877 matches
-
mesajul filosofic este că el conduce, induce, produce și realizează practici spirituale. Scopul mesajului filosofic este transformarea spirituală prin practici mentale, intelectuale, cogitative și limbajuale. Filosofia este o practică transformatoare. Mesajul filosofic constă în ideatica transformativă. În dinamica „reelaborării matricei categoriale a filosofiei contemporane” (Pârvu, 1985, p. 7) și trebuie să se caute răspuns implicit la o întrebare dublă: ce face ca filosofia să fie „filosofie” și ce individualizează discursul filosofic, făcând dintr-un text un „text filosofic”, o comunicare filosofică
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
ale Părintelui Megheșan este că „Întruparea lui Hristos reprezintă centrul dinamismului soteriologic al omului, iar principiul ontologic se revelează în viața în Hristos. Conținutul dinamismului soteriologic al omului coincide cu hristificarea lui ontologică, și nu se reduce la simple imperative categoriale etice, pentru că Iisus Hristos nu este pentru om „un principiu exterior” de care omul atârnă arbitrar, relativ și obiectiv, ci este în mod real și adevărat principiul lui ontologic. De aceea, Biserica lui Hristos nu este un organism modelator-etic, ci
PARINTELE DUMITRU MEGHESAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_dumitru_meghesan_.html [Corola-blog/BlogPost/367332_a_368661]
-
Întruparea lui Iisus Hristos reprezintă centrul dinamismului soteriologic al omului, iar principiul ontologic se reveleaza în viața în Iisus Hristos, cu Iisus Hristos. Conținutul dinamismului soteriologic al omului coincide cu hristificarea lui ontologică, și nu se reduce la simple imperative categoriale etice. Iisus Hristos nu este pentru om „un principiu exterior” de care omul atârnă arbitrar, relativ și obiectiv, ci este în mod real și adevărat Principiul lui ontologic. În conformitate cu dogma de la Calcedon, Hristos nu este un prototip etic, ci Adevărul
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
se limitează la a modifica forma elementului din natură, ci el își realizează totodată scopul său pe care îl cunoaște. Reducerea teleologiei la muncă impune, în același timp, o suprimare a vechii antinomii filozofice dintre cauzațitate și teleologie, ca baze categoriale ale realității. În virtutea contradicției le așez în cadrul procesului unitar-instituirea teleologică. Condiția reflectării juste în instituirea teleologică a muncii indică o nouă consecință: separația clară dintre obiectele cu existență independentă și subiectele care le însușesc pe acestea la modul ideal. Relația
LITERATURA OGLINDĂ CONCAVĂ A SOCIETĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Literatura_oglinda_concava_a_societatii_al_florin_tene_1326462769.html [Corola-blog/BlogPost/361253_a_362582]
-
evitat nici peisajul caleidoscopic al restaurantului, cu ecourile benefice ale experienței live. Repertoriul ei a crescut an cu an, admirabil, numărând acum cam nouă sute de cântece românești și internaționale, dar și folclorice, neîntrepătrunse de petele angajării ignobile a comercialului muzical categorial vicios. În 2010, Electrecord îi făptuiește Ioanei Sandu primul album românesc, „Despărțirile”, rod al întâlnirii cu Francisc Reiter, compozitorul care o scoate pe artista ce promitea atunci și o dovedește azi, din viziunile teoretice ale consacrării pe scenă, la împlinire
IOANA SANDU, ADMIRAŢIA ŞI IUBIREA CARE OCOLESC LABORATOARELE PSEUDOMUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Ioana_sandu_admiratia_si_iu_aurel_v_zgheran_1385538707.html [Corola-blog/BlogPost/344546_a_345875]
-
mesajul filosofic este că el conduce, induce, produce și realizează practici spirituale. Scopul mesajului filosofic este transformarea spirituală prin practici mentale, intelectuale, cogitative și limbajuale. Filosofia este o practică transformatoare. Mesajul filosofic constă în ideatica transformativă. În dinamica „reelaborării matricei categoriale a filosofiei contemporane” (Pârvu, 1985, p. 7) și trebuie să se caute răspuns implicit la o întrebare dublă: ce face ca filosofia să fie „filosofie” și ce individualizează discursul filosofic, făcând dintr-un text un „text filosofic”, o comunicare filosofică
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
