea privirii, grimase faciale, mutismul şi ecoul vorbirii. Simptomele
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
pentru episodul actual sau cel mai recent de manie, hipomanie sau depresie: Cu disconfort anxios Cu elemente mixte Cu ciclicitate rapidă Cu elemente melancolice Cu elemente atipice Cu elemente psihotice congruente cu dispoziţia Cu elemente psihotice incongruente cu dispoziţia. Cu catatonie Cu debut peripartum Cu tipar sezonier În remisiune parţială. În remisiune completă Aprecierea severităţii are la bază numărul de simptome enunţate în criterii, severitatea acestora şi gradul de deficit funcţional: Uşoară: Sunt prezente puţine sau nu sunt deloc prezente simptome
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
social, profesional şi în alte arii importante de funcţionare. Specificanţi -episodul actual sau cel mai recent: Hipomaniacal Depresiv Cu disconfort anxios. Cu elemente mixt Cu ciclicitate rapidă Cu elemente psihotice congruente cu dispoziţia. Cu elemente psihotice incongruente cu dispoziţia Cu catatonie Cu debut peripartum Evoluţia în remisiune parţială în remisiune completă Severitatea: Uşoară Moderată Severă Elemente funcţionale Aprecierea deficienţei se va face ţinând seama de severitatea şi numărul (2) episoadelor afective, evoluţia, tipul de remisiune şi răspunsul la tratament. Deficienţa funcţionala
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
emoționali, cognitivi, comunicativi și comportamentali. 4. Labilitatea emoțională este reprezentată prin trecerea de la stările de extaz, bucurie spre cele de supărare, suferință și printr-o serie de stări psihiatrice ce pot fi descrise în tabloul clinic al autistului: depresia, anxietatea, catatonia, starea psihotică. 5. La adolescenții autiști pot fi notate o serie de anormalități cognitive: deficit de atenție, concentrare organizațională. Uneori profilul cognitiv poate cuprinde o serie de aspecte cu caracter normal iar altele pot fi limitate sever. Privind atenția ca
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
este însă cea care fixează terminologia bolilor psihice, construiește discursul clinic despre bolile mintale și instituie normele unui sistem de clasificare nosologică. Apar termeni noi, pur medicali, desemnând fenomenele clinico-psihiatrice de tipul: demență precoce, psihoză maniaco-depresivă, paranoia, parafrenia, demențe, hebefrenie, catatonie, idioție, imbecilitate. Aceste structuri lingvistice și discursul psihiatric, formulat în secolul al XIX-lea este continuat în secolul XX, prin perfecționarea, diversificarea nuanțată și lărgirea terminologiei. Apar concepte noi în limbajul psihiatric care completează sau le înlocuiesc pe cele vechi
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
din America de Sud. Cunoscută și sub denumirea de „ciuperca sacră”, ea are o acțiune psihodisleptică apropiată de cea a mesaclinei și LSD-25. De Jong și Baruk au utilizat în experimentele pe animale efectele bulbocapninei, care, administrată, produce tablouri clinice de tipul catatoniei. În afara celor mai sus menționate, știința modernă a produs în laborator numeroase substanțe de sinteză care au efect psihotrop important și variat ca acțiune. Printre acestea se numără protoxidul de azot, eterul, amfetaminele (simpatina, pervitina, benzedrina, metedrina), precum și cortizonul și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și G. Tonini). Aceste studii experimentale cu caracter sistematic au fost precedate, în primele decenii ale secolul XX, de experiențele lui Gh. Marinescu cu mescalină, asupra „audiției colorate”, precum și de cele ale lui De Jong și Baruk care au produs catatonia experimentală prin administrarea la animalele de experiență a bulbocapninei. Psihozele experimentale sunt în prezent un domeniu important al cercetărilor de psihofarmacologie și ele se desfășoară după un plan bine conceput și condus, urmărindu-se în primul rând descifrarea mecanismelor producerii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
limbaj automatic incomprehensibil creat de bolnav. El este o formă nouă de limbaj, intenționat, aparent structurat după modelul unei „limbi naturale”, dar reprezintă o „limbă patologică”. Tulburările de limbaj de tip motor cuprind acele manifestări patolingvistice, care apar în cursul catatoniei și ele sunt reprezentate prin următoarele aspecte psihopatologice: - impulsiunile verbale descrise de Brosius, - neologismele stereotipe descrise de Kalhbaum și Kraepelin, - verbigerația semnalată de Kalhbaum, - psitacismul descris de Cottard, - glosomania menționată de Cénac, - kenoglosiile studiate de Stucklik. Tulburările de schemă corporală
