59 matches
-
asupririi culturale, care-l va marca toată viața.Cele două clase primare (a Ill-a și a IV-a), pe care suntem siguri că le-a urmat acolo (1858-1859, 1859-1860), le-a trecut cu bine. Director al școalei era Wassilie Illasiewicz, catihet Porfir Dimitrovici, iar învățăori - în anul întâi, Ioan Litviniuc, si într-al doilea, Ioan Zybaczynski. Domnii învățători, cu nume așa de rebarbative, erau mulțumiți de băiat, mai ales că începuse să rupă și ceva germană. În anul școlar 1858-1859 Eminescu
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
și apoi Ion Sbiera. Lewinski, de istorie, era un dascăl strălucit și curând a și trecut la "Theresianum" din Viena . Neubauer, tot de istorie, era mai molatec, desi sever, si se arătă bucuros să nu explice lecția; părintele Kalinowski (Călinescu), catihet și el, era tot asa de îndârjit împotriva celor ce nu veneau la biserică , Vyslouzil era cam nervos , pe alții, Caspary, Limberger, Kraska, Kermavner, Hayduk, nu-i știm decât cu numele . Am comite o ingratitudine dacă am fură posterității și
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
Adâncit și de o dispută pe subiecte teologice și administrative, conflictul culminează cu izgonirea lui Teodorescu din biserica lui Oșlobanu de către Oșlobanu însuși, în fruntea călugărilor săi. Narațiunea se concentrează apoi pe perioada petrecută de Creangă la seminar (școala de catiheți) din Fălticeni, unde, spre surprinderea sa mărturisită, se reîntâlnește cu Nică Oșlobanu. Protagonistul se înscrie la această școală după ce constată că toți prietenii săi apropiați părăsesc instituția lui Teodorescu, fapt ce îl lasă expus ca țintă a severității profesorului. În
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
reformarea învățământului românesc prin modernizare instituțională și profesionalizare. El însuși scriitor, Horia Gârbea discută textul ca dovadă a unui anticlericalism manifestat de Creangă (a cărui carieră preoțească se va fi sfârșit prin caterisire), adăugând: „Amintirile lui Creangă de la școala de catiheți ar descuraja orice candidat.” "Amintiri din copilărie" a început să devină o sursă de inspirație pentru diverși autori români la începutul secolului al XX-lea și în perioada interbelică. A fost imitată de I. Dragoslav în cartea lui din 1909
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
imitată de I. Dragoslav în cartea lui din 1909, " Povestea copilăriei"—denumită de Călinescu „o pastișă disgrațioasă”. Același critic a discutat și piesa de teatru adaptată după un capitol din „Amintiri din copilărie” de scriitorul I. I. Mironescu, sub titlul "Catiheții de la Humulești"—considerând-o „de prisos” în raport cu textul deja suficient de „dramatic” lui Creangă. Nicolae Manolescu a identificat un alt produs al influenței lui Creangă memorialistul în "Copilăria unui netrebnic", roman din 1936 al autorului avangardist Ion Călugăru. Mai mult
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
Bolgrad și Ismail, cuprinzănd comune urbane și comune rurale. În fiecare comună s-au înființat școli primare de băieți și de fete, precum și școli secundare la Ismail (Școala normală de învățători rurali, Seminarul ortodox, liceul, din 1873), Cahul (școală de catiheți); ființa, de asemenea, Liceul bulgar din Bolgrad. Cazinoul comercial din Ismail a întreținut și un gimnaziu de băieți, cu profil economic. Tot la Ismail s-a organizat și Episcopia Dunării de Jos (1864), aici fiind intronizat eruditul ierarh Melchisedec Ștefănescu
Cahul, Bolgrad și Ismail () [Corola-website/Science/311501_a_312830]
-
