13 matches
-
gândurile diferitelor personaje, sunt legate în mod corespunzător, de rătăcirea - la propriu și figurat - pe mare. Episodul 17. Ithaca. Se povestește ultima parte a drumului de întoarcere către casă și clipele “de comuniune” petrecute acasă la Bloom, expus la modul catihetic, prin întrebări, în aparență impersonale și cât mai precise, științifice cu putință, și răspunsuri, urmărind cu seriozitate pedantă, o similară precizie. După unele comentarii, înțelesul cărții, afirmarea posibilității de comunicare, de comuniune (fie că o interpretăm ca având loc între
James Joyce – Ulise. Recenzie de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/james-joyce-ulise-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339466_a_340795]
-
din Popești-Leordeni este monitorizată și controlată periodic de către Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, în colaborare cu Inspectoratul Școlar al Județului Ilfov, în vederea verificării respectării standardelor care au stat la baza acreditării. Articolul 6 Asociația Surorilor Misionare Catihetice ale Sfintei Inimi, unitatea de învățământ preuniversitar particular acreditată Grădinița cu program normal și prelungit "Inima lui Isus" din Popești-Leordeni, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, respectiv Inspectoratul Școlar al Județului Ilfov
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203512_a_204841]
-
de învățământ preuniversitar particular Grădinița cu program normal și prelungit "Inima lui Isus" din Popești-Leordeni, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 701 din 15 octombrie 2008, se modifică și va avea următorul cuprins: - "Art. 6. - Asociația Misionarele Catihetice ale Sfintei Inimi, unitatea de învățământ preuniversitar particular acreditată Grădinița cu program normal și prelungit "Inima lui Isus" din Popești-Leordeni, Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, respectiv Inspectoratul Școlar al Județului Ilfov
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211445_a_212774]
-
continuă școala. În 1853 este înscris la Școala Domnească de la Târgu Neamț sub numele Ștefănescu Ion, unde îl are ca profesor pe părintele Isaia Teodorescu ("Popa Duhu"). După dorința mamei, care voia să-l facă preot, este înscris la "Școala catihetică din Fălticeni" ("fabrica de popi"). Aici apare sub numele de "Ion Creangă", nume pe care l-a păstrat tot restul vieții. După desființarea școlii din Fălticeni, este silit să plece la Iași, absolvind cursul inferior al Seminarului teologic "Veniamin Costachi
Ion Creangă () [Corola-website/Science/297626_a_298955]
-
la rând!” (cea cu pupăza din tei), mai accidentându-se din când în când și mai prinzând câte o boală (holeră, râie). El merge la școală și fuge de la școală, o refuză și iar vrea să meargă acolo (la școala catihetică de la Fălticeni, de pildă), și din nou o refuză cu disperare (drama plecării la Socola), prinde muște, nu dă pace mâțelor, merge cu plugul, se scaldă, fură mere, pere, cireșe și o pupăză (pe care apoi vrea să o vândă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
acordată regionalismelor. Explicate prin procedeul glosării, ele îmbogățesc sinonimia limbii, săracă în epocă. Expresivitatea „propovedaniilor” e dată de seria epitetelor plasticizatoare și de comparațiile largi, metaforizante. Cărare pre scurt spre fapte bune îndreptătoare (1685), manual de morală practică după model catihetic, destinat școlilor calvine, este transpus prin intermediul versiunii maghiare a lui Ștefan Matko după un original englez. Două traduceri din slavonă (un „ceasloveț” și un molitvenic, tipărite în 1687 și în 1689) completează seria cărților de cult necesare în limba română
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290745_a_292074]
-