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în cursul cărora apar stări de stupoare, melancolie și manie, cu evoluție către demență. K Kraepelin include aceste tulburări în tabloul clinic al demenței precoce, considerând-o ca fiind o formă clinică a acestei boli. Ulterior, se constată că elementele catatoniei pot apare atât în cazul schizofreniei, cât și în psihozele toxi-infecțioase, confuzionale sau în melancolie. K Baruk și de Jong au realizat tablouri experimentale de catatonie prin injectarea la pisică a bulbocapninei. Stări catatonice mai pot apare în cursul terapiei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
-o ca fiind o formă clinică a acestei boli. Ulterior, se constată că elementele catatoniei pot apare atât în cazul schizofreniei, cât și în psihozele toxi-infecțioase, confuzionale sau în melancolie. K Baruk și de Jong au realizat tablouri experimentale de catatonie prin injectarea la pisică a bulbocapninei. Stări catatonice mai pot apare în cursul terapiei cu neuroleptice, ca efecte secundare (sindromul neuroleplic extrapiramidal). Bolnavul catatonic are un aspect înțepenit, ca de statuie. El este fie așezat în decubit lateral, fie chircit
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
un complex de simptome cu o accepțiune variată constând din următoarele: - onirismul sau delirul oniric (Lasegue, Regis); - oneiroidia, diferită de onirism (Mayer-Gross) constând din confuzie cu trăiri incoerente și fantastice. S-a vorbit în unele cazuri de „oneirofrenie” și de „catatonia oneiroidă”. 5) Amenția constă în incoerența gândirii, stare de confuzie mintală, agitație dezordonată, amnezie posteritică (Meynert, Chaslin, Mayer-Gross, Jaspers). Este o stare clinică de perplexitate la care se notează prezența iluziilor, a halucinațiilor și ideilor delirante cu caracter fragmentar. 6
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
au denumit-o fie idiotism accidental sau dobândit, fie demență cronică. Se pare că cel care o numește demență precoce este Morel (1860), termen adoptat și de Kraepelin care o descrie la rândul său (1896). În aceeași perioadă, Kahlbaum descrie catatonia și Hecker hebefrenia, pe care le considerau afecțiuni independente. În secolul XX, E. Bleuler (1911) reunește demența precoce, catatonia și hebefrenia în același cadru nosologic al schizofreniilor, recunoscând prin aceasta o unicitate în polimorfismul lor psihopatologic. Chaslin va introduce conceptul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
precoce este Morel (1860), termen adoptat și de Kraepelin care o descrie la rândul său (1896). În aceeași perioadă, Kahlbaum descrie catatonia și Hecker hebefrenia, pe care le considerau afecțiuni independente. În secolul XX, E. Bleuler (1911) reunește demența precoce, catatonia și hebefrenia în același cadru nosologic al schizofreniilor, recunoscând prin aceasta o unicitate în polimorfismul lor psihopatologic. Chaslin va introduce conceptul de psihoză discordantă, iar Minkowski îi consacră o importantă monografie de ordin psihopatologic. Se consideră că grupul schizofreniilor cuprinde
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
clinice: 1) dementia simplex; 2) hebefrenia; 3) demența depresivă simplă sau stuporoasă; 4) demența depresivă cu idei delirante; 5) forme clinice cu stări de agitație gravă și prelungită în care sunt incluse următoarele: - forma circulară, - forma agitată, - forma periodică; 6) catatonia; 7) formele paranoide; 8) confuzia verbală sau schizofazia. K. Leonhard (1957), făcând un studiu extrem de amănunțit al psihozei schizofrenice, descrie 22 de forme clinice, grupate în două clase principale: I) Schizofreniile nesistematice în care sunt cuprinse următoarele forme clinice: 1
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
verbală sau schizofazia. K. Leonhard (1957), făcând un studiu extrem de amănunțit al psihozei schizofrenice, descrie 22 de forme clinice, grupate în două clase principale: I) Schizofreniile nesistematice în care sunt cuprinse următoarele forme clinice: 1) schizofrenia afectivă, 2) schizofazia, 3) catatonia periodică. II) Schizofreniile sistematice care cuprind următoarele forme: 1) schizofreniile sistematizate simplu: a) formele catatonice: - parachinetică, - manieristă, - proschinetică, - negativistă, - cu impuls spre vorbire. b) Formele hebefrenice: - prostească, - bizară, - plată, - autistă. c) Formele paranoide: - parafrenia ipohondriacă, - parafrenia fonemică, - parafrenia incoerentă, - parafrenia
