207 matches
-
și mi-a răspuns că fiecare împletitură e un drum, în total șapte drumuri ale omului în viață. Adam: La șapte luni se pote naște om din pântecele mamei, nu e nevoie să aștepte până la ceasul al nouălea. Lioara: Pe catrințele ce cădeau pe sub brâul cu șapte drumuri erau cusute flori de castan, frunze de castan și castane, semn că toamna, bătrânețea, vestul a venit și fructele castanului devin hrană pentru iarnă. Adam: Toate vorbesc de iarnă. Lioara: Și stelele? Adam
LIMBAJUL STELELOR de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1472670919.html [Corola-blog/BlogPost/375421_a_376750]
-
să îi cunoască pe oamenii de la sat și să le cunoască poveștile. Așa își scrie el însuși povestea, așa și-o și cântă, conectându-se cu strămoșii, așa află detalii și găsește piese vestimentare de o rară și uimitoare frumusețe: catrințe, șube, chintușe, laibere, burdicuri, becheșe, bunde, cilimuri, ponievi, fete de masă, podoabe ceremoniale. Din păcate, nu am reușit să ajungem acolo unde ne-am propus, din cauza ploii, dar am reconstituit încă o dată universul broderiilor, am admirat din nou catrințele și
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1441543464.html [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
frumusețe: catrințe, șube, chintușe, laibere, burdicuri, becheșe, bunde, cilimuri, ponievi, fete de masă, podoabe ceremoniale. Din păcate, nu am reușit să ajungem acolo unde ne-am propus, din cauza ploii, dar am reconstituit încă o dată universul broderiilor, am admirat din nou catrințele și iile deosebit de frumoase și, la finalul șederii mele acolo, întrucât era ultima seară pe care o petreceam în compania acestor oameni speciali, am îmbrăcat câteva din aceste costume unice prin splendoarea, unicitatea și migala cu care au fost lucrate
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1441543464.html [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
grea! Ăsta i-a fost mereu necazu’; O lampă însă de era, Poate ardea mai bine gazu’ ! Unei cântărețe de muzică populară: Repet, repet pentru a mia oară Că doamna cântă cu știință, Însă adevărata ei comoară Este ascunsă sub catrință! Înghesuială: În Parlament tare se-ndeasă, De poți ori de nu poți să crezi, Câteva zeci de câini de rasă, Iar patru sute ... maidanezi . Unei poete, în Postul Paștelui: Recunosc că e dotată, Chiar nimica nu-i lipsește; Și cu toate astea
PUNCTE DE VEDERE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1430393209.html [Corola-blog/BlogPost/384544_a_385873]
-
o întrebă un cioban cu chimirul bătut în ținte, e tot frumoasă ca tine, glumi el cu subînțeles? -E frumoasă și s-a făcut doamnă de oraș, acu umblă cu capot de zanana și cu rochii de mătase, a lăsat catrința și ia, degeaba i-am dus eu o ie numai fluturi la care am cusut toată iarna trecută. Da, vezi că cerga pe care i-am dus-o a pus-o pe „studio”, ca acu cică-i la modă... Are
DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1465905579.html [Corola-blog/BlogPost/381386_a_382715]
-
din Suceava este creator de ornamente florale de perete, din nuiele, cu sfoară, cu aplicații de flori în culori naturale, costume populare, baticuri, prosoape, ornamente din lemn, păpuși în costume populare. Costumele populare de femeie sunt alcătuite din ie și catrință. Ia este confecționată din pânză de casă, cu motive geometrice și florale cusute cu mătase și bumbac sau țesute în culori de grena, albastru, negru, galben, maro, roșu, alb. Catrința este țesută din lână în combinație cu bumbac, pe fond
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
populare. Costumele populare de femeie sunt alcătuite din ie și catrință. Ia este confecționată din pânză de casă, cu motive geometrice și florale cusute cu mătase și bumbac sau țesute în culori de grena, albastru, negru, galben, maro, roșu, alb. Catrința este țesută din lână în combinație cu bumbac, pe fond negru. Cămășile bărbătești sunt confecționate din pânză albă de casă, cusută cu negru și maro. Brâiele bărbătești sunt țesute în casă, în stative și bârnețele (brâie de femeie, mai înguste
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
din lână în combinație cu bumbac, pe fond negru. Cămășile bărbătești sunt confecționate din pânză albă de casă, cusută cu negru și maro. Brâiele bărbătești sunt țesute în casă, în stative și bârnețele (brâie de femeie, mai înguste, purtate peste catrință), țesute în stative în culori de roșu, negru, galben, maro. Diana Gavriliu Radu produce și comercializează obiecte din piele: opinci, traiste, rucsacuri, poșete, tolbe, portmonee, portchei, gentuțe, brățări, curele, toate de cea mai bună calitate. Mutescu Oltea împletește frumosul natural
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
