4 matches
-
într-adevăr, subclasa cel mai bine conturată și particularizată este cea a numelor proprii, care cuprinde și numele de locuri. Caracteristicile gramaticale care detașează numele proprii de substantivele comune sunt corelate, în ultimă instanță, cu specificul lor semantic, de „nume categorematice individuante“ opuse „numelor categorematice globalizante“ care sunt substantivele comune. În general, numele proprii nu prezintă opoziții de număr, avînd fie formă de singular (Brașov, Dunăre, Parîng), fie formă de plural (București, Carpați, Bucegi). Cele mai multe nume de locuri sunt singularia tantum
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
mai bine conturată și particularizată este cea a numelor proprii, care cuprinde și numele de locuri. Caracteristicile gramaticale care detașează numele proprii de substantivele comune sunt corelate, în ultimă instanță, cu specificul lor semantic, de „nume categorematice individuante“ opuse „numelor categorematice globalizante“ care sunt substantivele comune. În general, numele proprii nu prezintă opoziții de număr, avînd fie formă de singular (Brașov, Dunăre, Parîng), fie formă de plural (București, Carpați, Bucegi). Cele mai multe nume de locuri sunt singularia tantum, excepție făcînd localitățile denumite
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
vorba, așadar, de categoriile verbale substantiv, verb, adjectiv și adverb cu subdiviziunile lor posibile; (3) semnificatul instrumental, adică semnificatul morfemelor (fie acestea cuvinte sau nu); (4) semnificatul structural (sau sintactic, în sens strict) semnificatul propriu combinărilor de unități lexematice sau categorematice cu morfeme în cadrul propozițiilor, cum ar fi: "singular", "plural", "activ", "pasiv" etc.; (5) semnificatul ontic valoarea existențiala atribuită stării de lucruri desemnate într-un enunț, de pildă: "afirmativ", "negativ", "interogativ", "imperativ" etc. (Coseriu, 1973, pp. 136-137; cf. și Coșeriu, 1994b
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
care le-am recunoscut la nivelul judecății, el având sens exclusiv judicativ, în orizontul logicii-organon. Aceasta, în ciuda faptului că raționamentul are în structura sa "logică", pe lângă judecăți, și alte elemente: funcțional, de exemplu, reguli de construcție etc., iar structural, elementele categorematice (pozițiile logice propriu-zise, S și P) și elementele sincategorematice (elemente de legătură între pozițiile S și P, apoi cuantori etc.). Dar acestea sunt ele însele puse în felul "dictat" de regulile judicativului, adică depind de regulile judecății și de structura
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]