pe cele ale Facultății de Teologie Romano-Catolică a Universității din Viena, pe care le-a absolvit în 1823. După absolvirea facultății, a fost tuns în monahism în anul 1823, fiind hirotonit ierodiacon și apoi ieromonah. Având studii înalte, este numit catihet (profesor de religie) la Școala trivială, apoi profesor pentru studiul biblic la Institutul Teologic din Cernăuți (1827-1835). În anul 1835, este numit și hirotonit ca episcop ortodox al Bucovinei. În perioada păstoririi sale, a militat pentru dezvoltarea învățământului primar și
Eugenie Hacman () [Corola-website/Science/310306_a_311635]
-
Anania, mitropolit al Sevastiei. Cu acest prilej, au fost refăcute zugrăvelile și iconostasul de către zugravul grec Veniamin din Troada și s-a adăugat o tâmplă, importantă din punct de vedere artistic. Mitropolitul Anania a înființat aici și o școală de catiheți, care a funcționat până la desființarea mănăstirii. La această școală a studiat în anii '20 ai secolului al XIX-lea și Neofit Scriban, viitorul arhiereu și pedagog. Printre stareții mănăstirii s-a numărat și ieromonahul Iosif Gheorghian (1863), viitorul mitropolit-primat al
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
utilități specifice unei localități urbane, printre care o uzină electrică și o rețea de distribuire a apei potabile. În contextul venirii trupelor ruse în orașul Suceava, în 1915, din considerente tactice, director al Gimnaziului greco-oriental din oraș a fost numit catihetul ortodox dr. Erast Tarangul, exponent al aceleiași religii cu invadatorii. A fost căsătorit cu Victoria Voitchi, fiica profesorului de teologie morală de la Facultatea de Teologie din Cernăuți, si au avut trei copii. "Bibliotecă Bucovinei I. G. Sbiera" din Suceava păstrează
Erast Tarangul () [Corola-website/Science/325937_a_327266]
-
o viață simplă, mulțumindu-se cu puțin. Aici, Ruxandra l-a deprins pe Nicolae să citească și să scrie. Se pare că totuși, multă carte nu a prea învățat Nicu. În mahalaua Cărămidari se învăța după scrieri bisericești cum era Catihetul din Sfântul Gheorghe și buchiile scrierilor vechi, la care s-a adăugat și noul tip de scriere numită în acea epocă "de reformă". Din cauză că Ruxandra nu avea bani ca să-și susțină copiii prin școli, Nicolae nu a reușit să facă
Familia lui Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/337635_a_338964]
-
la țară sau din Primul Război Mondial. A publicat două volume: "Oameni și vremuri" (1920) și "Într-un „colț de rai”" (1930). A publicat articolele social-politice și evocări în periodice (în special în "Însemnări ieșene") și a transpus scenic, în "Catiheții de la Humulești" (1938), fragmente din "Amintirile din copilărie" ale lui Ion Creangă. Opera sa este reprezentată de cele două volume apărute în timpul vieții sale: și de o dramatizare inspitată din "Amintiri din copilărie" de Ion Creangă: În 1969, fiica sa
Ioan I. Mironescu () [Corola-website/Science/325656_a_326985]
-
și a exprima o autoritate divină. În Noul Testament se extinde această formulă autoritatea numelui divin trecând și asupra persoanei lui Iisus (Ioan 14,13) La botezul "în/întru numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh" se realizează integrarea catihetului în Hristos și părtășia lui la moartea și învierea acestuia. Câteva comunități creștine folosesc o formulă de botezare "în numele lui Iisus (Hristos)," fără ca aceste comunități să vadă vreo contradicție între practica lor și dispoziția de a propovădui și boteza „în numele
Botez () [Corola-website/Science/299683_a_301012]
-
lua parte deseori la jocurile lor, luând exemplul sfântului Don Bosco. Așa i-a apărut ideea să-i ofere acestui tineret o lectură plăcută, educativă și instructivă. A înființat revista „Marianistul”, care era destinată, în mod exclusiv copiilor. Cu ajutorul preoților, catiheților și profesorilor de religie, revista s-a răspândit în toate școlile din Ardeal. Ceva mai târziu, această revistă a fost înlocuită de publicația „Tinerimea Nouă”, care se adresa unui cerc mult mai larg de tineri cititori, inclusiv studențimii. La început