din persoane de vârste diferite, femei și bărbați, soliști vocali și dansatori. Interpretează cântece și dansuri foarte vechi din zonă: „Hora”, „Bătrâneasca”, „Trilișești”, „Coasa”, „Coșnencuța”, „Ciocănișteanca”, „Țărăneasca”. Fetele poartă costume alcătuite din: batic, cămașă cusută cu motive florale și geometrice, catrință țesută, poale, bârneață (cingătoare). Costumele bărbătești sunt formate din: pălărie sau căciulă, cămașă albă cusută cu pui (modele florale), bundiță cu dihor, curea. Ansamblul „Bistrița Aurie” din Ciocănești, înființat în 1993, este alcătuit din taraf tradițional, dansatori, soliști vocali, rapsozi
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Sunt fată din Bucovina, de prin Ciocănești/ Unde curge Bistrița și unde întâlnești/Case mândre construite, harnici gospodari/Frumușei feciori și țapinari.// 2. Când coboară țapinarii din păduri de brazi/ Ies fetele la portiță așteptând cu drag/ În cămașă și catrință cu apă-n ulcior/ Că li-i traiul frumos și cu spor.// 3. Bistriță ce curgi la vale cu val înspumat./ Spune tu pe a ta cale câte ai aflat./ Hora, cântecul și jocul strânse din străbuni/ Tu cunoști plutașii
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
autentic, luat din lada de zestre a bunicii, vechi de peste 100 de ani, alcătuit din: tulpan cu flori multe „cum se poartă pe la munte”, cămașă cusută cu mărgele în două culori, reprezentând cărarea bucovinenilor sau diverse obiceiuri din satele învecinate, catrință țesută în stative cu vârste în culori verde și negru, poale care au același motiv național ca și cămașa, colțuni împletiți cu motive tradiționale și opinci din piele de vacă, legate cu șnur din păr de cal. Moștenește talentul de
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
tot cuprinsul țării: Bucovina, Moldova, Oltenia, Oaș, Banat, cât și dansuri țigănești. Își adaptează costumele la zona din care provine dansul. La Festivalul Național al Păstrăvului poartă costume din zona Bucovina. Costumul femeiesc se compune din: broboadă (batic), cămașă (ie), catrință, brâu, bondă (bundă) cusută de mână, ciorapi de lână, opinci sau pantofi. Bărbații poartă căciulă de miel, cămașă, brâu, ițari, cizme. Cusăturile sunt realizate în culori vii. Au participat la numeroase festivaluri atât în țară, cât și în străinătate: Germania
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
la dans bătrânesc, batic verde la horă tinerească, minișterguri (prosoape albe pe care le folosesc babele de la Bilca), cămașă albă cu pui simpli negri atât la băieți, cât și la fete, bundiță de culoare crem cu pui simpli, negri, țesuți, catrință sau fotă neagră, cu pui simpli de fir argintat și cu bată (bordură) vișinie, poalele albe, cu pui negri, simpli, pantofi negri, cu toc jos. Costumele bărbătești sunt formate din: căciulă neagră de miel, iar la dansurile tinerești (feciorești) pălărie
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
Jocul cel mare”, „Polobocul”, „Arcanuța”, „De trei ori pe după masă”, toate dansate foarte iute. Fetele poartă costume alcătuite din: batic, cămașă din pânză de casă albă cu modele geometrice, pe fond negru și interiorul cu nuanțe de alb, crem, maro, catrință țesută în stative, din fir obținut din păr de oaie, tors foarte fin, pe fond negru cu modele tradiționale geometrice, diferite de la un costum la altul, cu fir galben, portocaliu, negru, bundița din pielicele de oaie, cu blăniță de dihor
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
cânt lumii întregi. Satul meu mă face să rămân mereu autentică. Mă bucur că lumea mă cunoaște prin sintagma ” Poartă un frumos costum tradițional huțănesc: cămașă pe pânză de casă, în culori predominante roșu, galben, verde, albastru, cu motive geometrice, catrința cu poale roșii și vârste (șiruri), ciorapi de lână, opinci cu nujițe de lână. Colaborează cu prestigioase orchestre, precum „Lăutarii” din Chișinău, „Ciprian Porumbescu” din Suceava etc. Are un repertoriu variat, cules și îmbogățit cu ajutorul maestrului George Sârbu. Printre altele
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395685022.html [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
grea! Ăsta i-a fost mereu necazu’; O lampă însă de era, Poate ardea mai bine gazu’ ! Unei cântărețe de muzică populară: Repet, repet pentru a mia oară Că doamna cântă cu știință, Însă adevărata ei comoară Este ascunsă sub catrință! Înghesuială: În Parlament tare se-ndeasă, De poți ori de nu poți să crezi, Câteva zeci de câini de rasă, Iar patru sute ... maidanezi. Unei poete, în Postul Paștelui: Recunosc că e dotată, Chiar nimica nu-i lipsește; Și cu toate astea
CONSTATĂRI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1420615561.html [Corola-blog/BlogPost/376650_a_377979]
-
Cum e țara noastră dragă, cum e sfânta Românie. -Hai române, ieși din casă, pune vinul în ulcior Și-apoi joacă hora mare colo-n vale la izvor! Nu e fată mai frumoasă cum e fata de la țară Îmbrăcată în catrință și în iie-n primăvară... Bat străinii azi la poartă să ne cumpere pământul Și se prind cu noi în horă legănându-se ca vântul. Se adună azi la porți tot românul de cu zori Cu mănunchi de crizanteme și cu