Mada este că „Întruparea lui Iisus Hristos reprezintă centrul dinamismului soteriologic al omului, iar principiul ontologic se revelează în viața în Iisus Hristos. Conținutul dinamismului soteriologic al omului coincide cu hristificarea lui ontologică, și nu se reduce la simple imperative categoriale etice, pentru că Iisus Hristos nu este pentru om „un principiu exterior” de care omul atârnă arbitrar, relativ și obiectiv, ci este în mod real și adevărat principiul lui ontologic. De aceea, Biserica lui Iisus Hristos nu este un organism modelator-etic
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_iv_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
și răcnesc,/ o pasăre Phoenix/ îmi sparge călcâiul,/ prin el - își divulgă esența/ un trainic travaliu ceresc”.Cel mai adesea sufletul poetei izbutește să se mențină, în albia sa subtilă, în pofida oricăror zvîrcoliri ale conștiinței. Matricea sufletească, în calitatea ei categorială, se întipărește, cu efecte modelatoare, asupra versului și sub acest unghi trebuie să notăm că lumea poetică a Taniei nu e modelată numai de categoria trăirilor, ci și de un mănunchi de alte esențe, al căror cuib este, indiscutabil, harul
PULSUL ŢĂRÂNII de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Carmen_tania_grigore_pulsul_taranii_.html [Corola-blog/BlogPost/350453_a_351782]
-
o funcție de reglare a conduitei umane) (Dance F. E. X., Larson C. E., 1976, p. 75, p. 91, p. 168). C) La rândul său, Denis McQuail catagrafiază 84 de funcții sau aspecte ale comunicării. Pe acestea le ordonează în 5 grupe categoriale: a) comunicarea intrapersonală, b) interpersonala, c) în grupurile sociale, d) în organizațiile formale și rețelele sociale și e) în societate. Printre funcții figurează: să exprime afecțiunea; să dea ordine; să determine frontiere simbolice; să reducă incertitudinea; să conserve o imagine
Stefan Vladutescu: Teorii ale nevoilor. Din cărțile profesorilor by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-teorii-ale-nevoilor-din-cartile-profesorilor/ [Corola-blog/BlogPost/339524_a_340853]
-
ale Părintelui Mada este că „Întruparea lui Hristos reprezintă centrul dinamismului soteriologic al omului, iar principiul ontologic se revelează în viața în Hristos. Conținutul dinamismului soteriologic al omului coincide cu hristificarea lui ontologică, și nu se reduce la simple imperative categoriale etice, pentru că Iisus Hristos nu este pentru om „un principiu exterior” de care omul atârnă arbitrar, relativ și obiectiv, ci este în mod real și adevărat principiul lui ontologic. De aceea, Biserica lui Hristos nu este un organism modelator-etic, ci
RECENZIE LA CARTEA PĂRINTELUI TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_la_cartea_parintelui_teofan_mada_.html [Corola-blog/BlogPost/356429_a_357758]
-
ca o așteptare, de obicei frustrată, să dobândească un corelativ de confirmare. Articularea omului cu poetul este non-conflictuală. Eul liric nu poate spune „eu sunt altul”, nici eu sunt același. Nici nu poate garanta pentru eu sunt eu. Mai întâi, categorial, în ordinea curentelor literare, lirica dă o raită prin expresionism și se întoarce la poezia simțurilor. Subsidiar, în descendență blajin blagiană, se magnetizează de o râvnă specifică poeților anilor ’60 ai secolului trecut. Este una despre care Eugen Negrici scria
IOAN ES. POP: Eul poetic şi fiinţa minimă, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/ioan-es-pop-eul-poetic-si-fiinta-minima-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339649_a_340978]
-
de îndeplinire a obligațiilor persoanelor cu handicap în societate. ... În folosirea termenilor sau în procesul de introducere sau definire a unor termeni noi, se va urmări eliminarea tendințelor discriminatorii sau a celor care induc riscul de stigmatizare prin conotațiile negative, categoriale sau depersonalizatoare. Se va evita folosirea termenilor handicapat, irecuperabil, needucabil, incapabil de muncă, în toate actele administrative, oficiale și legislative. Termenii și sintagmele handicap, inapt de muncă și protecție specială vor fi reanalizați în vederea utilizării lor fără a aduce prejudicii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137822_a_139151]
-