translator român pe lângă Locotenența imperială din Buda. În 1855 se afla canonic și rector la seminarul român din Oradea, iar în 1857 - prepozit capitular la Lugoj. Lui A. i se datorează mai multe cărți religioase, dar și pedagogice. Astfel sunt Catihetica practică (1843), Cuvântări bisericești despre cele șepte păcate ale căpeteniei pe duminecile păresimilor (1847), Anotări din Istoria eclesiastică despre urzârea și lățârea credinței creștine între români (1850). A., care cunoaște pe Seneca, Plutarh, Tit Liviu, se servește de izvoare latinești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285138_a_286467]
-
un neînduplecat latinist. SCRIERI: Scurtă apendice la Istoria lui Petru Maior carea, prin adevărate mărturisiri a mai multor scriitori vechi, începutul românilor din romani adevărați la mai mare lumină îl pune, Buda, 1828, reed. parțial în Lupaș, Cronicari, I, 166-170; Catihetica practică, Buda, 1843; Cuvântări bisericești despre cele șepte păcate ale căpeteniei pe duminecile păresimilor, Buda, 1847; Anotări din Istoria eclesiastică despre urzârea și lățârea credinței creștine între români, Pesta, 1850. Repere bibliografice: [Theodor Aaron], FMIL, 1860, 20; Encicl. rom., I
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285138_a_286467]
-
Vasile Militaru, Radu Gyr, Artur Enășescu ș.a.). O parte din texte sunt însoțite de note muzicale. Problemele importante ale istoriei (mai cu seamă chestiunea reîntregirii țării în hotarele ei legitime) și aniversările ocupă un loc important, alături de problemele ecumenice și catihetice. Revista este bogat ilustrată cu portrete ale marilor voievozi și scriitori, reproduceri după picturile lui N. Grigorescu și sculpturile lui Constantin Brâncuși, cu motive artistice populare românești, cu imagini ale unor monumente arhitectonice, bisericești și laice. Contribuția esențială o constituie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287145_a_288474]
-
1898, cu un singur învățător Theodor Maleș, într-o casă închiriată de pe strada Turbata. Ulterior este numită școală nr 4. Piatră fundamentală a noului local de școală va fi pusă la 20 octombrie 1928. La Huși au mai funcționat școală catihetica (1846-1856; 1857-1859) și seminarul teologic ortodox (1852-1893; 1919-1932; 1996-si astazi 2013), dar și o școală de cântăreți bisericești între 1893 și 1948. Episcopul catolic Rafael Arduini (1838 1863) deschide o școală confesionala la Huși în anul 1843, atestata în
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Tg. Neamț, peste apa Ozanei, unde-l are ca profesor pe părintele Isaia Teodorescu ăeroul din Popa Duhu). În scriptele școlii, Nică e înscris: Ștefănescu Ion. Mama Smaranda dorește să-l facă preot, fiind înscris la "fabrica de popi": Școala catihetică din Fălticeni, condusă de N. Conta ăunchiul filozofului Vasile Conta). Aici nu mai este Nică a lui Ștefan a Petrei, ci Ion Creangă, nume păstrat toată viața. Desființându-se Școala din Fălticeni ăcaricaturizată copios în Amintiri...), Creangă pleacă la Iași
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Lucian Blaga atinge un maximum de potențialitate" (ar mai fi de adăugat, socotim noi, Hazul țărănesc al imperialului Dan Botta). Insubordonarea originalului filosof la prescripțiile teologiei ortodoxe e în esență justificată astfel de cel incriminat: "Supranaturalului, în forma sa doctrinară, catihetică, ce admite un fabulos intervenționism, pe cît de incidental pe atît de arbitrar, i-am adus cît mă privește supunerea și ofranda unei credințe totale numai cînd mă aflam în clasele primare. Mai tîrziu, niciodată. (Transcendentalismul meu metafizic este la
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
era obligatoriu, având și o familie numeroasă cu venituri medii, doar preocuparea constantă pentru instruire și poate un ușor orgoliu negustoresc al tatălui pot justifica implicarea copilului în orice demers educațional local. În 1854 Ion Creangă se înscrie la Școala catihetică din Fălticeni, înregistrându-se astfel schimbarea numelui din Ștefănescu în Creangă, supunânduse regulii potrivit căreia, doar fiii din familie de preoți, diaconi și dascăli puteau urma această școală. „Faptul că unchiul său Gheorghe Creangă era preot l-a ajutat și
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]