ODĂ ROMĂNIEI de ANA PODARU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_podaru_1480603768.html [Corola-blog/BlogPost/370507_a_371836]
-
toată complexitatea trăirii Dorului și a Ortodoxiei. În fiecare stih, în fiecare psalm, în fiecare strună de vioară, în fiecare suspin de fluier, în fiecare joc, în fiecare chimir, în fiecare Iie, în fiecare ștergar, în fiecare scoarță, în fiecare catrință, în fiecare chilim, în fiecare mărgea, în fiecare maramă se află sufletul câte unui român, hotărât să rămână peste veacuri. Toate acestea transpuse în plan istoric, viu, capătă dimensiunea spirituală a demnității și continuității, primenind sinteza tuturor răzvrătirilor sfinte. În
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
doar-doar oi vedea ceva deosebit, căci n-am fost chemat doar pentru atâta lucru, adică să bem țuică. Mă mira că încă n-o văzusem pe Maria prin casă. Apăru, în sfârșit, și fata. Era dichisită tare, în cămașă și catrință, model popular, ca la paradă. Noi, bărbații, eram deja la al doilea păhărel de țuică, eram cu chef și mâncam din sarmalele aduse de nevasta lui nea Macovei. - Măi, fato! Ia și tu un pahar cu noi! - Nu pot! Nu
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (4A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1463551089.html [Corola-blog/BlogPost/379949_a_381278]
-
mărgele. Partea de jos a cusăturii este cu rânduri de culoare neagră și maro și cu umbreajă (rânduri de flori geometrizate) în culori deschise, alb, galben, crem). Pe piept sunt cusute rânduri cu umbreajă și pe spate rânduri fără umbreajă. Catrința țesută din lână de oaie toarsă foarte subțire cu fir de beteală, are aplicate pe ea figuri geometrice din fir de lame țesut, brăduți cu bordură grena, sarad (bentiță lucrată cu acul în partea de jos). Pe sub catrință se află
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
fără umbreajă. Catrința țesută din lână de oaie toarsă foarte subțire cu fir de beteală, are aplicate pe ea figuri geometrice din fir de lame țesut, brăduți cu bordură grena, sarad (bentiță lucrată cu acul în partea de jos). Pe sub catrință se află poalele (o fustă) din pânză albă, tivită cu găurele de culoare albă, lucrate cu acul. Brâul este țesut din bumbac năvădit în mai multe culori, pe el se află motive geometrice. Alt model de catrință este țesută din
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
de jos). Pe sub catrință se află poalele (o fustă) din pânză albă, tivită cu găurele de culoare albă, lucrate cu acul. Brâul este țesut din bumbac năvădit în mai multe culori, pe el se află motive geometrice. Alt model de catrință este țesută din lână de culoare neagră, urzeală de papiote negre, bătută cu lână de oaie subțire numită miezure. Longitudinal are rânduri de flori geometrizate de culoare maro, negru, verde, galben. În picioare femeile poartă opinci cu ciorapi de lână
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
cârlionții de la blana mielului. În lada de zestre a doamnei Țăran Paraschiva se află și costume de fetițe alcătuite din cămașă de pânză albă, altiță cu șiruri de flori negeometrizate, mai ales trandafiri în culori vii: roșu, maro, negru, albastru. Catrința este asemenea celei din costumul femeilor. Costumul bărbătesc este format din pălărie cu pană de fazan, cămașă pe pânză de casă de bumbac, albă, la gât cu ciupag (guler sub forma unei bentițe înalte) pe care se află flori negeometrizate
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
Articolele Autorului IUNIE Volbura, ca un zuluf, Pe arac imită via, În livadă nor de puf Slobozește păpădia. Stă gătită-n mii de flori Iasomia la fântână - Diademe prinse-n zori În cosițe de cadână. Viespile în iureș vin, Cu catrințele vărgate Și basmale de poplin, Vin așa, neinvitate. Cu pretenții de baron Cărăbușul le privește, Bâzâind la unison, Roi de-albine se ivește. Să nu crezi că au tacâm, Dar mănâncă pe-ndelete Mierea dulce, din salcâm Și-apoi fug după
IUNIE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1466091994.html [Corola-blog/BlogPost/373304_a_374633]
-
origini, fiind renăscut din liniștea rugăciunii, din smerenia poporului nostru”. Autoarea capitolului Amar de Cernăuți precizează că, după ce a vizitat împreună cu plasticiana salonul cu vechi colecții ale portului popular din Bucovina, a intuit în lucrările pictoriței motive luate parcă de pe catrințe și brâie din secolele trecute: ,,Maica Elena a subtilizat că negrul din lucrările lui Dany Madlen ”. După ce notează că pictorița cernăuțeană Irina Kalenyk - prezentă la lansarea volumului Doinei Cernica și la vernisajul expoziției artistei Dany Madlen Zărnescu - s-a declarat
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]