Ioan Suciu (episcop) () [Corola-website/Science/308832_a_310161]
-
biografia, nu vom spune decât câteva cuvinte despre ei. Onkoura (40 ani), întors în sat în noiembrie 1957, după ce îl părăsise la vârsta de 10 ani pentru a servi ca ajutor unui milițian, a învățat vag să citească, a fost catihet, infirmier, puțin din toate meseriile, a trăit în Brazzaville și Leopoldville. Ekania (38 ani), întors în 1955, a muncit ca zidar 14 ani în afara satului (7 ani în atelierele CFHBC la Mossaka, 7 ani în diverse întreprinderi din Brazzaville). 141
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
un portret viu, complex, credibil. Nimeni nu a mai făcut până la el această operație critică (de identificare și restaurare) care dă strălucire personajelor-vedetă din operă (eroul-narator în primul rând, apoi părinții, colegii de școală din Humulești, colegii de la Școala de catiheți de la Fălticeni ș.a.) și salvează de la uitare o puzderie de figuri de plan secund, figuri trecătoare, nume pe care lectorul obișnuit, atent la aventurile lui Nică, le ignoră. Criticul le reconstituie biografic, le creează o biografie și le dă un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
prilejul să se împrietenească și să colaboreze cu Samuil Micu. Continuă să adune informații, transcrie documente, adăugându-le celor strânse la Roma. În 1780 ajunge la Blaj, fiind numit mai întâi profesor de poetică la gimnaziul românesc, apoi director și catihet al Școlii Normale înființate chiar atunci. În 1784 devine director general al școlilor române unite din Transilvania. Adept fervent al politicii iozefiniste de culturalizare a populației și de laicizare a învățământului, înființează (sau reorganizează) numeroase școli sătești, pregătește cadre didactice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289694_a_291023]
-
1906), „Avântul”, „Însemnări literare”, „Solia Moldovei”, „Însemnări ieșene”. Cea dintâi carte de literatură este o culegere de nuvele, Sandu Hurmuzel (1916). Urmează Oameni și vremuri (1920) și Într-un colț de rai (1930), ambele adunând povestirile apărute în reviste, dramatizarea Catiheții de la Humulești (1938) și Tulie Radu Teacă (1940), tipărită postum. M. a scris articole de atitudine (în 1907 a fost chiar arestat ca „instigator”), a cochetat cu teatrul, dar vocația lui este aceea de povestitor. Fără a fi una autobiografică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288175_a_289504]
-
marele „prieten al țărănimii” și a știut să-i facă auzite durerile. SCRIERI: Sandu Hurmuzel, București, 1916; Oameni și vremuri, Iași, 1920; ed. pref. Pompiliu Marcea, București, 1959; Într-un colț de rai, cu desene de A. Murnu, București, 1930; Catiheții de la Humulești, București, 1938; Tulie Radu Teacă, pref. Mihail Sadoveanu, București, 1940; Scrieri alese, pref. Sanda Radian, București, 1953; Furtună veteranul, îngr. și pref. I. D. Bălan, București, 1961; Scrieri, îngr. și pref. Ilie Dan, București, 1968; Tulie Radu Teacă, îngr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288175_a_289504]
-
G. Ibrăileanu, Scriitori români și străini, Iași, 1926, 93-97; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., IV, 125-135; Al. A. Philippide, „Într-un colț de rai”, ADV, 1931, 14 488; Izabela Sadoveanu, Într-un „colț de rai”, VR, 1931, 1; C. Săteanu, „Catiheții de la Humulești”, IIȘ, 1938, 4; G. Ivașcu, I.I. Mironescu, JL, 1939, 32; G. Călinescu, Ist. lit. (1941), 700-701, Ist. lit. (1982), 785; Marin Voiculescu, Mircea Angelescu, Medici scriitori. Scriitori medici, pref. Tudor Vianu, București, 1964, 241-242; Sevastos, Amintiri, 142-147; Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288175_a_289504]