mesajul filosofic este că el conduce, induce, produce și realizează practici spirituale. Scopul mesajului filosofic este transformarea spirituală prin practici mentale, intelectuale, cogitative și limbajuale. Filosofia este o practică transformatoare. Mesajul filosofic constă în ideatica transformativă. În dinamica „reelaborării matricei categoriale a filosofiei contemporane” (Pârvu, 1985, p. 7) și trebuie să se caute răspuns implicit la o întrebare dublă: ce face ca filosofia să fie „filosofie” și ce individualizează discursul filosofic, făcând dintr-un text un „text filosofic”, o comunicare filosofică
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-mesajul-in-comunicarea-filozofica/ [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
Science (Axis Communication Philosophy). It is ranged among what it is called the dynamics of „the re-elaboration of the categorical matrix of the contemporary philosophy” (Ilie Pârvu). 1. Interogație și căutare Ne aflam astăzi într-un proces al „reelaborării matricei categoriale a filosofiei contemporane” (Pârvu, 1985, p. 7). În cadrul acestuia trebuie să se caute răspuns la o întrebare dublă: ce face ca filosofia să fie „filosofie” și ce individualizează discursul filosofic, făcând dintr-un text un „text filosofic”, o comunicare filosofica
Ștefan Vlăduțescu: Mesaj filosofematic şi comunicare asupra filosofemelor. Din manuscrise by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-mesaj-filosofematic-si-comunicare-asupra-filosofemelor-din-manuscrise/ [Corola-blog/BlogPost/339282_a_340611]
-
direcția, ritmul plastic); 2) domeniul structurilor (ordine, bogăție, aglomerat-dispersat); neobișnuitul (noul, originalitatea) și obișnuitul (frecventul); 3) domeniul semantic sau al semnificațiilor (factura, expresia, semnul plastic). Percepția, comparativ cu senzația, este: 1) inferențială (permite completarea informației care lipsește din senzații); 2) categorială (ajută la plasarea în aceeași categorie senzații aparent diferite pe baza unor trăsături comune); 3) relațională (oferă prilejul comparării fiecărui simț cu toți ceilalți aflați în mediul înconjurător); 4) adaptativă (servește pentru a centra atenția asupra aspectelor mai importante și
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Cristina_lauric_timp_si_spa_cristina_lauric_1368696786.html [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
potrivit legii. ... Articolul 2 (1) Elaborarea PNR se realizează având în vedere prioritățile privind protejarea monumentelor istorice formulate de Comisia Națională a Monumentelor Istorice, necesitatea și oportunitatea lucrărilor de intervenție, reprezentativitatea obiectivelor alese și asigurarea echilibrului din punct de vedere categorial, tematic, regional și al valorii lor culturale. ... (2) INP este responsabil de fundamentarea și elaborarea PNR cu respectarea principiilor prevăzute la alin. (1). ... (3) În cadrul fundamentării, elaborării și derulării PNR, INP va urmări utilizarea în condiții de eficiență economică a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275311_a_276640]
-
astfel: ... a) beneficii de asistență socială selective, bazate pe testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure sau familiei; ... b) beneficii de asistență socială universale, acordate fără testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure sau familiei; ... c) beneficii de asistență socială categoriale, acordate pentru anumite categorii de beneficiari, cu sau fără testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure ori familiei. ... (2) Testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure sau familiei, prevăzută la alin. (1) lit. a), are în vedere: ... a) evaluarea veniturilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277580_a_278909]
-
astfel: ... a) beneficii de asistență socială selective, bazate pe testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure sau familiei; ... b) beneficii de asistență socială universale, acordate fără testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure sau familiei; ... c) beneficii de asistență socială categoriale, acordate pentru anumite categorii de beneficiari, cu sau fără testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure ori familiei. ... (2) Testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure sau familiei, prevăzută la alin. (1) lit. a), are în vedere: ... a) evaluarea veniturilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237551_a_238880]
-