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sistematizate simplu: a) formele catatonice: - parachinetică, - manieristă, - proschinetică, - negativistă, - cu impuls spre vorbire. b) Formele hebefrenice: - prostească, - bizară, - plată, - autistă. c) Formele paranoide: - parafrenia ipohondriacă, - parafrenia fonemică, - parafrenia incoerentă, - parafrenia fantastică, - parafrenia confabulatorie, - parafrenia expansivă. 2) Schizofreniile sistematizate combinat: a) catatoniile sistematizate combinat, b) hebefreniile sistematizate combinat, c) parafreniile sistematizate combinat. Deși este cea mai amănunțită formă de clasificare a schizofreniei, cea propusă de K. Leonhard, este destul de greoaie și dificil de manipulat, motiv pentru care este puțin utilizată. Ea reprezintă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și cu schizofrenia, psihozele schizo-afective sunt mult mai rar întâlnite. În cazul lor se pune în discuție conceptul de psihoză mixtă. Din punct de vedere psihopatologic, psihozele schizo-afective împrumută atât simptomele maniei sau melancoliei, cât și pe cele ale schizofreniei (catatonie, structuri delirant-paranoide, halucinații etc.). Existența psihozelor mixte, schizo-afective, este o dovadă a faptului care pledează în favoarea naturii endogene a acestui tip de tulburări psihice. Există, în felul acesta, tendința de a reuni în cadrul aceluiași grup nosologic al psihozei unice toate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
întrucâtva aceste aspecte. Din această categorie de afecțiuni psihiatrice, cu caracter psihoorganic cerebral, fac parte următoarele afecțiuni: maladia Pick, maladia Altzheimer, maladia Creutzfeld-Jakob, coreea cronică Huntington, demența presenilă cu atrofie cerebeloasă, demența presenilă cu degenerescență talamică, demența presenilă simplă Gillespie, catatonia tardivă, maladia Parkinson, demența senilă simplă, presbiofrenia, demențele secundare (vasculare, post-traumatice, toxice etc.). Psihopatologia demențelor În evoluția clinică a demențelor se delimitează patru stadii, în raport cu tipul și gradul de alterare a funcțiilor psihice ale bolnavilor, așa cum se poate vedea din
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Damaye, H., Psychopathologie sociale, Alcan, Paris, 1926. Darel Th., La folie, Alcan, Paris, 1901 David, A., Fugile patologice, Inst. Arte Grafice „Ardealul”, Cluj, 1935. De Giacomo, U., ș.a., Le psicosi sperimentali, Feltrinelli, Milano, 1962. De Jong, H.; Baruk, H., La catatonie experimentale par la bulbocapnine, Masson, Paris, 1930. Delacroix, H., Les grandes formes de la vie mentale, F.Alcan, Paris, 1934. Delay, J., Pichot, P., Abrégé de psychologie, Masson, Paris, 1969. Deniker, P.; Lempérière, Th.; Guyotat, J., Précis de psychiatrie clinique de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a stării de sănătate mintală. Carența afectivă la copil este legată de nevoile de creștere („rația de creștere”), pe când la adult este legată de nevoile de echilibru („rația de întreținere”). Catalepsie: tulburare psihomotorie a tonusului și inițiativei motorii din seria catatoniei. Cataplexie: pierderea bruscă a tonusului muscular, a posturii, cu căderea individului. Catatonie: sindrom psihomotor privind activitatea motorie voluntară, caracterizat prin episoade psihomotorii de stupoare, imobilism, negativism motor, stereotipii, flexibilitate ceroasă etc. Cenestopatie: halucinații sau pseudohalucinații cenestezice diferite, localizate la organele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nevoile de creștere („rația de creștere”), pe când la adult este legată de nevoile de echilibru („rația de întreținere”). Catalepsie: tulburare psihomotorie a tonusului și inițiativei motorii din seria catatoniei. Cataplexie: pierderea bruscă a tonusului muscular, a posturii, cu căderea individului. Catatonie: sindrom psihomotor privind activitatea motorie voluntară, caracterizat prin episoade psihomotorii de stupoare, imobilism, negativism motor, stereotipii, flexibilitate ceroasă etc. Cenestopatie: halucinații sau pseudohalucinații cenestezice diferite, localizate la organele interne. Ciclotimie: psihoză afectivă bipolară, maniaco-depresivă, cu evoluție periodică. Claustrofobie: frica patologică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
1879-1962) Franța Psihologia patologică (1920) K.S. Lashley (1890-1958) S.U.A Neuropsihologia E. Minkowski (1886-1972) Franța Schizofrenia (1927). Tratat de psihopatologie (1966) I.P. Pavlov (1849-1936) Rusia Reflexele condiționate. Tipurile de activitate nervoasă superioară H. De Jong și H.Baruk Franța Catatonia experimentală (1930) E. Durkheim (1858-1917) Franța Du suicide (1930) J.M. Sakel (1900-1957) Austria Șocul insulinic în tratamentul bolilor psihice E. Moniz (1874-1955) Portugalia Leucotomia. Psihochirurgia K. Horney (1885-1952) Germania Personalitatea nevrotică a timpului nostru. Psihanaliza J.L. von Meduna (1896-1964) S.
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]