-
După război a mai scris la „Tribuna”, „Contemporanul”, „Gazeta literară”; între 1968 și 1972 a ținut în „România literară” o rubrică de note, „Pescuitorul de perle”, semnată Profesorul Haddock. Și-a mai iscălit contribuțiile Bătrânul Aristide, Brian cel Pios, Calamber, Catihetul Titivillus, Generalul Greautauck, Seb. Leonard, Șarpele cu ochelari. S. și-a asigurat un loc în istoria literaturii române prin traducerile din literaturile antice și moderne, atras de autori diverși, de toate mărimile, de la Vergiliu la Pitigrilli. Printre cei pe care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289593_a_290922]
-
era psalt al mănăstirii. Ieromonah la Iași, la Trei Ierarhi, în 1833 își reia studiile, audiind cursuri (literatură, filosofie, latină, greacă, franceză) la Gimnaziul Vasilian, apoi la Academia Mihăileană. În 1838 urcă treapta de singhel, fiind numit totodată predicator și catihet la Mitropolie. Rodul îndeletnicirilor de acum va fi un catehism tipărit cu litere latine în același an, Catihis sau Învățături de căpitenie ale Bisericii Răsăritene. La îndemnul profesorului său Eftimie Murgu, va studia în 1838-1839 la București, la Colegiul „Sf.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289574_a_290903]
-
catehism tipărit cu litere latine în același an, Catihis sau Învățături de căpitenie ale Bisericii Răsăritene. La îndemnul profesorului său Eftimie Murgu, va studia în 1838-1839 la București, la Colegiul „Sf. Sava”. Revine la Iași, ca predicator la Mitropolie și catihet al școlilor publice de la Trei Ierarhi, fiind ridicat la gradul de protosinghel. Într-un Cuvânt rostit în 1840, cu prilejul deschiderii cursurilor Gimnaziului Vasilian, S. pomenește de „soarele științelor” și face apologia educației, principala cauză a „propășirii sau căderii unei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289574_a_290903]
-
părăsindu-se cele două camere de la Gimnaziul „Alecu Donici” (Liceul „Nicu Gane”). 324 Soție de moșier, ctitor al bisericii din Lămășeni, construită Între 18521854. Anastasia este Înmormântată lângă biserică. Primul dascăl a fost Trăsnea, colegul lui Creangă la școala de catiheți din Fălticeni. 325 Ceasul din turnul bisericii Adormirea - ctitorie a Găneștilor -, a fost adus de la Viena cu cheltuiala Nastasiei Cichirdic și instalat În 1883 de un oarecare Ebervain. 814 2 Brașov, 26 oct. 1972 Domnule Dimitriu, Am primit scrisoarea matale
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
anexa lui Galeria, frumoasa D-stră realizare. Dosarul cu materialele „Mărturiilor fălticenene” crește ca volum. Vă voi da exact o situație a lucrărilor strânse până acum. 1. Anton Holban - Contribuții biografice - de Eugen Dimitriu. 2. Un dascăl al humuleștenilor, Vasile Grigorescu - catihetul de la Fălticeni - de Aurel George Stino. 3. Amintiri despre Labiș și Sadoveanu (șase articole) - de V.G. Popa. 4. Neculai Stoleriu - de Ion Feresuariu. 5. Din amintirile lui bădia Neculai Țibulcă - de V.G. Popa. 6. Așa cere regula (amintiri din școala
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Împrejurimile, În căutarea urmelor lui Creangă și a unor locuri rustice, cu garduri de nuiele, fără stâlpi de Înaltă tensiune. Liviu Rusu a fotografiat tot ce i-am indicat. Așa a ieșit „Albumul Creangă”. Dacă a lipsit crâșma unde beau catiheții În veacul trecut sau Crâșma lui Moș Precu, am găsit case primitoare, cu damigene care se goleau ca un blestem... Nu se Îmbăta nimeni, deși se cinstea al dracului... Era vin de casă, din strugurii care atârnau de streașină, ținând
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]