un soi de memorie a umanității în care miturile erau prezervate cu cea mai mare grijă. Tot Frye face observația că literatura continuă să resimtă atracția miturilor în mod continuu și va reveni întotdeauna la ele pentru că acestea “stilizează situațiile categoriale ale vieții”, literatura nefiind altceva decât “mitologie deplasată“ Dar Michael Ende nu se mulțumește să preia miturile, ci le oferă sensuri noi și valențe neașteptate. Atreiu, desigur, își are originea în uriașul Atreu care iși lua puterea din pământ: cât
Povestea fără sfârșit () [Corola-website/Science/304814_a_306143]
-
mod manifest la baza noțiunii de "suflet", ca "esență imaterială care ar anima ființele umane, sau toate ființele în general", funcție de credința religioasă considerată. Sistemul totemic este un sistem clasificatoriu, din mai larga familie identificată a ""sistemelor intrinseci de clasificare categorială"" (Mary Douglas, antropolog). În societățile contemporane religia este extensia clanului din societățile totemice: toți musulmanii, toți evreii, toții catolicii, poartă în ei esența "clanului" lor. Tendința de a ne reprezenta lucrurile de această manieră este atât de puternică, încât uneori
Explicația biologică a religiei () [Corola-website/Science/311545_a_312874]
-
exploratorii. In baza acestui model, invenția creativă are loc în două faze de procesare principale. În "faza generativă", persoana construiește reprezentări mentale denumite structuri preinventive, care sunt utilizate pentru a reprezenta noi pattern-uri vizuale, forme noi ale obiectelor, exemplare categoriale, modele mentale și combinații verbale. Aceste structuri au diferite proprietăți emergente (noutate, semnificație implicită, divergență) care sunt exploatate în a doua fază, denumită "faza exploratorie". Cogniția creativă rezultantă poate fi concentrată sau extinsă, conform cu cerințele sarcinii sau necesitățile individuale, prin
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
nu este un nume, ci pronumele personal, la persoana a treia, plural, feminin "ele" (sinonim în alte regiuni cu "Dânsele"); numele lor, real tainic și inaccesibil, este înlocuit cu simboluri atributive clasificate, de obicei, în 2 categorii: Evitând cunoașterea numelui categorial, de tagmă, al "Ielelor", folclorul înregistrează totuși unele nume individuale: Ana, Bugiana, Dumernica, Foiofia, Lacargia, Lemnica, Liodiana, Magdalina, Oana, Ogrișteana, Păscuța, Roșia, Rudeana, Ruja, Ruxanda, Simioana, Sandălina, Tiranda, Todosia, Trandafira.
Iele () [Corola-website/Science/299510_a_300839]
-
tipuri de creații drept concepte culturale particulare sau generalizate, avem astfel conceptele distincte român, poezie, dramă aparținând conceptului înglobant literatura, deasemeni avem diferitele creații muzicale, picturale, teatrale, regizorale, toate aparținând conceptului de obiect cultural. În filozofie întâlnim concepte generalizante, numite categoriale, o categorie fiind un sens generalizant, care denominează și înglobează o largă gamă de particularități structurale, relaționale, dinamice sau interactive, provenite din același spațiu fenomenal sau intelectiv, acoperind aceeași acțiune creativă sau descriptiv-explicantă. Exemplu clasic de concept filozofic este substanță
Concept () [Corola-website/Science/306183_a_307512]
-
justificat multidisciplinar, prin descrierea interacțiunilor dintre fenomenele fizice și cele ale conștiinței, ca și pe temeiul istoricității noțiunilor și opiniilor, ca și a trăirilor estetice. Introducerea conceptului de trivial a presupus constituirea unei ample terminologii legate de acesta, redimensionarea sistemului categorial al esteticii și avansarea unui model dinamic al transformării categoriile zise pozitive în cele negative și invers. Sistemul pe care îl construiește Radu Voinescu în „Trivialul“ este, în fond, o întoarcere la vocația categorială consonantă cu datele realității, de tip
Radu Voinescu () [Corola-website/Science/300139_a_301468]
-
terminologii legate de acesta, redimensionarea sistemului categorial al esteticii și avansarea unui model dinamic al transformării categoriile zise pozitive în cele negative și invers. Sistemul pe care îl construiește Radu Voinescu în „Trivialul“ este, în fond, o întoarcere la vocația categorială consonantă cu datele realității, de tip aristotelic, după două secole de primat al paradigmei instaurate de Kant. Critica literară a lui Radu Voinescu se înscrie unui model cultural, pluridisciplinar. Abordarea operei se face pe trasee convergente, venind dinspre mai multe
Radu Voinescu () [Corola-website/Science/300139_a_301468]